1,131 matches
-
și ne «bătuseră» pe toți de-a rândul, ne «luaseră» bucata de pâine de la gură și - culmea! - ne obligau să vorbim românește. Deci «nu» eram român, dar atunci când mergeam pe valea Prutului mi se umezeau ochii privind prin păienjenișul sârmii ghimpate spre satul de pe celălalt mal”. Orice încercare de a reveni în România după două călătorii oficiale - una într-o delegație de scriitori sovietici (1973) și cealaltă la invitația lui Zaharia Stancu (1974) - este respinsă cu ostilitate de oficialități, și în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290559_a_291888]
-
Contactele dintre românii de pe ambele maluri ale Prutului, după anexarea Basarabiei, la 1812, au fost extrem de benefice pentru mișcarea națională a românilor basarabeni. După raptul teritorial, instrumentat În cadrul tratativelor de pace ruso-turce de la București și instituirea sârmei ghimpate, de-a lungul râului Prut, și a supravegherii noii frontiere Între cele două părți ale unui singur Principat al Moldovei, de altă dată, de către cordoanele de cazaci, comunicarea tradițională, bineînțeles, nu mai era posibilă. Cu toate acestea, călătoriile, prin vamă
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
amarnici și precari vertebrați verticali crucificați”, sintagmă ce exprimă elocvent perspectiva detașat ironică a autorului față de mizera condiție umană. A. își provoacă întotdeauna cititorii, chiar și pe cei mai puțin ortodocși, uneori violent (Dintre criteriile generate de virușii occidentali sârmoși, ghimpați, empirici), alteori subtil metaforic, prin jocuri oximoronice și alunecări dintr-un registru stilistic într-altul, producând o ficțiune imposibilă, pluristratificată, prolixă. „Această operă atât de ostentativă, gândită și scrisă în piramidele helicoidale intersecționate ale unui limbagiu excesiv, suprasaturat de calificative
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285505_a_286834]
-
a murit în 2005, fără ca BOR să fi dat vreun comunicat de presă în memoria și în onoarea ei (despre cazul Vladimirești poate mărturisi astăzi părintele Ioan Iovan de la Mănăstirea Nașterea Maicii Domnului din Recea). În libertate, în țara sârmei ghimpate care devenise România, actele de curaj ale fețelor bisericești au fost puține, dar nu au lipsit totuși: aș aminti aici doar figura tulburătorului preot din Iacobeni care, în 1953, îi ajută concret pe evadații (din lagărul de muncă de la Cavnic
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
germană din Sofia unde a fost ascuns o bună perioadă de timp. Ulterior, cu un pașaport fals și pe rută ocolitoare (prin Iugoslavia și Banatul sârbesc), a fost trimis în Germania, unde a fost cazat în vile împrejmuite cu sârmă ghimpată și sub paza Gestapoului. Relevant este faptul că serviciile românești nu erau intimidate de presiunile germane. Un exemplu în acest sens este cazul grupului Valeriu (Rică) Georgescu, ginerele lui Sever Bocu (unul dintre fruntașii țărăniști și apropiat al lui Iuliu
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
pe care cenzura pusese ștampila interdicției. Erau aici versuri care, într-un moment în care se credea în victoria războiului din Răsărit, prevedeau dezastrul și afirmau că jertfele omenești erau zadarnice. Definitoriu pentru nota generală a volumului este poemul Sârmă ghimpată. Sunt versuri de protest, care condamnă omuciderea, privarea omului de libertate, sfidarea demnității acestuia. În volumul Reîntâlniri (1985), F. îi evocă pe albatrosiști, paginile cele mai numeroase și mai semnificative fiind cele despre Marin Preda. SCRIERI: Încrustări în gând, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286991_a_288320]
-
Mulți aveau răni nevindecate sau ciuperci și pecingini, care le provocau mâncărimi usturătoare și stări nervoase. De dimineața până seara coridoarele huiau de zdrăngănitul zăvoarelor pentru a fi scoși la plimbare în țarcuri închise cu garduri de lemn și sârmă ghimpată; într-un colț era turela de pază a ostașului cu pistol mitralieră. La început am fost scoși câte 10-15 minute, iar după o vreme o jumătate de oră. În timpul plimbărilor aveam voie să ne dezbrăcăm până la brâu pentru a ne
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
de cealaltă, în 1948, o astfel de atitudine față de conflictul sovieto-iugoslav este imposibilă, echivalează cu sinuciderea. Prin urmare, la reuniunea Cominformului din 20-28 iunie 1948, desfășurată la București, Gheorghe Gheorghiu-Dej condamnă politica lui I. B. Tito, după care instalează sârmă ghimpată de-a lungul graniței româno-iugoslave, îi scoate pe sârbii din Banat din casele lor și îi trimite în Bărăgan, grănicerii români și iugoslavi se împușcă unii pe alții, România oferă găzduire refugiaților politici iugoslavi care îl părăsesc pe Tito și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
Belgradului o delegație română condusă de Gheorghe Gheorghiu-Dej34. Conducătorii români și iugoslavi ai vremii discută despre evenimentele care se desfășurau în Polonia și Ungaria. Sârbii din România, strămutați cu forța în Bărăgan, se întorc la casele lor din Banat, sârma ghimpată de pe frontieră este strânsă și aruncată la fier vechi, chiar dacă nu este înlocuită cu "poduri de flori", se pune capăt propagandei antiromânești și antiiugoslave la posturile de radio și în presa din cele două țări vecine. Aceasta nu înseamnă că
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
semn de pîclă în semn releul Cornești tăind Prutul din luncă, student la economie, da, la Iași! leii moldovenești cu 5:1, care din ei pe 5? Ungheni-Prut sub spinări de blocuri din jumătatea cealaltă, fîșia a fost arată, sîrma ghimpată, soare din nori. Ora 8,28, în personalul Ungheni Bălți, în stația Ungheni, ploaia, cînd a să pornească n-ai să șii bucuros! la douăspridzăci o întrat la operațîie Gheorghe, ține și dumneata oi și-ai să vezi cum îi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
o singură zi la Poarta Albă, și de acolo am plecat la Peninsula. S-a’ făcut două brigăzi de studenți, brigăzile 13 și 14, care erau izolate de restul deținuților. Cum era colonia de muncă cu barăci, înconjurată de sârmă ghimpată, cu turnuri de control, înăuntru era un alt țarc, în care eram aceste două brigăzi de studenți... Deci noi nu aveam voie să luăm legătura cu ceilalți. Dumneavoastră în care brigadă erați? În Brigada 13 am fost. Și am stat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Brăilei... Vă mai amintiți numele acestui individ? Am auzit că ar fi murit, un fost grăjdar, Ilie Apostu zis Lică, care a ajuns de la grajduri la gradul de maior în Securitate. M-a legat cu mâinile la spate, cu sârmă ghimpată, și m-a dus pe jos de la Securitate la gară. Și m-a ținut în holul gării până am urcat în tren, într-un compartiment. Acolo... nu-mi mai amintesc exact, erau deja acolo, sau au venit ulterior... dar erau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Simionescu, profesor universitar, om bătrân, și care n-o putut suporta... Așa o zi, o săptămână, două, până la un moment dat când, pur și simplu, nu s-a mai stăpânit, și în strigăt s-a repezit către gardul de sârmă ghimpată. Era un gard de avertisment, la un metru douăzeci de înalt, și numai cu două rânduri de sârmă; apoi era al doilea, la un interval de vreo 2-3 metri, alt gard cam la 2,5-3 metri înălțime, tot sârmă ghimpată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
ghimpată. Era un gard de avertisment, la un metru douăzeci de înalt, și numai cu două rânduri de sârmă; apoi era al doilea, la un interval de vreo 2-3 metri, alt gard cam la 2,5-3 metri înălțime, tot sârmă ghimpată și cu două despărțituri la vârf: într-o parte și în alta. Și în exterior era iarăși un gard, dar numai un fir de sârmă. El n-a ajuns decât la primul gard. Numai cât a călcat și a a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
și pe Dunăre, într-o colonie, la Luciu-Giurgeni, pe un bac, Gironde, o navă rămasă din primul război mondial, o carapace metalică franceză ruginită... Ne băgase nu știu câte sute de paturi, și stăteam acolo pe Dunăre... Împletiseră un țarc de sârmă ghimpată cu sentinele, și ne ducea peste un braț al Dunării la soia, în Balta Brăilei. Erau orezării din ăstea nerentabile, unde nu mai mergea nimeni, pentru că erau ape suprasaturate... Cum erați echipați pentru muncă? În picioare aveam niște cizme, vai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
era învelit cu câte o cârpă din aia, îl ducea fără popă. Puneam și noi două surcele acolo în formă de cruce la căpătâiul lui. Îl îngropau așa ca pe câine acolo, într-un un țarc cu sârmă împletită, sârmă ghimpată. Nici după moarte ăștia nu-s liberi... Așa a fost la colonia din Salcia, care era o colonie de exterminare, o colonie de sacrificiu. Fuseseră și-nainte, muriseră ăia înecați la diguri... i-au înecat acolo cu sacii în valurile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
A fost foarte greu și acolo, și să accidenta mulți... Și a’ fost multe zile că ne-au bătut la carceră. Aia era cât o sobă de mică, doar cât încăpea omu’... și un nenorocit de milițian a băgat sârmă ghimpată înăuntru, că mai adormeai și te rezemai de perete... Și nu puteai să te mai rezemi că te înțepa sârmele alea ghimpate și trebuia să stai numa’ așa... Nu era ușor... Care făcea câte o greșeală ce nu le convenea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
era cât o sobă de mică, doar cât încăpea omu’... și un nenorocit de milițian a băgat sârmă ghimpată înăuntru, că mai adormeai și te rezemai de perete... Și nu puteai să te mai rezemi că te înțepa sârmele alea ghimpate și trebuia să stai numa’ așa... Nu era ușor... Care făcea câte o greșeală ce nu le convenea lor mergea acolo. Te condamna pentru orice mică greșală. Trei zile îți dădea milițianu’... Ofițeru’ de serviciu’, dacă îi răspundeai ceva, îți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
lacul degetelor) având forma degetelor unei mâini și desigur de aci i s a tras numele. Văile din jurul orașului sunt presărate cu ferme cochete, bogate, cu ogoare și livezi bine Întreținute. Vitele pasc În libertate, pe terenuri Împrejmuite cu sârmă ghimpată. Nicăieri oameni care să le păzească. O adevărată revoluție În creșterea vitelor a produs o sârma ghimpată. În special În marele Vest, vitele nu ar fi putut fi Întreținute fără sârmă ghimpată. Americanii țin vitele la aer, soare, cât mai
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
din jurul orașului sunt presărate cu ferme cochete, bogate, cu ogoare și livezi bine Întreținute. Vitele pasc În libertate, pe terenuri Împrejmuite cu sârmă ghimpată. Nicăieri oameni care să le păzească. O adevărată revoluție În creșterea vitelor a produs o sârma ghimpată. În special În marele Vest, vitele nu ar fi putut fi Întreținute fără sârmă ghimpată. Americanii țin vitele la aer, soare, cât mai mult timp pe pășune. Asupra acestei chestiuni voi reveni. Față de bogăția de fructe de aici, fermierii le
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
pasc În libertate, pe terenuri Împrejmuite cu sârmă ghimpată. Nicăieri oameni care să le păzească. O adevărată revoluție În creșterea vitelor a produs o sârma ghimpată. În special În marele Vest, vitele nu ar fi putut fi Întreținute fără sârmă ghimpată. Americanii țin vitele la aer, soare, cât mai mult timp pe pășune. Asupra acestei chestiuni voi reveni. Față de bogăția de fructe de aici, fermierii le expun la poartă, unde le poți lua cu coșul achitând prețul indicat, lăsându-l pe
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
acolo nu se taie porumbul ca la noi. Munca ar fi prea costisitoare. Toată toamna după cules, chiar și iarna când timpul permite, vitele au pășunat În porumbiște. Munca aceasta e ușoară, Întrucât tot terenul fermei e Înconjurat cu sârmă ghimpată, nefiind nevoie de pază. Trecem pe o porțiune de șosea ce Împarte terenul unei ferme În două. Pentru trecerea vitelor s-a săpat un tunel sub șosea. Porumbiștea răvășită de vite e acum culcată la pământ cu polidiscul, după care
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
acum mai are de semănat o suprafață cu porumb. Alături de producția vegetală are de Îngrășat un lot de 50 cornute tinere. Vitele bătrâne sunt puține, formate din vacile scoase din producție. Bovinele sunt ținute Într-un țarc Înconjurat de sârmă ghimpată. În mijloc, uluce mari pline la discreție cu porumb boabe. Odată pe săptămână se umplu cu ovăz boabe pentru stimularea poftei de mâncare. Se poate altceva mai simplu? Câțiva porci și câteva păsări au grijă de ultimul bob de pe jos
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
luptă pentru susținerea prețurilor. A doua zi, 4 mai, Înaintăm spre vest În marea câmpie a Dakotei. Pe marginea șoselei nici un arbore, nici o tufă, doar zeci de kilometri de sârmă 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 77 ghimpată denotă că undeva, departe, e un ranch. Niște puncte mici, mișcătoare, ne atrag atenția. Sunt herghelii de cai. O fântână acționată de vânt se profilează firav la orizont. Singura vietate ce se apropie de noi e un fazan pe care
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
ia corespondența În persoană. Încasarea sau expedierea de colete sau mandate necesită prezența lor. După o bună distanță intrăm Într-o mică localitate În care e o foarte modestă școală primară. Ce ne surprinde e curtea școlii Înconjurată cu sârmă ghimpată, plină cu cai de călărie. Copiii sunt În recreație. Învățătorul ne primește și ne arată mica lui instituție. Are În total 40 de elevi, din toate clasele. Școala are doar o clasă și un mic hol. E construită din scânduri
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]