2,211 matches
-
lor toți Nații. Pată Neagră și tovarășii lui se sfătuiră cum să rezolve această ultimă evoluție a situației. Avuseseră noroc și reușiseră să-l aducă pe băiat și pe Însoțitorii lui până aici. Poate că acum aveau nevoie de puțin ghinion pentru a-i face să rămână. Nu aveau de ales. Trebuiau să-l țină pe loc pe băiat cât de mult posibil. Luați-vă la revedere de la ei, Îi instrui Pată Neagră pe cei din trib, faceți-le cu mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
american avea probleme, personalul ambasadei era blocat pentru cine știe cât timp. Săptămâna Crăciunului era din nou un moment nepotrivit pentru a urni pe cineva de la ambasadă. Ambasada probabil nici nu era deschisă. Poate de aceea nici nu răspunseseră când sunase el. —Ghinion, spuse bărbatul. Statele Unite a inclus Birmania printre „țările care suscită o atenție deosebită“1. Și, din punctul meu de vedere, e un eufemism diplomatic. După-amiază, sosi un nou grup de turiști În căutarea plăcerilor În stațiunea Insula Plutitoare. Erau nemți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
dădea seama că băiatul nu era Cel Reincarnat. Băiatul nu era Fratele Alb Mai Mic sau Regele Naților. Iar ceilalți zece oameni nu erau nici discipolii săi, nici cortegiul său de soldați. Erau doar turiști care nu atrăseseră altceva În afară de ghinion. Ce dezastru abătuse Pată Neagră asupra oamenilor săi! În ora următoare, prietenii mei au discutat mult. Ce ar trebui să facă? Acești bieți oameni fuseseră buni cu ei, Își Împărțiseră mâncarea cu ei, păturile, hainele. Nu era vina loc că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
pe german vorbind cu ură despre regim. În cele din urmă, el și Heinrich au făcut un pact, unul pe care Heinrich Îl ținuse secret de propriii angajați. Heinrich urma să cumpere provizii pentru complexul turistic și apoi- al naibii ghinion! - acestea urmau să fie „furate“. Ultima dată fusese vorba despre o bicicletă și un televizor, o antenă parabolică, un generator cu bicicletă și baterii de mașină. Dispărea și mâncare, În special condimente și pește marinat. Dar Heinrich nu i-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
mobil și sfârșiseră neprevăzut: transformați în strecurătoare sau cu două degete lipsă. Berea mea avea gust de votcă și-aventură. Butonam calculatorul și măream imaginea emisunii preferate: Air Crash, o poveste care, de două ori pe săptămână, îmi amintea că ghinionul unora face norocul celorlalți. Vedeam avioane bubuind în aer, spintecate de explozii sănătoase: fuselajul se răsucea, topit ca foița de țigară, scaunele zburau două câte două, împreună cu pasagerii lor încremeniți, încă fixate de bucata de podea cu care tăiau norii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
amestec de bitum și pietriș, în care lipsa primului trebuia compensată printr-un preaplin de nisip și pietricele: se „punea mixtura caldă de la stația de-asfalt“. În două, maximum trei săptămâni, șanțurile reapăreau, piatra cubică sărea la suprafață (dacă aveai ghinion, luai un cataroi tip Gavroche pe capotă), iar peticele se evaporau, cu pietrișul spălat încă de la primele ploi. Șoferii strângeau din dinți, făceau slalom și își blestemau zilele. Până pe 1 august, nici o mișcare: atunci demara Marea Asfaltare. Buldozerele rupeau dintr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
pietriș, deșertat de basculantele care lucrau pe centură. Abia la urmă, ajungeai la RAR. Plecai de-acasă frumos, cu mașina spălată, cum scria pe hârtia de programare; când intrai pe poartă, puteai să juri că te-ai întors de la raliu. Ghinionul nu se-oprea aici. Dacă nimereai vreun inspector ciufut, te respingea, zicea că ai tupeu să vii așa, cu mașina murdară. Imediat după București, schimbai epoca. Vara, căruțele cu fân îți tăiau calea, ca și satele uscate, cu fântâni și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Nicăieri nu te simțeai în siguranță. Vecinii îți citeau corespondența din calculator (uneori, și plicurile poștale), administratorii îți umflau nota la întreținere. Vizitatorii de-ocazie îți trăgeau preșul de la intrare sau desfăceau pastila fosforescentă de la întrerupătorul de scară. Dacă aveai ghinion, pierdeai și ghivecele cu flori. Era mai simplu să numeri ce nu se evapora, dar nu rămâneai cu mare lucru. O clipă de neatenție, și dispăreai și tu de pe stradă; nu-și mai amintea nimeni de tine, nici dacă lăsai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
plesneau sub apăsarea cilindrică a sânilor sau la cizmele interminabile, trase peste pantalon, de un negru sadic. Ceaușescu a bănuit că se întâmpla ceva necurat aici, pentru că, într-o bună zi, le-a interzis pe toate. Te mai lovea și ghinionul câteodată, fugeai în casă să-i vezi genunchii Olimpiei Panciu și dădeai de Karel Gott sau Orchestra James Last. Cu timpul, minunile au început să se șteargă, coclite ca o monedă cu stema republicii. Julieta Szöny n-a mai apărut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
piață, de unde se întorcea cu-o pâine și-o plasă de cartofi. Doamna Matei era cuminte ca un cadavru, n-o auzeai niciodată. Locuia într-o casă-mausoleu, cu draperiile trase și mobilierul pietrificat în parchet. Acolo se plătea și întreținerea, ghinionul sau o glumă proastă o înzestraseră pe biata femeie cu funcția etern-provizorie de administrator. Becurile din tavan lipseau, iar televizorul zăcea pe covor, acoperit cu-o față de masă. Apartamentul nu mișca. Dacă totuși reușeai să intri, nu știai cum să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
cunoșteau toate capcanele Facultății de Litere. Când ateriza câte-un profesor străin, invitat din Franța sau Germania, primul lucru pe care îl făceau era să-l îndepărteze de lift și toalete. Musafirul urca pe treptele de marmură, iar dacă, din ghinion sau imprudență, își exprima dorința de-a se abate de la traseul prestabilit (care lega culoarul de aulă și aula de titlul honoris causa), pentru a-și satisface o nevoie urgentă, era ținut de vorbă un sfert de oră pe holuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
fabrică și e altcineva în locul meu - erau niște treburi. Da’ n-am făcut niciodată abuz să spun că eu sunt domnu’ dracu’ ! Nu eram domnu’ dracu’ [râde]. Eram un coleg, eram un coleg dintre ei, care a avut sarcina sau ghinionul, cum vreți s-o luați, să fiu în fruntea lor. Dar am avut un colectiv extraordinar, adică oamenii m-au înțeles. Bine, că niciodată nu-s toți la fel. Este, cel mai greu lucru este să lucrezi cu oamenii, cel
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
o luați prin comună, după vin !” [râde] Și-ajung în comună. Ajung, acolo, în comună, m-o așteptat, cobor, eu nici nu cunoșteam terenul. Ajung acolo, găsesc pe doi de la partid, instructori, de-ăștia... Și , da' ei o avut și ghinion, aici, ce să le fac ?! Ninsese și era zăpada, de-un deget, deci, se și vedea dacă-o ia în drepta sau în stânga, rămâneau urmele. Deci, ei trebuiau să meargă numai pe-același drum. „- Băi, nu trageți în sat, pe la
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
mai degrabă printre cetitorii în zațul succedaneului de cafea numit literarmente [s.n.] năut, iar popularmente nechezol, afini câteodată cu subiecții psihologici ai testelor de tip Rorschach ori cu fanii doctrinelor complotiste... (discuție pe un forum, www.centrul-cultural-pitesti.ro, XI.2007) Ghinionul venea odată cu implozia bolșeviciului, funcția înaltă din minister, aglutinarea la Grupul pentru Dialog Social, atacurile furibarde la adresa Gomii, convertirea la filosemitism remunerant, iama în tembeliziuni, statutul de mânz troian al ideologiei politicamente corecte, înfrățirea de ocazie cu Vladimir Tismăneanu, statutul
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
În septembrie? Da, da, prin septembrie ’48. Am fost băgați toți clujenii Împreună, Într-o cameră mare-mare... Era Bohotici printre noi, Ion Munteanu și alții. Unul Matei Rusvid, arădean de-al meu, care, deși era subinginer, s-a dat, spre ghinionul lui, student, a dormit În pat cu mine și, În timpul bătăilor, s-a Îmbolnăvit, a fost dus de lângă mine și, după eliberarea mea, am aflat că a murit la Târgu Ocna, unde era spitalul pentru deținuți și unde probabil că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ne-a adunat, ne-a pus pe toți În careu așa, ne-a permis să stăm jos și cineva de la Ministerul de Interne, o comisie, a ținut un mic discurs și-a spus că veți fi În curând liberi... Dar ghinionul a fost că nu s-au Înțeles la Paris și-a mai durat... Dar de data asta, În ’64 ați avut noroc... Da, și vreau să vă spun că după aceea ne-a dus prin celule, și a trecut o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
culcuș În fân, și seara, noaptea, am plecat... Când, după un kilometru, ce mi-o venit, să mă Întorc... fără nici un motiv. Și am amânat pentru a doua zi să plec. M-am Întors, m-am urcat În pod și ghinionul a fost că m-am și dezbrăcat. Aveam cioareci, cum le spune, pantaloni d-ăștia groși, haină și opinci. M-am și descălțat... Altădată, când presimțeam ceva, dormeam Îmbrăcat. Atunci m-am dezbrăcat, m-am băgat În culcuș, că aveam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
vă spun?” Până la urmă, luni să vină cu un caiet cu avorturi și nu știu ce... și l-au pus În față, acolo, să-l văd. Dar cum ați ajuns să faceți aceste Întreruperi de sarcină, că era ilegal? Domne, există și ghinioane În viața omului... Era pe 1 noiemvrie prin... ’85, sau așa ceva, Într-o miercuri 5, ziua numelui nevesti-mii, când sună la ușă cineva: fosta mea moașă de la Zau cu soră-sa, care locuia la Târgu Mureș. Zic: „Draga mea, am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
țară. Acolo era mai greu să fii văzut și puteai să dormi în voie cât timp se citea darea de seamă. Eram solidari, și cei care aveau somnul mai ușor îi atenționau pe cei care sforăiau prea tare. Dacă aveai ghinionul să fii ridicat în picioare pentru anumite nerealizări, nu te mai prindea somnul, știind că vei fi chemat la personal pentru a primi o sancțiune și chiar o diminuare a salariului. Comuna unde lucram se afla undeva pe la mijloc, nu
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
acea zi, una dintre cele mai mari sărbători creștine. CLIPE DE GROAZĂ În fiecare an, cu ocazia sărbătorii de 1 mai, aveam câteva zile libere. Era mare bucurie, deoarece puteam pleca din localitate. Acest lucru era posibil dacă nu aveam ghinionul ca într-o astfel de zi să fiu pusă de securitate la sediul primăriei. Plănuisem în acea primăvară să mergem la socri, undeva într-o comună din apropierea Bucureștiului, care era înconjurată de păduri. Era primăvară și codrul abia era înfrunzit
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
saltimbanci? Și asta pentru a asmuți plebea la niște fapte pe care, dimpotrivă, ardoarea și virtutea s-ar fi cuvenit să le stârnească? Dumnezeu chiar avea nevoie de așa ceva pentru a elibera de dușmanii săi țara natală a Fiului? - Poartă ghinion... e blestemată, șopti cineva În spatele lui. Dante se Întoarse căutând să vadă de unde venise vocea. Acele cuvinte concretizau senzația de rău care pusese stăpânire pe el de când văzuse relicva. Era un bătrân, Încovoiat de ani, Înveșmântat În straie modeste, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
găsit. S-a Întâmplat un accident, la Carraia. Un Înecat. Ne ducem să recuperăm trupul, zise unul dintre ei, făcându-și semnul crucii. Poetul simțise și el pornirea de a se cruci. În conștiința poporului moartea prin apă Însemna Întotdeauna ghinioane. Și poate că era ceva adevărat În această credință, Întrucât pământul este locul predestinat odihnei veșnice. Există ceva nefiresc Într-un mormânt marin. Însă de ce ar fi trebuit să se ocupe autoritatea supremă a Comunei de un asemenea eveniment, oricât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
slăbească și mai mult. Cât despre dragoste... însă odată ce am apucat să aștern cuvântul, nu mă simt capabilă să mai scriu altceva. II În zilele care au urmat incidentului cu ouăle de șarpe, am avut parte de o serie de ghinioane care au sporit nefericirea mamei și i-au scurtat viața. Am provocat un incendiu. Să mi se întâmple mie una ca asta! Nici măcar o dată în viața mea n-am visat că aș putea face un lucru atât de îngrozitor. M-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
fac concubinaj. Aranjament luxos Cuplu-i aranjat perfect Așa lux e lucru rar: Soțul este subprefect, Iar soția... subprimar. Taxa sexului Dacă-ajungi la șaptezeci Și-ntâlnești o mândră jună, De-o vrea taxă să-ți impună, Ai reduceri...la cincizeci. Ghinion Aruncând soacra-ntr-un val, Se întoarse fericit... Un delfin nenorocit I-o aduse iar la mal! Puneți pofta-n cui Mi-a venit un drac în vis Și, plângând, așa mi-a zis: Îți îndeplinesc ce vrei Soacra din
ALEXEEV LOGHIN MARTIN by ALEXEEV LOGHIN MARTIN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83925_a_85250]
-
Tânăr , Ghiță, când erai Să-nchid ochii nu-mi dădeai, Iar de la cincizeci în sus Vreau dar sărutată...nu-s Tristă amintire A trecut o vreme bună, Da-n urechi mereu îmi sună Fraza tragico-hazlie: „Vă declar soț și soție!” Ghinion Ea zice că a fost „nebună” Atuncea când s-a măritat Dar eu îndrăgostit de-o lună, Cum oare că n-am observat.
ALEXEEV LOGHIN MARTIN by ALEXEEV LOGHIN MARTIN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83925_a_85250]