1,314 matches
-
ca la o comandă, iau poziția de drepți, pocnesc călcâiele unul de altul și salută, rostind la unison: „Să trăiți, domnule General!” * În Războiul în care România nu putea sub nicio formă să rămână neutră, după ce i se mutilase grav glia străbuna, Nicolae Dăscălescu, unul dintre bravii săi generali se arată nu doar un militar de excepție dar și un om de înaltă calitate moral-spirituală. Iată și câteva dovezi prelevate din câte vor fi fost: Departe, spre Marea Azov, o localitate
CUM UN TOIAG DE CIOBAN UZURPĂ LOCUL BASTONULUI DE MAREŞAL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/343134_a_344463]
-
românesc, să fie în continuare tributar „matricii stilistice” a spiritualității românești, fiind un exemplu de trăire autentică a unui român al cărui suflet rămâne cald și viu la atingerea valorilor străbune ce i-au marcat devenirea. Theodor Damian - om al gliei românești Și astfel, chiar și pe tărâm american, unde totul se topește într-o cultură de masă, unde fierbe atât de pătimaș dorința după înavuțire, după trăirea momentului și după ceea ce este, uitându-se ce a fost sau ce va
VERSURI ROMÂNEŞTI DIN EXIL AMERICAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 147 din 27 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343169_a_344498]
-
-se ce a fost sau ce va fi, Theodor Damian reușește să rămână cu ancora prinsă de pământul iubit, de țara natală, de locul unde s-a născut și de spațiul de care el aparține cu totul, ca om al gliei românești. Versurile sale merită a fi cititie, iar „Stihiri cu stânjenei” merită a fi înțelese de fiecare om în ale cărui vine mai curge încă sânge românesc. Octavian Curpaș Phoenix, Arizona Referință Bibliografică: Versuri românești din exil american / Octavian Curpaș
VERSURI ROMÂNEŞTI DIN EXIL AMERICAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 147 din 27 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343169_a_344498]
-
Cum buruiană în lanul de grâu Lasă să-ți crească veniții de-aiurea. Ridică-te Lazăre să cureți fântâna, Caii în grajd sunt ne-ngrijiți, Haide bunicule, dă-mi iute mâna, Treziți-vă toți, nu mai dormiți. Iarba firavă prin glie pătrunde, Florile toate ca ieri înfloresc, De ce, dragii mei plecați spre niciunde Drumul de-ntoarceri nu-l mai găsesc; Printre cruci v-aștept cu pâine și sare Și timp mai am doar de-o strigare.. Referință Bibliografică: Ridică-te Lazăre
RIDICĂ-TE LAZĂRE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 641 din 02 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343522_a_344851]
-
Rămas a noastră moștenire De la strămoși, cu legământ, Să-l apărăm cu îndârjire. Suntem cu toții fii de daci, Recunoscuți peste hotare. Cinstită ramură de traci, Cu viață-n pace și onoare. Suntem urmași de domnitori Și voievozi cu drag de glie, Viteji și aprigi luptători În orice sfântă bătălie. Suntem supuși lui Dumnezeu Prin vrerea noastră creștinească. Nu-mbrățișăm idol sau zeu Căci n-avem viață păgânească. Suntem adesea visători, Crescuți să cultivăm iubirea, Să dăruim buchet de flori Celei ce-
CE SUNTEM, ÎNTRE IERI ŞI AZI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 635 din 26 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343603_a_344932]
-
-ndrăgostitul, Ascultă plânsul celui care, i s-a prezis sfârșitul, Privește ticăitul vremii, secundele-n cascadă, Te uită-n umbra celui care, nu poate ca să vadă. Să iei aminte dragă prieten, ascultă și privește, Te uită-atent la bobul care, în glie încolțește, În întuneric prinde viață, se-nalță către soare Și-apoi rodește-si dă tributul și-n tină iarăși moare. Toate acestea au o noimă, un rost și o menire, Este minunea creațiunii, un loc de poposire, De-aceea cumpănește
SĂ IEI AMINTE ŞI SĂ CUGEŢI de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377409_a_378738]
-
asfințitul Preschimbă-te în clipe! zice Nichita către mine simt gustul de tămâioasa al toamnelor curgerea timpului Dunărea care imi scade în piept aș rodi la fereastra lumii vie mustind sihastru dacă stăncuțele nu mi-ar fură inima uitată pe glie aerul miroase a nuci verzi este atat de amară viață trăită pe silabe! când pleacă berzele când mor cocorii sufletul meu se întinde în lan spune-mi când voi ațipi în lanul de grâu vei mai secera luna să fiu
CLIPE de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377449_a_378778]
-
din rând. Un nimic,o biată nadă, Ca să nu ieșim în stradă. Toate mințile sărace Îi votează, lor le pace Să trăiască în cocioabă. Și cum nimeni nu-i întreabă Hoți-și văd mereu de treabă. Vând subsolul, ne vând glia, Rad păduri și tot ce-avem, Fac deșert din România, Că-s imuni și nu se tem Nici de legi, nici de blestem. În campanii de votare Striga toți în gura mare, Că vor face, c-or să dea, Însă
POLITICIENII de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377480_a_378809]
-
cad lacrimi șiroaie. O, vino degrabă, adu bucuria Ce numai la Tine există, Privesc țintă cerul, aștept veșnicia Și uit cât mi-e viața de tristă. Mai am doar o țintă, lumină și sare Să fiu cât trăiesc pe-astă glie, Să spun de Golgota, s-aduc consolare Acelor ce trec prin urgie. Să vadă în mine puterea ce crește, Mai mult și mai mult, prin credință, Să știe că Domnul Isus ne iubește, Prin El, vom avea biruință! 25/09
CEAS DE SEARĂ de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377533_a_378862]
-
au aripioare... ÎI. VARĂ, de Valeria Iacob Tamâș, publicat în Ediția nr. 2321 din 09 mai 2017. Se umple aerul de cânt, se scalda zarea în culoare, în șir trec fluturii zburând se umple clipă de candoare. Coboară soarele spre glii la muncă miile-i de raze le țin isonul ciocârlii ce trec în zboruri kamicaze. Albastrul cerul stăpânește trec nouri albi brăzdând înaltul un câine umbră își păzește ... Citește mai mult Se umple aerul de cânt,se scalda zarea în
VALERIA IACOB TAMAŞ [Corola-blog/BlogPost/377416_a_378745]
-
urmă, autoarea nu scapă prilejul de a aprecia tenacitatea cu care acest popor asiatic știe să-și reînvie trecutul, să-și facă respectată istoria. Dorința fierbinte a autoarei ca poporul român să nu-și uite istoria e strâns legată de glia străbună, în pericol de a fi înstrăinată. Pământul țării la răscruce de vânturi constituie un veritabil semnal de alarmă în acest sens. Gândul la pământurile înstrăinate în urma unor cataclisme ale istoriei, precum cea de-a doua conflagrație mondială, o fac
„SCRISORI DIN PREZENTUL MEU” DE LUCIA OLARU NENATI de VASILE FLUTUREL în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377605_a_378934]
-
mai dat și patruzeci de mii de dolari, pentru că a fost isteață mătușa Leana. A cumpărat dolari în primăvara lui 1992 cu șaizeci de lei, iar în primăvara anului următor dolarul ajunsese la șase sute. Uite-așa ne-a legat de glie mătușa mea! Așa am ajuns țărani de lux. Avea două vaci, a mai cumpărat două, un tractor, alte utilaje, Costache a făcut sera, că se pricepe, în spatele casei am plantat pomi, am construit un grajd sistematic și o instalație de
ROMANUL TRANDAFIRUL SIRENEI-EPISODUL 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378342_a_379671]
-
ÎN VURPĂR, de Dan Ioan Groza, publicat în Ediția nr. 2034 din 26 iulie 2016. Se întâlnesc doi prieteni la mijloc de drum, La crijmă în Vurpăr, unde ofurile își spun. Unui din Mereteu, de-a lui Mitea copil de glie, Altu-i din Pârâul lui Mihai, a lu’ potcovarul Ilie. Ai auzit bă Ioane că se mută târgu-n Vinț? Și aici la noi în Vurpăr, ne împarte loc de case, Dar problema este alta, că noi știm că din părinți, Cu
DAN IOAN GROZA [Corola-blog/BlogPost/378294_a_379623]
-
foarte complicată, Și nu vă mai certați că nu rămâne fata nemăritată! Citește mai mult Se întâlnesc doi prieteni la mijloc de drum,La crijmă în Vurpăr, unde ofurile își spun.Unui din Mereteu, de-a lui Mitea copil de glie,Altu-i din Pârâul lui Mihai, a lu’ potcovarul Ilie.Ai auzit bă Ioane că se mută târgu-n Vinț? Și aici la noi în Vurpăr, ne împarte loc de case,Dar problema este alta, că noi știm că din părinți,Cu
DAN IOAN GROZA [Corola-blog/BlogPost/378294_a_379623]
-
și religioase într-un mod autentic, tradițional, aș putea spune. El crede cu tărie în melodia versului, în iubire, viață, naștere, mântuire. Vorbește despre ceea ce simte, descrie realist viața într-o cronologie a sufletului său, iubirea de neam și de glie răzbate și emoționează cititorul. Iubirea copilului pentru vatra strămoșească a satului așezat cuminte, liniștit, undeva în Ardeal, pe malul Mureșului cu unde blânde, inspirând poeții, pictorii, dar și pe creatorii populari; așa s-au născut multe doine, din preaplinul unor
DAN IOAN GROZA [Corola-blog/BlogPost/378294_a_379623]
-
și religioase într-un mod autentic, tradițional, aș putea spune. El crede cu tărie în melodia versului, în iubire, viață, naștere, mântuire. Vorbește despre ceea ce simte, descrie realist viața într-o cronologie a sufletului său, iubirea de neam și de glie răzbate și emoționează cititorul. Iubirea copilului pentru vatra strămoșească a satului așezat cuminte, liniștit, undeva în Ardeal, pe malul Mureșului cu unde blânde, inspirând poeții, pictorii, dar și pe creatorii populari; așa s-au născut multe doine, din preaplinul unor
DAN IOAN GROZA [Corola-blog/BlogPost/378294_a_379623]
-
toți plecați -/ și-au lăsat zeci de locuințe/ unde,/ bătrânilor părăsiți,/ n-au cine le aduce măcar/ o cană cu apă în dar.” Concluzionând, din nou, cu tristețe: „Un Stat fără grija bătrânilor/ cum nu a fost vreodată/ de când e glia,/ o pârloagă a mai rămas/ din tot ce-a fost/ RESPECTUL și OMENIA!” Textele poeziilor domnului Ion N. Oprea nu se încadrează totuși, într-o lectură semiotizantă, poetul păstrând sensul obișnuit al termenului „lectură”, acela care îl pune pe cititor
POEZIE-MANIFEST ÎN CUVINTE PE VERTICALĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378464_a_379793]
-
ajungem să iubim ce-a fost bun ... Altfel, nici nu aș putea fi un alergător după... fleacuri. Dacă aș contabiliza spusele cârcotașilor deceniului , ori ai noii Orânduiri, chipurile democratice, despre ROMÂNIA, nu m-aș lăsa intimidat. Aș răspunde astfel: -Iubesc glia, respect gena, apreciez pozitivul din generațiile de unde-mi trag seva și... Spune lucrurile acestea încă din anul 1978, când în Orânduirea fără libertate, a trimis chiar - O scrisoare deschisă, presei de atunci. Nici astăzi, nu se lasă de unele tradiții
MONUMENTUL DE LA...URSOAIA (LUMINA DE LA CERNICA VA STRĂLUCI ŞI ACASĂ) de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378507_a_379836]
-
haturi. Ceasul cu cadranul șters buzele însângerate prinse'n sârmele ghimpate și coli albe fără vers Harta dacilor ciuntită Prutul curge'n alt hotar Tisa'i plină de amar țara'i frântă și rănită ... Ei s-au stins hrănindu'ți glia Prinos sânge, oseminte Ai uitat și de morminte Cui lăsat'ai România? Ceasul cu cadranul șters buzele însângerate prinse'n sârmele ghimpate și coli albe fără vers Harta dacilor ciuntită Prutul curge'n alt hotar Tisa'i plină de amar
OCHII SĂ-I DESCHIZI, ROMÂNE! de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378635_a_379964]
-
uita poporul meu Înjugat la chin mereu. Iartă-l, Doamne, de-a greșit, Căci de lifte-i copleșit, Nu lăsa frate pe frate Să se lupte- Fă dreptate! Doamne, binecuvântează Buruiana-ndepărtează. Te rugăm, Maică Marie Strânge-n brațe astă glie, Ne alină, Maică Sfântă, Căci avem aripa frântă De cei care rău cuvântă, Cheamă oastea îngerească Dezbinarea să oprească Și-a Ta rugă ne-ncetată Fie calea adevărată, Ține sub acoperământ Pe-ai mei frați și-acest pământ. Amin. Citește mai
RODICA CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
bun și năzuința,Nu uita poporul meuînjugat la chin mereu.Iartă-l, Doamne, de-a greșit,Căci de lifte-i copleșit,Nu lăsa frate pe frateSă se lupte- Fă dreptate!Doamne, binecuvânteazăBuruiana-ndepărtează.Te rugăm, Maică MarieStrânge-n brațe astă glie,Ne alină, Maică Sfântă,Căci avem aripa frântăDe cei care rău cuvântă,Cheamă oastea îngereascăDezbinarea să opreascăși-a Ta rugă ne-ncetatăFie calea adevărată,Ține sub acoperământPe-ai mei frați și-acest pământ.Amin.... XIII. CUVÂNT CU ARIPI ALBE, de Rodica
RODICA CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
Muncind ca sclav ce poartă un jug al umilinței. Și lupt cu clipa neagră, cu trecerea-i bastardă Spunând o rugă mută ce o ridic spre zare, Iar sufletul începe pe rug de-alean să ardă Visând printre suspine la glia lui să zboare. Te rog pe Tine, Doamne, ridică a mea povară Să pot lupta cu haite ce-atacă mișelește, Dă-mi fulgere o mie să-mi apăr sfânta țară, Căci se aude-n ceruri cum țarina jelește. Iar pruncii
RODICA CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
-mi răzbun,Muncind ca sclav ce poartă un jug al umilinței.Și lupt cu clipa neagră, cu trecerea-i bastardăSpunând o rugă mută ce o ridic spre zare, Iar sufletul începe pe rug de-alean să ardăVisând printre suspine la glia lui să zboare.Te rog pe Tine, Doamne, ridică a mea povarăSă pot lupta cu haite ce-atacă mișelește,Dă-mi fulgere o mie să-mi apăr sfânta țară,Căci se aude-n ceruri cum țarina jelește.Iar pruncii noștri
RODICA CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
că prin aceasta-s izbăviți! Era odat-un Lazăr, om nevolnic, Sărman, bolnav, dar cu credință mare, În crezul lui era mereu statornic, Dar cel avut era mereu datornic Lui Dumnezeu. Nici gând de vreo schimbare! Când veni clipa ruperii de glie, Sărmanul a fost luat la Dumnezeu, Bogatul lepădat pentru vecie În iaz de foc, striga: "Ce grozăvie! Mă scoate Doamne din cuptor, că-i greu!" Dar Cel Preasfânt îi spuse: "E răsplata, Ce tu o meriți pentru ce-ai lucrat
DOAR LÂNGĂ TINE, DOAMNE SUNT ÎNTREG de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378968_a_380297]
-
vin, Cătând în clipe veșnicia. La noi e pace și-i senin, Se-ntunecă-n reflexe vii, Când rândunelele ne vin La cuiburi seara la chindii. La noi se-aude ciocârlia, Atât în cer, cât pe pământ, Mustește-a primăvară glia, Plină de farmec și descânt. Aici e aripa de vis Pe care o cânt, pe care-o caut, Când dimineața și-a deschis Petala-n cântecul de flaut. Frunzelor înmărmurind Nu li se mai leagă jocul Când peste bolțile de-
LA NOI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379083_a_380412]