1,318 matches
-
românești... Mai blânzi, mai grămăjoară, În jurul pâinii dulci, Reîntregim o Țară, Cu forța unei Rugi. Culorile nasc forme, Iar formele - culori, Adulmecăm și-aroma Campestrelor comori. Atâtea pânze cântă Iubirea pentru sat, Pentru credința sfântă Din sufletul curat Al oamenilor gliei, Izvorâtori de rod, Prin munca-bucurie, Făcând spre Cer, un pod! E Festival de Artă, E Tabără de Dor, Frumosul strigă-n șoaptă Și ne inspiră-n zbor... De cade, iar, cortina Și-s paisprezece veri, Rămânem în lumina Cu Har
SATUL PARCOVA – LEGENDĂ A PICTURII CAMPESTRE ROMÂNEŞTI de DIANA CIUGUREANU ZLATAN în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 by http://confluente.ro/diana_ciugureanu_zlatan_1473839022.html [Corola-blog/BlogPost/375096_a_376425]
-
ni l-au furat. Vreți să ne vindeți țara noastră, Lăsată de ai noștri moși? Ea nu este moșia voastră! O moștenim de la strămoși. Voi trădători fără credință Din țară noi nu vom pleca! Nu vom trăi în umilință, Și glia ne vom apăra! Țara-i sfântă nu-i de vânzare! Ea e pământul strămoșesc. E DACIA nemuritoare, Cu ai săi fii ce o iubesc! Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: ROMÂNIA NU E DE VÂNZARE / Gabriela Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
ROMÂNIA NU E DE VÂNZARE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1272 din 25 iunie 2014 by http://confluente.ro/Gabriela_zidaru_1403729931.html [Corola-blog/BlogPost/347400_a_348729]
-
de înțelepciune, ca dintr-un scrin cu mai multe sertare, fiecare cu câte o cutie secretă, în nu mai mult de șapte capitole - cifră sacră. Încep cu simbolurile cărții, pentru că abundă în semnificații, în înțelesuri. De pildă, pământul, lutul, sau glia este un simbol permanent în acest volum, acel pământ întruchipat de zeița-mamă, Telus. Și Eschil spunea: “Slava ție, pământ-mamă, pământ al oamenilor creștini, îmbrățișarea Domnului, umplându-te de rod în folosul oamenilor.” În poemul ”Scrisoare omenirii”, pag.95 , poeta îl
ELISABETA IOSIF ”ADEVĂRURILE LUTULUI” RECENZIE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1433673525.html [Corola-blog/BlogPost/352862_a_354191]
-
sine die stabilirea în provincie. Nonagenarul, fost șef de echipă în ceapeul cu pământ mănos al satului de câmpie, își pierduse în împrejurări tragice cei doi fii care ar fi putut să-i perpetueze numele și visele de truditor al gliei. Vlad căzuse cu tractorul într-un canal de irigație întrucât, obligat să lucreze și noaptea, adormise la volan, iar celălalt, Luca, „a înroșit câmpia înainte de a pleca la oaste”, adică a fost ucis, probabil din gelozie, de un criminal al
CRONICĂ ION ROŞIORU LA ROMANUL „ÎNTOARCEREA”, AUTOR DUMITRU DĂNĂILĂ de TEO CABEL în ediţia nr. 836 din 15 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Cronica_ion_rosioru_la_roman_teo_cabel_1366063169.html [Corola-blog/BlogPost/345886_a_347215]
-
Nuante > POETULUI GEORGE PENA Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 475 din 19 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului POETULUI George PENA la aniversarea a 70 ani Poetul rămas mereu la sat, Scrie despre plugul la arat! Poetul care cânta glia, Mai ceva ca ciocârlia. Poetul care cântă dorul, Își iubește intens poporul. Poetul cel trecut prin greu, Este azi prietenul meu. La mulți ani îți spune Mihai LEONTE 25 noiembrie 2009 *** AUTUMNALE Ploi de toamnă, ploi obtuze, Cad nevinovate frunze
POETULUI GEORGE PENA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 475 din 19 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Poetului_george_pena_mihai_leonte_1334843275.html [Corola-blog/BlogPost/359175_a_360504]
-
țară, Legea să se respecte ca afară... Limba noastră strămoșească Să o vorbim, toți s-o cunoască! Cine nu vrea să se aplece În țara lor cu toți pot să plece, Aceasta este țara noastră România. Respectă-i, portul, graiul, glia ! Referință Bibliografică: DRAGĂ ROMÂNIE / Marilena Dumitrescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1797, Anul V, 02 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Marilena Dumitrescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
DRAGĂ ROMÂNIE de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marilena_dumitrescu_1449041742.html [Corola-blog/BlogPost/383207_a_384536]
-
uniți în a-și cunoaște rădăcinile și în a participa activ la făurirea istoriei. Oamenii acestor locuri au fost dintotdeauna animați de idealurile dreptății și unității, iar dorința lor de a trăi liberi și a-și apăra, în orice condiții, glia strămoșească, a fost mai puternică decât logica și dorința Partidului Comunist de a intra până în inima dealurilor bucovinene cu procesul de colectivizare. De altfel, ei nu s-au putut opune tuturor reformelor comuniste, dar au pus umărul la treabă și
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1412758779.html [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
Acasă > Versuri > Frumusețe > NU PLÂNGE, MAMĂ... Autor: Marin Bunget Publicat în: Ediția nr. 829 din 08 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului Mi-e dor de tine mama, ca și ție. Departele ne-apas-acum pe toți. Aici, pământul nu miroase-a glie Iar tu îți plângi privirea către porți. Nu plânge, mama, nu strivi tăcerea, Cu plânsul, depărtarea n-o scurtam. Ne-ai învățat de mici ce e durerea Si cat de grea e crucea ce-o purtăm. Și o purtăm, chiar dacă
NU PLÂNGE, MAMĂ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 829 din 08 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Nu_plange_mama_marin_bunget_1365444551.html [Corola-blog/BlogPost/345742_a_347071]
-
între nume: MARIE,/ răsună mai român, mai frumos.// Totdeauna literele-acestea împreună,/ suind în zări limpezi de curcubeu,/ doar în taina porfirii cunună,/ au odrăslit în Om și Dumnezeu.// Totdeauna literele-acestea MARIA:/ Mamă, Aleasă, Rai, Iubire, Altar,/ sunt încununarea Cerului cu Glia./ Sunt cuminecare. Sunt cununi de har.// Ele zămislesc zorii de Mamă,/ mugur în floare pe-al vieții Altar,/ iubirea Ta-nalță spre cer România,/ Pământul și Cerul îți sunt Inelar,/ Învierea e-n Tine, Ave Maria! (Întru Numele Tău-MARIA, G.C.N.
MIRAJUL DIVIN ŞI ETERN AL FEMEII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1457442926.html [Corola-blog/BlogPost/381039_a_382368]
-
părăsirea, Nici clipa și zborul spre casă, Înnod amintiri ce apar Și-mi pun o-ntreită dorință, Mă fă stâncă tare Isus, Mă crește mai mult în credință! Burduful de lacrimi să-l iei Și cerne-l ca ploaie pe glie, S-aduc omenirii folos, Plângând să șoptesc:"Glorie Ție!" Mă doare, zilnic mă doare, Tăcerea ce șade în om, Prin Har am primit veșnicia, Dar suntem lăstari fără pom, N-avem rădăcini, n-avem sevă, Am vrut libertate deplină, Se
PLÂNGE-N SUSPINE TRĂIREA de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1473550050.html [Corola-blog/BlogPost/382495_a_383824]
-
august 2012 Toate Articolele Autorului E P R I M Ă V A R Ă E primăvară, atâtea timpuri Și anotimpuri, când au trecut? E primăvară, dorul de țară, Mă prinde iară, ca la-nceput! E primăvară și ciocârlia Străbate glia bunilor mei. E primăvară și ninge-afară, Dar cu petale de flori de tei. E primăvară și lin coboară, Parfumul suav, înspre imaș. E primăvară. Auzi izvorul, Cu murmur dulce de copilaș? E primăvară, în suflet zace, Gândul de pace pe
E PRIMĂVARĂ de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 595 din 17 august 2012 by http://confluente.ro/E_primavara_ionel_davidiuc_1345231419.html [Corola-blog/BlogPost/365673_a_367002]
-
Slăvind pe cei ce i-au unit, Se prind în horă mână-n mână, Pe-al lor pământ de mult iubit. Un omagiu le adresăm Celor care s-au jertfit Și cu toții noi sperăm Să păstrăm tot ce-au unit. Glia noastră strămoșească Lanțul nostru Carpatin Cu Dunărea cea albastră, Cerul nostru-i mai senin! Lorelai Referință Bibliografică: Poezie de Lorelai. Fetiță de 12 ani / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1484, Anul V, 23 ianuarie 2015. Drepturi
POEZIE DE LORELAI. FETIŢĂ DE 12 ANI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1422002245.html [Corola-blog/BlogPost/370261_a_371590]
-
și religioase într-un mod autentic, tradițional, aș putea spune. El crede cu tărie în melodia versului, în iubire, viață, naștere, mântuire. Vorbește despre ceea ce simte, descrie realist viața într-o cronologie a sufletului său, iubirea de neam și de glie răzbate și emoționează cititorul. Iubirea copilului pentru vatra strămoșească a satului așezat cuminte, liniștit, undeva în Ardeal, pe malul Mureșului cu unde blânde, inspirând poeții, pictorii, dar și pe creatorii populari; așa s-au născut multe doine, din preaplinul unor
DAN IOAN GROZA, UN PELERIN PE “DRUMUL PAŞILOR NEOPRIŢI” de DAN IOAN GROZA în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/dan_ioan_groza_1465037788.html [Corola-blog/BlogPost/378158_a_379487]
-
actele ar fi rezolvat-o, nevasta lui Mitu putea fi dovedită, până la urmă... Mai rău era că nu putea să intre pe arie. În ciotul ars al copăcelului își făcuse sălaș un șoim ciudat. Cum se apropia vreun om de glie, șoimul se înălța pe dată și se lăsa glonț spre ochii ăluia. N-avea teamă de om, nu se speria de bulgări de pământ ori de țipete... Nici de pușcă nu-i era frică, ba, mai mult, când încercau să
ŞOIMUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 by http://confluente.ro/angela_dina_1407004320.html [Corola-blog/BlogPost/376494_a_377823]
-
duioasă doină legănată. / Sub a durerilor povară, tu te-ai născut cu ea odată. Tu știi minunea de poveste /de când strămoșii dejugară, /durând pe plaiurile-aceste /din piatră temelii de țară. / Ei rădăcini de neam, străbunii, /ne-au semănat aici în glie, /și la răscruvile furtunii /legatu-ne-au de veșnicie. / De-atunci alungi cu-a ta cântare /urâtul zilelor ursuze, /și în urcușuri pe calvare /blestemele oprești pe buze. /Și ori de câte ori destinul /ne toarnă în pahar otravă, /tu, Doină, îndulcind veninul
PARTEA A II-A de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti_0.html [Corola-blog/BlogPost/361196_a_362525]
-
pe trotuare și prin piețe, nu militari în război, au doborît case, nu uzine militare, nici cazărmi. Morții noștri nu contează, numai morții stăpînilor au valoare. Vai de capetele statului nostru, cînd peste 3 000 de oameni nevinovați zac sub glie fără mormînt, fără de cruce și flori, iar noi păzim monumente închiate unor piloți criminali, doar că sunt ai aliatului nostru strategic. Acești aliați au terminat și economia românească, și Armata română, și demnnitatea națională, au impus președinți și guverne în
COMUNICAT CU PRIVIRE LA STAREA NAŢIUNII ROMÂNE LA ECHINOCŢIUL DE PRIMĂVARĂ A ANULUI 2016 de GEO STROE în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 by http://confluente.ro/geo_stroe_1459737763.html [Corola-blog/BlogPost/370582_a_371911]
-
dintr-o dată toate fibrele sale se destind, trăsăturile i se îndulcesc și apare în fața ta un alt om. Un om pătruns de măreția celui mai viteaz și mai drept domn al Moldovei, rămas în memoria urmașilor ca aprig apărător al gliei strămoșești și ca ziditor de mănăstiri și biserici, pentru slava lui Dumnezeu și pentru adâncirea credinței supușilor săi. Nu am regretat niciodată timpul petrecut în tovărășia acestor doi poeți sensibili, foarte buni prieteni, unul născut în apropiere de Pașcani, județul
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1413904105.html [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
Brașov, am absolvit Facultatea de Medicină din cadrul UMF "Iuliu Hațieganu"din Cluj-Napoca. Sunt simplitate, sensibilitate, Iubire de Frumos și de Viu, de Natură și de tot ce mă înconjoară în Univers. Sunt Credință și Iubire. Sunt respirația Satului și a Gliei, sunt Pământul din care m-am născut și pe care îl port cu mine prin lume. Sunt Dor infinit de Rădăcini și de Neam. Sunt primăvara într-un strop de rouă", "eu sunt un iceberg ce străbate marea", „sunt infinitul
PETALE DE SUFLET (POEZIE) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Colectia_lirik_a_editurii_armonii_culturale_va_semnaleaza_o_noua_aparitie_editoriala_felicia_feldiorean_petale_de.html [Corola-blog/BlogPost/359620_a_360949]
-
Să ne amintim de Eminescu În secolul de lupte răvășit Din traci s-a înălțat către zenit Luceafărul poporului român Ținuturilor dacice stăpân. Plecarea lui în lumi necunoscute A-ndurerat și ființe nenăscute, Dar ne-a ținut uniți legați de glie Să ne jertfim, să nu fim colonie. Chemat de Zeu să lumineze-n haos El n-a-ncetat pe-un drum fără repaos Să mângâie cu raza-i de poveste Cărările spre lumile celeste. Poporul dac i-a-ncredințat destinul Să-l ducă Tronului
SA NE AMINTIM DE EMINESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1421197569.html [Corola-blog/BlogPost/382065_a_383394]
-
-n ceruri s-au deschis Uși largi. Din ele curge mireasma-mbătătoare A harului, prin care, din cer ne-a fost trimis Drept jertfă sfântă Mielul pentru răscumpărare. Lumina Învierii de-atunci se varsă lin, Și pacea curge peste însângerata glie, Din nou coboară îngeri din cerul cristalin- Creștinii se adună la ceas de bucurie. Altarele sfințite în alb s-au îmbrăcat, Bisericile, toate, par torțe vii, aprinse, Ce ard cântând cu patos „Hristos a înviat,” În corul cel de îngeri
EMILIA AMARIEI by http://confluente.ro/articole/emilia_amariei/canal [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
de sărbătoare și-n ceruri s-au deschisUși largi. Din ele curge mireasma-mbătătoareA harului, prin care, din cer ne-a fost trimisDrept jertfă sfântă Mielul pentru răscumpărare.Lumina Învierii de-atunci se varsă lin,Și pacea curge peste însângerata glie,Din nou coboară îngeri din cerul cristalin-Creștinii se adună la ceas de bucurie.Altarele sfințite în alb s-au îmbrăcat,Bisericile, toate, par torțe vii, aprinse,Ce ard cântând cu patos „Hristos a înviat,”În corul cel de îngeri cu
EMILIA AMARIEI by http://confluente.ro/articole/emilia_amariei/canal [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
obârșia nordului moldav, cu dorul patriei fagilor în simțire, poeta Mariana Gurza strigă durere și dragoste, generozitate și seninătate, așterne blând dorul de matca străbună în sufletul pădurii. Doar ea știe cum și de ce înaintașii ei au plecat să apere glia moldavă în eternitate, păstrând slovele Măritului Ștefan în catafalcul durerii: ,,Moldova nu e a mea ci a urmașilor urmașilor noștri...”, a lor, celor plecați demn prin jertfa de sine. Mariana Gurza este lacrima durerii coborâtă din nord de Moldovă Ștefaniană
EMILIA ȚUŢUIANU by http://confluente.ro/articole/emilia_%C8%9Au%C5%A3uianu/canal [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
obârșia nordului moldav, cu dorul patriei fagilor în simțire, poeta Mariana Gurza strigă durere și dragoste, generozitate și seninătate, așterne blând dorul de matca străbună în sufletul pădurii. Doar ea știe cum și de ce înaintașii ei au plecat să apere glia moldavă în eternitate, păstrând slovele Măritului Ștefan în catafalcul durerii: ,,Moldova nu e a mea ci a urmașilor urmașilor noștri...”, a lor, celor plecați demn prin jertfa de sine. Mariana Gurza este lacrima durerii coborâtă din nord de Moldovă Ștefaniană
EMILIA ȚUŢUIANU by http://confluente.ro/articole/emilia_%C8%9Au%C5%A3uianu/canal [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
ne-A iubit Că o Biserică și-o Țară și doi părinți ne-A dăruit ! N-am făcut cereri pentru aer, nici pentru apă sau mâncare Dar DOMNUL revărsat-A ploaie și roade pentru fiecare ! N-am făcut cereri pentru glie, pentru Învățători, Părinț' Dar EL ne-A dat(să ia și alții !) respectul și cu bunul-simț ! Noi am fost pașnici totdeauna, pe nimeni nu am atacat Și de-am ajuns sub cotropire, doar DOMNUL ne-A eliberat ! De vrei ca să
IARĂȘI NE-A LOVIT SATANA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1415975170.html [Corola-blog/BlogPost/376825_a_378154]
-
mânie? Triști români și românași Fără vlagă și mândrie, Turmă de naivi și lași Izgoniți în pribegie, Fără câini și ciobănași Transhumând din veșnicie De Carpați și de Oași Spre fatidica băcie A străinilor pizmași Ce vă smulg bucăți de glie De sub sat, de sub oraș Să vă-ntoarcă-n iobăgie, Din stăpâni și arendași, Robi pe propria moșie Să vă facă, și slujbași Pe plantații cu simbrie Cât o soldă de ocnași, Fi-le-ar banii să le fie, Cruci din
ROMÂNIE, CUI MĂ LAŞI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Rom_anie_cui_ma_lasi_romeo_tarhon_1353478286.html [Corola-blog/BlogPost/364801_a_366130]