858 matches
-
de oameni care vorbeau pe marginea drumului, unii în picioare, alții șezând pe iarbă, însă fiecare cu câte un pahar ieftin din sticlă în mână. Fără a ezita, se apropiase și-i întrebase dacă nu-i văzuseră fratele. Unul mai glumeț, le făcu din ochi celorlalți: - Care mă, cel lung, urât și cu nasu’ mare? Prompt, răspunse: Nu, acela-i tata, eu îl caut pe fratele meu. Din cauza lui Anton, cât pe ce să rămână pentru totdeauna acolo, în sat
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
eu ceva despre cei din Liverpool, fornăi eu. — Nu trebuie să ne zici nimic despre cei din Liverpool frățâne, noi suntem din Liverpool, se ridică el În picioare cât e de lung. — Am remarcat asta, zbier eu pe un ton glumeț, arătând direct Înspre el. Cei din Liverpool sunt o gloată de isterici patetici de rahat. De parcă toată groapa Împuțită de gunoi a orașului dă audiții pentru Brookside. N-ai cum să negi asta. — Ai Întrecut ca dracu măsura frățâne, spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
umanizat, pare să se Întoarcă-n natură. Doar vîntul se mai joacă o vreme de-a trenul. Observatorul mai cochetează cu această minimă transfigurare și reușește să ne pună pe gînduri: Încotro călătoresc, fără bilet, ciulinii? Fără această mică și glumeață schimbare a scenei, pustietatea n-ar fi nici atît de grăitoare și nu ne-ar deveni nici atît de familiară. deal fără turme - cojocul ciobanului paznic la stână Avansarea cojocului pe post de paznic perturbă atmosfera pustietății și, prin această
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
ar deveni nici atît de familiară. deal fără turme - cojocul ciobanului paznic la stână Avansarea cojocului pe post de paznic perturbă atmosfera pustietății și, prin această ironică transfigurare a unui lucru, ne face să simțim mai acut părăsirea locului. Modul glumeț de a face din cojoc paznicul stînei este mai curînd unul de a pune un accent suplimentar pe faptul că acolo nu mai e nimic de păzit În afara unei mohorîte tristeți, că acel cojoc e doar un lucru abandonat și
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
bunicul va trece și prin iarna care vine. Sigur, Închipuirea generoasă poate broda pe păsuirea provocată de răbufnirea teiului care convoacă vechi amintiri legate de alte vremuri mai pe măsura vechiului ceainic. Dar firul mai subțire, mai delicat și mai glumeț este cel care face șarmul poemului. sfârșit de varăîntre noi n-a fost nimic nici măcar cămașa Ildiko Juverdeanu Jocul de cuvinte care minimalizează, neagă, reneagă mucalit și Împletește sugestii care culminează cu acel nici care inversează brusc, În final, sensurile
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
Le-am rânduit pe toate“, „Mare diavol!“ (My tricksy spirit!) îi răspunde ducele, admirativ. 191 Acestor zgomote brutale (care, în cazul de mai sus, sunt o replică malițioasă la zgomotele furtunii, tot iluzorie, organizată de el, un fel de sperietură glumeață care să-i facă pe marinari să se bucure și mai tare de mândra stare a corăbiei lor) Ariel le consacră toată priceperea lui, dar marea lui vocație regizorală se vede mai ales din alte două împrejurări. În prima împrejurare
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
adineaori / Le-am rânduit pe toate“, „Mare diavol!“ (My tricksy spirit!) îi răspunde ducele, admirativ. Acestor zgomote brutale (care, în cazul de mai sus, sunt o replică malițioasă la zgomotele furtunii, tot iluzorie, organizată de el, un fel de sperietură glumeață care să-i facă pe marinari să se bucure și mai tare de mândra stare a corăbiei lor) Ariel le consacră toată priceperea lui, dar marea lui vocație regizorală se vede mai ales din alte două împrejurări. În prima împrejurare
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
printr-o metaforă sexuală. Termenii it. troia, fr. truie, cat. truja, cuvinte care denumesc femela porcului în limbile romanice menționate, sunt urmașii lat. pop. troia, cuvânt apărut în secolul 8 după expresia porcus Troianus „porc umplut cu carne de vânat“, aluzie glumeață la calul troian: scroafa este „umplută“ cu purceluși. oaie, berbec, arete Cele trei cuvinte sunt moștenite din latină (lat. ovis, vervex, aries), dar, spre deosebire de celelalte nume de animale, niciunul nu este panromanic! Oaie < lat. ovis este moștenit numai de română
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
treia dramă care, din contra, s-ar situa între genul serios și tragedie. Beaumarchais, prin amestecul tonurilor, în Eseu despre genul dramatic serios, definește și el noul gen, considerându-l ca pe o formă "intermediară între Tragedia eroică și Comedia glumeață." Doritor să amestece tonurile, din grija pentru realism, asta nu înseamnă că teoreticianul Iluminismului proslăvește întoarcerea la tragi-comedie, gen artificial în ochii săi, construit, în irealismul său, pe baza unor contraste prea mari. "Vă dați seama, scrie Diderot în Convorbiri
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
ale inimii, și care-l scot la iveală fără ca omul să-și dea seama, este adevărat. Pentru că el arată fața reală a omului și niciodată caricaturizarea lui, nu stârnește nicidecum râsul. Nu veți auzi niciun tată exclamând pe un ton glumeț dureros: Dar ce naiba căuta el pe galera aceea? Și niciunul nu va intra în camera fiului său rupt de oboseală, adormit și sforăind pe un pat nenorocit: jelania acestui tată nu va fi întreruptă nicicum prin vorbele copilului care, cu
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
prin fixarea personajului într-un tip care nu este capabil de evoluție. "Masca, scrie el în prima parte a Memoriilor sale, trebuie că-l năpăstuiește totdeauna pe actor, fie la bucurie, fie la tristețe; oricum ar fi, amorezat, mânios sau glumeț, se arată cu aceeași argăseală; degeaba gesticulează și-și schimbă vocea, nu va arăta niciodată, prin trăsăturile feței, cine sunt interpreții inimii, diferitele pasiuni care se zbat în sufletul lui." Dornic să creeze comedia de caracter într-o Italie pe
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
cum se îndrăgostise de el în acea seară, cum încercase să nu o arate, dar cum, dintr-odată, se trezise sunându-l la Car Crew și cerându-i să ia prânzul cu ea. Încercase să-i vorbească pe un ton glumeț și senin, spunându-i că trebuia să-l examineze pe iubitul prietenei ei la lumina zilei. El râsese și îi spusese să se întâlnească la un local din oraș, cu toate că era grăbit. Se întâlniseră, își aruncaseră o privire, iar el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
pungă de chipsuri? Sex sălbatic? — Ceva de băut sună minunat. Și punga de chipsuri la fel. El făcu o scurtă pauză. —Dar sexul sălbatic? întrebă el, ca un băiețel mic și scump. Ashling înghiți în sec și încercă să pară glumeață: —Mai vedem. Dacă sunt cuminte? Dacă ești cuminte. Apoi Ashling a intrat în acțiune, într-o încercare de a se da cu tot felul de chestii pe ea. Pe parcursul după-amiezii, și-a spălat părul și și-a dat cu mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
griji. Ea îi mângâie degetele cu compasiune. Hei, spuse ea, privindu-l cu nerăbdare. Ai ceva țigări? Jasper Ffrench a fugit cu ale mele. M-aș fi gândit că ai un pachet de rezervă. El încerca să atingă o notă glumeață, dar în schimb se bâlbâia, de parcă tocmai venise de la dentist. Am avut, dar le-a furat și pe alea. Jack a zărit-o pe Lisa ridicând paharul către el din partea cealaltă a camerei. Tot corpul ei făcea o invitație. În timp ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
Kathy la Lauren, fiica ei cea mai mică. Lauren a adoptat o figură nemulțumită, s-a oprit și a reluat acțiunea peste trei secunde. —Mă lovești cu cotul, se plânse Francine Lisei. —Scuze. — Nu spune scuze, zise Francine, dintr-odată glumeață. Ar trebui să spui că măcar nu faci zgomot când mănânci. Aha, am înțeles. —Sau că nu ești grasă și pofticioasă, o ajută Jessica. Sau că nu sunt eu cea care se tot bese, spuse Lisa. — Da! În timp ce toți erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
blugi. Ea înghiți în sec, nervoasă și agitată, în timp ce Jack deschidea primul nasture al pantalonilor. Cu mâinile tremurânde, a ezitat un moment înainte de a-și deschide fermoarul pantalonilor negri și a ieși din ei. —Șosete! declară el, dar tonul lui glumeț nu era asortat cu intenția de pe fața lui. Gâtul ei era uscat și se simțea înnebunită de dorință, în timp ce stăteau unul în fața celuilalt, Jack în chiloți albi Calvin Klein și Ashling într-un corset cu efect de talie. —Ai prins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
concursurile la care am început să particip. Mai știu despre mine că-mi place să mă joc și sămi fac prieteni adevărați, îmi place să ies în evidență prin lucruri frumoase și bune, îmi place să fiu bun și înțelegător, glumeț și amuzant, când mi se permite. I-am cunoscut destul de bine pe toți colegii mei de clasă în cei patru ani de școală primară și știu că fiecare mi-a oferit ceva anume sau fiecăruia i-am oferit un strop
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
un ticălos bolnav. Că a omorât-o În bătaie și i-a băgat trupul Într-un morman de carcase de animale. Bun venit În iad. — O iau pe agenta Watson cu mine, spuse Insch. Vrei să vii? Cuvintele Îi erau glumețe, dar vocea nu. Inspectorul părea deprimat. Nici nu era de mirare, dat fiind ce săptămână avuseseră. Insch crezuse că poate să-l mituiască pe Logan să se ducă dacă o scotea În față pe agenta Watson. Ca pe un morcov
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
masculin. Nu-i așa, sergent? Logan Își păstră fața neschimbată și spuse că da. Sandy se Încruntă, dar nu-și putea da seama dacă fac sau nu mișto. — Serios? zise În cele din urmă. Da, zise Insch cu o față glumeață. Cineva ar fi trebuit să vă spargă nasul de multă vreme. Încruntarea avocatului se transformă Într-o grimasă. — Știi că Îmi trimite cineva amenințări cu moartea? Că a aruncat cineva o găleată cu sânge pe mine? — Da, — Și că Martin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
degete, în fața tuturor, splendidul decolteu al Orestillei - exista un lung șir de morți tineri, uciși fără milă. Și îl vedeau pe Callistus - un libert imperial, prin urmare foarte puternic, rămânând însă tot un fost sclav - vorbindu-i pe un ton glumeț și obraznic, chiar dacă în rafinata limbă greacă, unui membru al uneia dintre cele mai însemnate familii ale Republicii. Iar celălalt asculta în tăcere. — Îți amintești cum divinul Augustus a pus ochii pe nobila soție legitimă a senatorului Claudius, divina Livia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
tactica aceea avea să-și găsească numeroși imitatori. Astfel, unii își amintiră că Împăratul se căsătorise cu Milonia la Lugdunum când sarcina ei era deja avansată. Se arătase bucuros când ea născuse și, fiindcă nu se putea abține de la replicile glumețe, le răspunsese celor care îl felicitau că fetița aceea minunată se născuse după numai trei luni. — Iată dovada că creierul lui e zguduit, pretinde că înfăptuiește miracole, se crede aproape un zeu, râse Asiaticus în cercul lui de prieteni. Iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
de vechiul Charlie, cel care mă iubise atât de mult și irecuperabil. Oare de ce îmi e atât de greu acum să-i spun câtă nevoie am de el? Dacă încerc, descopăr cum cuvintele mele se transformă în ceva ironic și glumeț, de parcă mi-aș fi pierdut abilitatea de a comunica orice emoție autentică fără să mă jenez. Am mai rămas acolo în liniște puțină vreme, apoi am vorbit blând spre ceafa lui încă aplecată. —Charlie. Cina e aproape gata. S-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
porcărie. Imediat după asta, mușcă din propria ei Maid of Honour și crema se revărsă. Sam se aplecă până la ea și o șterse cu șervețelul lui. — Te iubesc, de-adevăratelea, râse el. —Și eu te iubesc, răspunse ea. Pe cât de glumeț fusese schimbul de replici, Îi făcu să cadă pe gânduri. Ceva care era mai mult decât miștoul obișnuit le trecuse prin cap și amândoi știau ce. Câteva secunde rămaseră uitându-se unul la altul. — Când spun că „te iubesc“, spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
de gură. — Atunci te rog să n-o faci. Am luat-o de braț, dar mi-a îndepărtat cu blândețe mâna. Mi s-a făcut rău văzându-mi prietenia astfel respinsă. O să mă ierți vreodată? am întrebat, încercând să par glumeață. — Sigur, a răspuns ea scurt. Dar zâmbetul a venit o fracțiune de secundă prea târziu ca să fie convingător. Am continuat să mergem într-o tăcere apăsătoare. Mă întrebam cât de tare o dureau picioarele. Pe mine mă dureau de muream
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
încrederea că toate astea se pot rezolva. Dar n-a durat decât cinci secunde. Deci o să-l pedepsești o vreme și apoi o să-l ierți când se va înfățișa cu o bijuterie masivă și scumpă? am întrebat pe un ton glumeț. —Dimpotrivă, răspunse Lisa. E un lucru să iert ceva care s-a întâmplat acum două decenii când eram împreună doar de câteva luni și altceva să iert ceva care s-a întâmplat când noi eram deja căsătoriți. Și cum pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]