KorAP: Find »[drukola/base=gnostic & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...25 26 27 ...36 >

888 matches

Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811

este acea parte a substanței divine, unică și nedespărțită, ce sălășluiește în lumile inferioare, penetrînd pînă la nivel mineral suflul vital ce le asigură existența. Este o emanație ("lumină din lumină") întîlnită, sub diferite nume și la hermetiști, și la gnostici (Sophia, Ennoia), neoplatonicieni, dar și în creștinismul răsăritean (energiile necreate) și în sufismul islamic, cum arată Constantin Bălăceanu-Stolnici, în Kabbala. Între gnoză și magie (Editura Vremea XXI, București, 2004). În Călăuza rătăciților, Maimonide spunea că aceasta este lumina emanată de

[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
ne reîntoarcem la Tatăl. Există similarități între gnosticismul antic și gîndirea lumii postmoderne. S-a spus că existențialismul, poststructuralismul și postmodernismul sunt curente neognostice, dar nu credem într-o astfel de aserțiune, întrucît nu găsim în ele credința arzătoare a gnosticilor în lumea de dincolo și speranța lor neclintită în mîntuire, în schimb găsim o mulțime de idoli la care lumea actuală se închină. Desigur, fiecare epocă își are idolii săi preferați. A noastră pare să prefere progresul și liturghia sa

[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
de un gen de conștiință modificată, cunoscută sub denumirea de gnosis, haosul se dovedește a fi o realitate implicită, care are propria sa or-dine" (în Gnosticismul, Editura Saeculum I. O., București, 2003). Se spune că pentru a înțelege un text gnostic trebuie să fii gnostic, adică izbăvit de lume. Și totuși, sunt texte accesibile și foarte frumoase. Iată, spre pildă, un fragment din Învățăturile lui Silvanus, făcînd parte din colecția Nag Hammadi: "Luminează-ți mintea... Aprinde lumina din tine. Bate cu

[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
conștiință modificată, cunoscută sub denumirea de gnosis, haosul se dovedește a fi o realitate implicită, care are propria sa or-dine" (în Gnosticismul, Editura Saeculum I. O., București, 2003). Se spune că pentru a înțelege un text gnostic trebuie să fii gnostic, adică izbăvit de lume. Și totuși, sunt texte accesibile și foarte frumoase. Iată, spre pildă, un fragment din Învățăturile lui Silvanus, făcînd parte din colecția Nag Hammadi: "Luminează-ți mintea... Aprinde lumina din tine. Bate cu degetul asupră-ți, așa cum

[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
putem vedea toate lucrurile expuse la Lumină, Lumină dulce și îmbucurătoare". Astfel de cuvinte lucrează haric și pot aduce înțelepciune celui ce se învrednicește aplecîndu-se asupra lor. Alți autori (Eric Voegelin, Th. Molnar, Tilo Schabert, Steven McKnight ș.a.) consideră că gnosticii sunt răspunzători de toate utopiile și ideologiile totalitare moderne, ca și de atașamentul excesiv față de știință și de tehnologie. Concepția științifică despre lume ar fi, de fapt, una gnostică, responsabilă de robotizarea oamenilor și de întreaga concepție mecanicistă asupra societății

[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
și de tehnologie. Concepția științifică despre lume ar fi, de fapt, una gnostică, responsabilă de robotizarea oamenilor și de întreaga concepție mecanicistă asupra societății moderne. Dar dacă gînditori precum Jung, Freud, Kierkegaard, Heidegger, Blake, Yeats, Kafka ș.a. au fost considerați gnostici (cazul lui Jung, cel puțin, este notoriu), pentru mine înseamnă că tradiția gnostică este cu totul respectabilă. În Filosofia perenă, Aldous Huxley promovează și el un gen de gnosis, prezentat ca o taină rezervată unor inițiați încă de la începutul istoriei

[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
practicile gnostice au continuat deci să dăinuie, desigur metamorfozate, marcînd istoria culturii ultime-lor două milenii. Elaine Pagels, în celebra sa lucrare Evangheliile gnostice, consideră că termenul de gnosis ar trebui tradus prin "analiză", dată fiind prețuirea pe care o acordau gnosticii cunoașterii trăite prin experiență nemijlocită, în detrimentul celei abstracte, pur teoretice, ca acumulare de informații și nimic mai mult. Există multe similarități aici cu sisteme-le orientale, în special cu Buddhismul Maha-yana. În acest sens, încă din secolul al III-lea

[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
sunete articulate, ci acela al cunoașterii (gnosis), prin care tainicele secrete ale naturii sunt percepute de către cei înțelepți". Asemănările sunt evidente. Mai aproape de noi, marele cabalist evreu și istoric al religiilor Gershom Scholem este puternic impresionat de "zborurile cerești" ale gnosticilor, de călătoriile lor astral-spirituale către acasă (akasha), către sălașul Luminii celei adevărate și promisiunea de izbăvire pe care aceste incursiuni o aduc călătorului. Spre deosebire de alte religii sau sisteme religioase, unde credința s-a transmis indirect, fără cunoașterea nemijlocită a "obiectului

[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
trimite-mă, Tată! Mă voi pogorî cu pecețile în mînă, îmi voi croi drum prin toți eonii, voi descătușa toate Tainele, voi dezvălui înfățișările făpturilor divine și voi transmite tainele Căii sacre, cunoscută sub numele de Gnosis" (Psalmul sufletului). Un gnostic perfect nu este doar un adept al lui Hristos, el este un Hristos, așa cum se arată în Evanghelia după Toma: Oricine își va potoli setea bînd din gura mea va deveni cum sunt eu, iar eu însumi voi deveni el

[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
ne îndrăgostim de ideile și de abstracțiunile minții noastre, de concepte și precepte. Nu trebuie să cădem în intelectualism și în psihism, să ajungem la proslăvirea minții și a eului emotivist, greșeală la fel de mare ca și proslăvirea materiei, numită de gnostici hytleticism. Așa cum și Iisus și Budha au respins ispitele la care au fost supuși, gnosticii rup orice legătură cu inconștientul, cu dorințele și constrîngerile mayei, trăind și mu-rind senin, ca niște ființe suverane, pline de lumină și de putere. Ei

[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
să cădem în intelectualism și în psihism, să ajungem la proslăvirea minții și a eului emotivist, greșeală la fel de mare ca și proslăvirea materiei, numită de gnostici hytleticism. Așa cum și Iisus și Budha au respins ispitele la care au fost supuși, gnosticii rup orice legătură cu inconștientul, cu dorințele și constrîngerile mayei, trăind și mu-rind senin, ca niște ființe suverane, pline de lumină și de putere. Ei se consideră nemuritori, copii ai vieții și biruitori ai morții, "stăpînii creațiunii și ai nimicirii

[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
de origine evreiască. Dar adevărata renaștere a venit după descoperirea și publicarea (chiar dacă numai parțială) a scripturilor de la Nag Hammadi și de la Marea Moartă. Dacă nu au apărut, decît prin excepție, biserici sau asociații gnostice se datorează faptului că adevărații gnostici cred că nici o organizație sau instituție nu poate oferi gnosisul, ci numai duhul și rîvna fiecărei persoane, mîntuirea fiind legată de relația personală a fiecăruia cu Dumnezeu. Reforma protestantă, ce pune un preț atît de mare pe experiența spirituală personală

[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
rîvna fiecărei persoane, mîntuirea fiind legată de relația personală a fiecăruia cu Dumnezeu. Reforma protestantă, ce pune un preț atît de mare pe experiența spirituală personală, are rădăcini clare în gnosticism, chiar dacă ele sunt mai puțin recunoscute. Un important gîn-ditor gnostic cu influență în acea perioadă a fost filosoful mistic german Jacob Boehme, apoi cel francez Saint-Martin, urmat de Voltaire cu celebrul Candide, dar și cu nuvela intitulată Visul lui Platon, care demonstrează o bună cunoaștere și acceptare a învățăturilor gnostice

[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
Marele maestru sufi Shurawardi, bunăoară, în lucrarea Filosofia iluminării, scrisă în 1186, recunoaște explicit sursele gnostice și platonice ale iluminării sale. Este posibil ca însuși Mahomed să fi întîlnit și cunoscut grupări gnostice, numeroase în epocă și în zonă, mulți gnostici convertindu-se ulterior la islam. Se spune că Profetul i-ar fi acuzat nu numai pe evrei de modificarea Torei, dar și pe creștini de distrugerea "adevăratelor" Evanghelii ale lui Iisus, care nu pot fi decît cele gnostice, considerate apocrife

[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
multă vreme, termenul de gnosis fiind echivalat fie cu sanscritul jnana, care înseamnă cunoaștere spirituală, fie cu chinezescul tao -calea. Asemenea lui Atman, care este prezența lui Brahman în spiritul omenesc, pneuma gnostică este scînteia desprinsă din Divinitate, pe care gnosticul o poate cunoaște, avînd astfel acces la Sursă. Mai toate marile religii ale antichității afirmă, sub o formă sau alta, credința că a te cunoaște în profunzime este echivalent cu a-L cunoaște pe Dumnezeu. De ase-menea, ele recunosc existența

[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
este echivalent cu a-L cunoaște pe Dumnezeu. De ase-menea, ele recunosc existența unei ierarhii de ființe divine situate între Cer și pămînt. Unele dintre acestea, cum sunt spre pildă în hinduism Indra sau Prajapati, seamănă foarte bine cu Demiurgul gnostic. În concluzie, putem reține, pe scurt, principalele teze ale doctrinei gnostice, formulate astfel: mîntuirea se realizează prin gnosis. În acest sens, introspecția în originea dependentă a existenței manifeste este cea care izbăvește; ignoranța (agnosis) este adevărata sursă a răului; cunoașterea

[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
ideea diverselor prelungiri ale străvechiului termen gnosis și chiar și aceea a generațiilor spontane ale concepțiilor lumii în care, în vremuri diferite, caracteristicile gnosticismului apar din nou. Curînd aveam să aflu că eram cu adevărat naiv. Nu numai gnosisul era gnostic, ci și autorii catolici erau gnostici, și neoplatonicienii. Reforma era gnostică, comunismul era gnostic, nazismul era gnostic, liberalismul, existențialismul și psihoanaliza erau și ele gnostice, biologia modernă era gnostică, Blake, Yeats, Kafka erau gnostici... Am mai aflat că știința este

[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
gnosis și chiar și aceea a generațiilor spontane ale concepțiilor lumii în care, în vremuri diferite, caracteristicile gnosticismului apar din nou. Curînd aveam să aflu că eram cu adevărat naiv. Nu numai gnosisul era gnostic, ci și autorii catolici erau gnostici, și neoplatonicienii. Reforma era gnostică, comunismul era gnostic, nazismul era gnostic, liberalismul, existențialismul și psihoanaliza erau și ele gnostice, biologia modernă era gnostică, Blake, Yeats, Kafka erau gnostici... Am mai aflat că știința este gnostică, iar superstiția e gnostică... Hegel

[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
ale concepțiilor lumii în care, în vremuri diferite, caracteristicile gnosticismului apar din nou. Curînd aveam să aflu că eram cu adevărat naiv. Nu numai gnosisul era gnostic, ci și autorii catolici erau gnostici, și neoplatonicienii. Reforma era gnostică, comunismul era gnostic, nazismul era gnostic, liberalismul, existențialismul și psihoanaliza erau și ele gnostice, biologia modernă era gnostică, Blake, Yeats, Kafka erau gnostici... Am mai aflat că știința este gnostică, iar superstiția e gnostică... Hegel este gnostic, și Marx este gnostic. Toate lucrurile

[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
în care, în vremuri diferite, caracteristicile gnosticismului apar din nou. Curînd aveam să aflu că eram cu adevărat naiv. Nu numai gnosisul era gnostic, ci și autorii catolici erau gnostici, și neoplatonicienii. Reforma era gnostică, comunismul era gnostic, nazismul era gnostic, liberalismul, existențialismul și psihoanaliza erau și ele gnostice, biologia modernă era gnostică, Blake, Yeats, Kafka erau gnostici... Am mai aflat că știința este gnostică, iar superstiția e gnostică... Hegel este gnostic, și Marx este gnostic. Toate lucrurile și opusurile lor

[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
adevărat naiv. Nu numai gnosisul era gnostic, ci și autorii catolici erau gnostici, și neoplatonicienii. Reforma era gnostică, comunismul era gnostic, nazismul era gnostic, liberalismul, existențialismul și psihoanaliza erau și ele gnostice, biologia modernă era gnostică, Blake, Yeats, Kafka erau gnostici... Am mai aflat că știința este gnostică, iar superstiția e gnostică... Hegel este gnostic, și Marx este gnostic. Toate lucrurile și opusurile lor sunt, de asemenea, gnostice"... * Știința fără religie este șchioapă, religia fără știință este oarbă" (AlbertEinstein) Gnoza e

[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
neoplatonicienii. Reforma era gnostică, comunismul era gnostic, nazismul era gnostic, liberalismul, existențialismul și psihoanaliza erau și ele gnostice, biologia modernă era gnostică, Blake, Yeats, Kafka erau gnostici... Am mai aflat că știința este gnostică, iar superstiția e gnostică... Hegel este gnostic, și Marx este gnostic. Toate lucrurile și opusurile lor sunt, de asemenea, gnostice"... * Știința fără religie este șchioapă, religia fără știință este oarbă" (AlbertEinstein) Gnoza e cunoaștere, cunoaștere prin iubire, iubirea luminii, lumina credinței. Gnoza e recunoaștere a realității, realitatea

[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
comunismul era gnostic, nazismul era gnostic, liberalismul, existențialismul și psihoanaliza erau și ele gnostice, biologia modernă era gnostică, Blake, Yeats, Kafka erau gnostici... Am mai aflat că știința este gnostică, iar superstiția e gnostică... Hegel este gnostic, și Marx este gnostic. Toate lucrurile și opusurile lor sunt, de asemenea, gnostice"... * Știința fără religie este șchioapă, religia fără știință este oarbă" (AlbertEinstein) Gnoza e cunoaștere, cunoaștere prin iubire, iubirea luminii, lumina credinței. Gnoza e recunoaștere a realității, realitatea e Dumnezeu, în chip

[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
lasă prinsă în pînza de păianjen a filosofici, încre-dințînd eforturile de clarificare mai curînd logicienilor. Nu este vorba despre un nou umanism, ci mai curînd despre un nou teocentrism, foarte apropiat doctrinei pitagoreice și sistemului său de organizare socială. Universul gnostic e viu, o conștiință n-dimensională în căutarea luminii. Totul e conștiință, pulberea stelară-zăpadă de conștiință și nebuloasele găuri negre, spațiul astronomic gravitațional fiind considerat un senzorium al Du.mnezeirii, un spațiu sensibil al unui subiect conștient, creierul uman fiind

[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686

șochează prin concizie. Fideli metodei noastre hermeneutice, îi vom expune ideile cât se poate de solidari cu acest stil. Festinger și-a rezumat teoria în numai câteva teze succinte. Totuși, ele pot deruta dacă nu avem în vedere sensul lor gnostic. Următoarele patru formulări teoretice au fost enunțate strict cu privire la elemente cognitive (vezi Festinger, 1957; Lawrence, Festinger, 1962). 1. Perechi de elemente pot exista în relații relevante, consonante sau disonante. 2. Două elemente cognitive sunt în relație relevantă dacă ele nu

[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]