1,514 matches
-
Al-George; teza de licență are ca obiect sacrificiul vedic. Colaborează cu cronici și studii la „Luceafărul” și „Steaua”, sub pseudonimul Alexandru Romașcanu. Lucrează la Muzeul Literaturii Române, dar în urma semnării apelului pentru respectarea drepturilor omului în România, inițiat de Paul Goma, i se desface contractul de muncă. Va fi o vreme corector la Editura Academiei. Din cauza persecuțiilor politice, părăsește în 1983 țara și se stabilește în Franța. Frecventează cursuri de istoria religiilor la École Pratique des Hautes Études. Publică studii de
SISMANIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289709_a_291038]
-
publica. Din toamna aceluiași an se află din nou la Paris, unde se i i se editează, tot în transpunerea lui Paruit, Arpièges (1973). Atitudinea lui față de regimul politic din România se radicalizează. Sprijină mișcarea de protest a lui Paul Goma. După lansarea revistei „Cahiers de l’Est” în ianuarie 1975, e exclus din Uniunea Scriitorilor în aprilie, iar peste câteva luni, prin decret prezidențial, i se retrage cetățenia română. Obligat astfel să rămână în Franța, Ț. își continuă o vreme
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
țară la adresa lui T., oficialitatea orchestrând o campanie de presă de denigrare și „condamnare” a sa. Scriitorul răspunde prin alte texte date spre difuzare Europei Libere, eseuri politice de o radicalitate extremă. T. devine astfel cel mai remarcabil disident după Paul Goma. Hărțuit de autorități, depune în aprilie 1984 cererea pentru a fi lăsat să emigreze împreună cu familia. Autoritățile refuză să îi răspundă, iar după câteva luni T. i se adresează direct lui Nicolae Ceaușescu, printr-un memoriu în care afirmă curajos
TUDORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
a prăbușirii și speranței, VR, 1993, 4-5; Ierunca, Subiect, 109-115; Munteanu, Jurnal, V, 142-145; Negoițescu, Scriitori contemporani, 439-444; Mircea Mihăieș, Dorin nu mai locuiește aici, O, 1995, 7; Cornel Ungureanu, Dorin Tudoran al poeziei, O, 1995, 7; Cristian Tudor Popescu, Goma - disidentul ca personaj, Tudoran - disidentul ca om, ADV, 30 septembrie-1 octombrie 1995; Nicolae Manolescu, Tânărul cinquantenar, RL, 1995, 34; Ulici, Lit. rom., I, 116-118; Ierunca, Semnul, 192-197; Lovinescu, Unde scurte, IV, 60-64, 189-193; C. Stănescu, Autobiografia lui Dorin Tudoran, ALA
TUDORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
La aproape două decenii, în 2001, realizează împreună cu Ji˘rí Nasinec, Vitalie Ciobanu și Vasile Gârneț o nouă lucrare lexicografică dedicată literaturii române. Dacă în primul lexicon cenzura comunistă a împiedicat includerea unor scriitori ca Sorin Alexandrescu, Ion Caraion, Paul Goma, Virgil Ierunca, Monica Lovinescu, Petru Popescu, Dumitru Țepeneag, Mihai Ursachi, celălalt este mai cuprinzător, aici figurând deopotrivă - datorită contribuției lui Vitalie Ciobanu și a lui Vasile Gârneț - și scriitori reprezentativi din stânga Prutului. Articolele, în mare măsură alcătuite după principiul biobibliografic
VALENTOVÁ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290415_a_291744]
-
mai toți provin din rândurile stângii. Cu alte cuvinte, refugiații, exilații, emigranții care n-au încetat să denunțe totalitarismul vor rămâne la fel de necunoscuți ca mai înainte, sacrificați pe altarul istoriei care dă dreptate celor puternici și șireți”), venirea lui Paul Goma la Paris, atacul asupra Monicăi Lovinescu, manifestațiile de stradă, conferința disidenților ruși etc. Antrenată în preocupările cotidiene sau mondene ale „vechii emigrații”, S. frecventează ședințele cenaclului lui L. M. Arcade și reține opiniile participanților (de pildă, la tema „să scrii
STOLOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289963_a_291292]
-
cântă acum din trompetă la târgurile de carte! - se mai legau cu lanțuri de gardul CC-ului ori al Uniunii Scriitorilor și mai obțineau unele concesii din partea cenzurii. În 1977, Mihai Ursachi a lansat zvonul că semnează protestul lui Paul Goma, iar cenzura a dat drumul unui volum de poezii pe care-l tot „citea” de aproape un an și nu reușea să-l termine! Trebuie să recunosc, deși nu mi-am reamintit, probabil, toate cazurile, că acest tip de opoziție
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Totuși, chiar și așa, 22 de mineri protestatari în numele a alți 800 au izbutit să trimită o scrisoare ziarului francez Libération, care a și publicat-o în 12 octombrie 1977. Mass-media străine au văzut o legătură psihologică internă între „mișcarea Goma”, care fusese declanșată în primăvara lui 1977 (Paul Goma cerând, în principal, respectarea drepturilor omului în România), și mișcarea sindical-revendicativă a minerilor, câteva luni mai târziu, în august 1977. Spălarea creierului Propaganda comunistă a început să acționeze masiv și fățiș
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
a alți 800 au izbutit să trimită o scrisoare ziarului francez Libération, care a și publicat-o în 12 octombrie 1977. Mass-media străine au văzut o legătură psihologică internă între „mișcarea Goma”, care fusese declanșată în primăvara lui 1977 (Paul Goma cerând, în principal, respectarea drepturilor omului în România), și mișcarea sindical-revendicativă a minerilor, câteva luni mai târziu, în august 1977. Spălarea creierului Propaganda comunistă a început să acționeze masiv și fățiș în regiune, pentru a contracara orice altă posibilă revoltă
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
De la diferența specifică la genul proxim sau Fericitele inadecvări ale lui Andrei Oișteanu, VTRA, 2000, 10-11; Sorin Antohi, „Imaginea evreului în cultura română”, „22”, 2001, 21; Dicț. scriit. rom., III, 510-511; Ion Bogdan Lefter, Teme „fierbinți”, OC, 2002, 121; Paul Goma, Basarabia și evreii, JL, 2002, 11-12; Mihai Mândra, „Evreul real” vs. „evreul imaginar”, OC, 2002, 137; Cornelius R. Zach, Andrei Oișteanu: imaginea evreului și cultura română, VR, 2002, 10-11; Boris Marian, O dezbatere despre antisemitism, „Ultima oră” (Tel Aviv), 2003
OISTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288514_a_289843]
-
-șef al revistei „Tomis” (1965-1969), director al Editurii Eminescu (1970-1972), de unde - sancționat administrativ din motive politice pentru publicarea volumului Engrame de I. Negoițescu și a altor cărți considerate indezirabile, ca și pentru tentativa de a edita romanul Ostinato de Paul Goma - este mutat ca redactor-șef adjunct (1972-1974) și ulterior redactor-șef (1974-1986) la „Viața românească”; din „lipsă de principialitate” (în realitate pentru că se opusese „rentabilizării” revistei) este eliminat și de aici. O. este cunoscut și apreciat în primul rând ca
OLTEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288524_a_289853]
-
schițe, nuvele ale unor autori români clasici sau contemporani: Mihai Eminescu, Al. Vlahuță, I.L. Caragiale, Lucian Blaga, V. Voiculescu, Otilia Cazimir, G. Topîrceanu, Ana Blandiana, Mircea Dinescu ș.a. Nu sunt ocoliți nici scriitorii din diaspora: Eugen Ionescu, Emil Cioran, Paul Goma, Ion Negoițescu ș.a. Din grupul statornic de colaboratori sunt de amintit Florin Olteanu (Soarta românilor sud-dunăreni), Eva Ruja Banyai (Cât se mai predă românește la Jaca?), Tiberiu Boca (Românii din Ungaria și presa din România), Gh. Santău (Impresii despre Avram
NOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288471_a_289800]
-
grupul statornic de colaboratori sunt de amintit Florin Olteanu (Soarta românilor sud-dunăreni), Eva Ruja Banyai (Cât se mai predă românește la Jaca?), Tiberiu Boca (Românii din Ungaria și presa din România), Gh. Santău (Impresii despre Avram Iancu), Ana Hoțopan (Paul Goma), Tiberiu Juhasz, Edda Illjes (La Pécs. Consfătuire pe tema învățământului și a culturalizării minorităților), Gheorghe Petrușan, Kozma Mihaly. Între cercetătorii și oamenii de cultură din România, foarte activi se dovedesc Eugen Gluck (probleme de istorie și relații reciproce), Mircea Popa
NOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288471_a_289800]
-
Revista revistelor”. Aria rubricilor se extinde treptat, iar cercul de colaboratori se îmbogățește. Astfel, la noile rubrici - „Maeștri”, „Recuperări”, „Eseu”, „Poezia și proza în oglindă”, „Cele mai forjate versuri” ș.a. - colaboratorii mai des întâlniți sunt Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Ion Rotaru, Paul Goma, Valeriu Rusu, Theodor Codreanu, Liviu Grăsoiu, Florentin Popescu, Gheorghe Istrate, Mircea Radu Iacoban, Adrian Dinu Rachieru, Grigore Vieru, Mihai Cimpoi, Gheorghe Neagu, Bogdan Ulmu. Mai semnează Florin Paraschiv (traduceri din Nietzsche), Radu Comănescu (Personajul pozitiv în literatura sumero-akkadiană), Ștefania Oproescu
OGLINDA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288511_a_289840]
-
Semnează versuri Petru M. Haș, Mircea Ivănescu (Poem intitulat Ana), Florentin Pițu (sub pseudonimul Andrei Vremir) și Alexandru Mușina. Alături de prozele scurte ale lui Petru M. Haș și Gavril Pinte, revista găzduiește, în foileton, romanul În cerc al lui Paul Goma. Secțiunea rezervată teatrului este ilustrată de o piesă a dramaturgului făgărășean Cornel Teulea. Editorialele aparțin lui Caius Dobrescu, iar Doru Burlacu ține cronica literară. Tot acesta oferă un eseu despre „neașezarea” țării în opera lui Grigore Ureche, în vreme ce A.I. Brumaru
PAGINI LITERARE-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288618_a_289947]
-
perimetrul optzecist și chiar nouăzecist: Mircea Cărtărescu, Alexandru Mușina, Andrei Bodiu, Nicolae Coande ș.a. Suflul novator și nevoia populării „petelor albe” se simte și în proză, fiind recuperați autori exilați, ce se aflaseră până în acel moment sub embargou politic: Paul Goma, cu un fragment din Patimile după Pitești, în numărul 11/1990, dedicat în întregime universului carceral, Dumitru Țepeneag (Pont des Arts), Virgil Ierunca, Monica Lovinescu, Matei Vișniec, Sanda Golopenția-Eretescu. O proză ce respiră libertatea nonconformismului optzecist publică Gheorghe Crăciun ( Chiar
ORIZONT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288580_a_289909]
-
din franceză „un numar de pagini direct, fără pregătire prealabilă, cu voce tare, pentru a înțelege mai bine sensul general”. Din 1971, după plecarea în Franța, începe o asidua activitate de traducător din literatura română contemporană. Transpune deopotrivă proza (Paul Goma, Dumitru Țepeneag, Virgil Tănase, Mircea Eliade, Bujor Nedelcovici, Alexandru Papilian, Norman Manea, Octavian Paler, Alexandru Vona, Mihail Sebastian, Mircea Cărtărescu, Mircea Nedelciu), eseuri, studii (Mircea Eliade, Emil Cioran), poezie (Mircea Dinescu, Mariana Marin, Magda Cârneci, Cezar Baltag). Bun cunoscător al
PARUIT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288698_a_290027]
-
să nu aibă dificultăți în înțelegerea scrierilor românești tălmăcite în limba lui Voltaire. Cand traduce o carte românească face investigații în literatura franceză apropiată tematic și lingvistic, pentru a găsi corespondențe adecvate. Pentru o bună versiune din Ostinato de Paul Goma citește din Jean Genet, „pentru a intra în limbajul pușcăriei”, și ia aminte la limbajul argotic al unui țigan francez. Cand traduce Din calidor, cartea aceluiași Paul Goma, citește La Billebande a lui Henri Vincent și Le Cheval d’orgueil
PARUIT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288698_a_290027]
-
a găsi corespondențe adecvate. Pentru o bună versiune din Ostinato de Paul Goma citește din Jean Genet, „pentru a intra în limbajul pușcăriei”, și ia aminte la limbajul argotic al unui țigan francez. Cand traduce Din calidor, cartea aceluiași Paul Goma, citește La Billebande a lui Henri Vincent și Le Cheval d’orgueil de Pierre Jakez Hélias. „Dacă trebuie să traduc, să zicem, - scrie P. - dialogul unui personaj român, îmi zic: ce-ar fi zis un personaj de aceeasi condiție socială
PARUIT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288698_a_290027]
-
îl abordeze fiindcă nu ar putea „utiliza limbajul și atmosfera unui Paris medieval”. Nu a găsit soluții nici pentru a reda în franceză din opera lui Mihail Sadoveanu. Dincolo de astfel de dificultăți, talentul și meritele traducătorului sunt remarcabile. Traduceri: Paul Goma, La Cellule des libérables, pref. trad., Paris, 1971, Elles étaient quatre..., Paris, 1974, Le Tremblement des hommes, Paris, 1979, Leș Chiens de mort. La Passion selon Pitești, postfața Virgil Ierunca, Paris, 1981, Chassé-croisé, Paris, 1983, Bonifacia, Paris, 1986, Le Calidor
PARUIT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288698_a_290027]
-
a negociat cu societatea; când a slăbit, eșalonul său secund s-a repoziționat printr-o abilă manevră (lovitura de palat legitimată de revolta maselor). Charta ’77 în versiune românească, eșuată din lipsă de aderenți la poziția curajoasă a lui Paul Goma, a eșuat și în postcomunism - dovezile sunt Piața Universității, Declarația de la Timișoara, Alianța Civică etc. și nici Solidaritatea (în accepțiunea poloneză de după 1980) nu a avut un corespondent românesc, nici măcar după 1990, când sindicatele, după un debut promițător, au fost
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
ț Toată viața. Până când veți muri!”1, recunoscând practica Securității de a aresta nu în funcție de fapte, ci de momentele în care considera că ar putea urma tulburări sociale. A fost închis la Jilava, unde a stat în celulă cu Paul Goma, la insistențele căruia a povestit prima dată despre Pitești. A urmat rejudecarea, prelungirea cu 3 ani a condamnării și executarea noii pedepse la Jilava, de unde a ieșit pe 29 noiembrie 1959, cu domiciliu obligatoriu în Bărăgan încă 4 ani: 2
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Reeducare. Cazul Pitești (1949-1951)”, Cosmin Budeancă, Florentin Olteanu și Iulia Pop (eds.), Rezistența anticomunistă. Cercetare științifică și valorificare muzeală, vol. II, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2006. Gheorghiță, Viorel, Et ego. Sărata. Pitești-Gherla-Aiud. Scurtă istorie a devenirii mele, Editura Marineasa, Timișoara, 1994. Goma, Paul, Patimile după Pitești, Editura Cartea Românească, București, 1990. Ianolide, Ioan, Întoarcerea la Hristos. Document pentru o lume nouă, ediție îngrijită la Mănăstirea Diaconești, cuvânt înainte de preotul Gheorghe Calciu-Dumitreasa, Editura Christiana, București, 2006. Ierunca, Virgil, Fenomenul Pitești, prefață de François
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
129, 132-133, 159-160, 167-169, 172-173, 182, 193, 208, 238, 241 Ghițulescu Ion 35, 39, 41, 61-62, 133, 167, 182 Gigurtu Ion 190 Giurgiu Petru 29 Gligor Emil 69 Gligor Toader 29 Glodeanu Inocențiu 16, 143, 158, 234 Goiciu (Petrache) 227 Goma Paul 127 Gorbatei Gheorghe (Ghiță) 55-56, 137, 143, 158 Gorgos Gh(eorghe) 72-73 Gorunescu Gheorghe (devenit Penciu) 29, 33 Grad Mitică 29 Grama Octav 68-70, 74-75, 79-80, 89, 110, 121, 129, 134, 148, 177, 195, 199 Grăghici Bebe 29 Griga
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
timp B. dobândise și cetățenia vest-germană și va face mai multe călătorii în străinătate, locuind perioade îndelungate la Paris, dar fără a „părăsi definitiv” - juridic vorbind - vreodată România. Condiția lui e totuși cea a unui semiexilat. Sprijină poziția lui Paul Goma, în 1977, dar sieși își refuză cariera de opozant politic, dorind să-și impună scrierile atenției internaționale pentru valoarea lor estetică, și nu pentru rațiuni de conjunctură politică. I-au fost publicate în Franța, în traducere, la editura Flammarion, În
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]