1,551 matches
-
traduceri din Goethe, Lev Tolstoi, Alphonse Daudet, Ada Negri, Guy de Maupassant, Anatole France, Aldous Huxley, W. M. Thackeray, articole despre Ernest Renan, Henri Barbusse, Louis Blanc, Émile Faguet. Sunt recenzate revistele „Viața românească” și „Convorbiri literare”. Alți colaboratori: Ion Gorun, G. Oprescu, O. Goga. I.H.
GAZETA ARDEALULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287182_a_288511]
-
Eftimiu, care intenționa să aducă la cunoștința publicului larg „operele marilor scriitori ai lumii, imaginile pictorilor celebri”, să popularizeze autorii contemporani. Promovarea culturii, trezirea interesului pentru cuvântul scris și pentru „chipul zugrăvit” serveau scopului publicației. Traducerile, multe realizate de Ion Gorun și Victor Eftimiu, ocupă spațiul cel mai întins, nu întotdeauna fiind selectate după criterii valorice, cu excepția textelor din Guy de Maupassant și Edgar A. Poe. Liviu Rebreanu semnează schița Picnic, Mihail Sadoveanu, Întâmplarea ciudată a domnului Anastasie Rițu. Se publică
GAZETA NOASTRA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287203_a_288532]
-
cel mai întins, nu întotdeauna fiind selectate după criterii valorice, cu excepția textelor din Guy de Maupassant și Edgar A. Poe. Liviu Rebreanu semnează schița Picnic, Mihail Sadoveanu, Întâmplarea ciudată a domnului Anastasie Rițu. Se publică proză de N. Pora, Ion Gorun, C. Râuleț, D. D. Pătrășcanu, Gh. Brăescu, Lia Hârsu, Horia Furtună, Eugen Boureanul, iar versurile sunt ilustrate de Victor Eftimiu, Mihail Cruceanu, Horia Furtună. Gazeta cuprinde și cronici medicale, sportive, curiozități, știri diverse. Alți colaboratori: Virgil Carianopol, Emil D. Fagure
GAZETA NOASTRA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287203_a_288532]
-
pref. edit., Cluj, 1972; Dimitrie Danciu, Poezii, pref. edit., Cluj, 1973; Octavian Șireagu, La pândă de lumină, pref. edit., Cluj-Napoca, 1977; George A. Petre, Umbre și lespezi, pref. edit., Cluj-Napoca, 1979; V. Voiculescu, Zahei orbul, postfața edit., Cluj-Napoca, 1986. Antologii: Gorunul lui Horea, pref. edit., București, 1974. Traduceri: Vladimir Jankélévitch, Ironia, postfața trad., Cluj-Napoca, 1994 (în colaborare cu Florica Drăgan). Repere bibliografice: Zaharia Sângeorzan, „Poezia lui Mihai Beniuc”, RL, 1972, 27; Roxana Sorescu, „Poezia lui Mihai Beniuc”, RITL, 1973, 1; Bălan
FANACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286949_a_288278]
-
o reflecție gravă asupra vieții. A scris numeroase cărți de versuri pentru copii. A publicat, de asemenea, proză, publicistică și eseuri, care cuprind creionări de portrete, evocări, note de călătorie. SCRIERI: Generația mea, Chișinău, 1951; Schimbul nostru, Chișinău, 1952; Povestea gorunului, Chișinău, 1954; Fereastra cu trei mușcate, Chișinău, 1956; Nistrule, pe malul tău..., Chișinău, 1956; Poezii și poeme, Chișinău, 1959; Vânt de april, Chișinău, 1959; Pe-un picior de plai..., Chișinău, 1960; Eu, Anicuța și Radu, Chișinău, 1962; Ostroave verzi, Chișinău
GUJEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287382_a_288711]
-
a lui Constantin Taloș, învățător, apoi notar sătesc, H. a urmat doar școala primară din Hălmagiu. A fost o autodidactă, care s-a format prin lecturi asidue. După două căsnicii ratate, în 1890 va deveni soția lui Alexandru Hodoș (Ion Gorun). A debutat sub pseudonimul Th. Costan, în „Familia” (1888), cu o schiță. Continuă să publice, până în anul morții, în „Viața”, „Pagini literare”, „Lumea ilustrată”, „Universul ilustrat”, „Tribuna” (Sibiu), „Luceafărul” (Budapesta, Sibiu), „Voința națională”, „Epoca”, „Evenimentul” (Iași), „Sămănătorul”, „Voința literară”, „Neamul
HODOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287440_a_288769]
-
personaje ambigue. Alte drame au rămas în paginile unor reviste: Caterina Varga (1914), Adevărul (1914). Literatura pentru copii nu depășește pragul intențiilor educative. SCRIERI: Aur!..., București-Sibiu, 1893; Spre fericire, București, 1897; Frumos!, București, 1905; Martirii, București, 1908; ed. pref. Ion Gorun, București, 1928; Departe de lume, cu o copertă de Șirato, București, 1909; Aici, pe pământ, București, 1914; Teatru de copii, pref. D. Anghel, București, 1914; Ultimul prietin, București, 1916; Mântuirea, Sibiu, 1920; Lilica iubește, Sibiu, 1921; Rodica. În vârtejul războiului
HODOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287440_a_288769]
-
HODOȘ, Nerva (20.XI.1869, Baia de Criș, j. Hunedoara - 13.XI.1913, Sibiu), bibliograf și editor. Este fiul Anei (n. Balint) și al lui Iosif Hodoș și frate cu Enea Hodoș și cu Alexandru Hodoș (Ion Gorun). A absolvit Facultatea de Litere și Filosofie din București și a fost doi ani profesor de română la Școala de Război. Încadrat încă din 1891 la Biblioteca Academiei Române ca „scrietor”, apoi ca bibliotecar-ajutor, H. a avut câteva colaborări în periodicele
HODOS-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287439_a_288768]
-
HODOȘ, Enea (31.XII.1858, Roșia Montană, j. Alba - 25.VII.1945, Sibiu), prozator, istoric literar și folclorist. Component al unei „dinastii de cărturari ardeleni de rasă” (I. Breazu), din care mai făceau parte Nerva Hodoș și Alexandru Hodoș (Ion Gorun), frații săi, H. provenea dintr-o familie cu vechi tradiții patriotice și cărturărești; tatăl, Iosif Hodoș, membru fondator al Societății Academice Române, fusese unul dintre colaboratorii apropiați ai lui Avram Iancu și un om de întinsă cultură. Pe linie maternă
HODOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287438_a_288767]
-
cu traduceri din Verhaeren și poeme închinate poetului), Ludovic Dauș ( În noaptea rusească, Povestea unei mari mizerii), Dimitrie Nanu, Al. Rally, Radu D. Rosetti, Mircea Rădulescu (Se scoală morții). Se reproduc poeme de Nichifor Crainic (Lauda regelui), St. O. Iosif (Gorunul lui Horia), Al. T. Stamatiad, Ion Pillat (Unei amfore). Proză publică G. Caïr, George Cornea, I. Dragoslav, D. Iov, Sandu Teleajen, I.C. Vissarion ș.a.; se remarcă unele schițe și povestiri de Caton Theodorian și Constanța Marino-Moscu, dar prezențele de relief
LECTURA PENTRU TOŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287767_a_289096]
-
notițe filologice ale lui G. Coșbuc. De fapt, literatura apărută aici este, cu unele excepții, reluată din alte periodice, mai ales din „Vatra”. Scrieri de Al. Vlahuță, I. Popovici-Bănățeanul, Matilda Cugler-Poni, Radu D. Rosetti, I. N. Roman, Traian Demetrescu, Ion Gorun, Veronica Micle, D. Nanu, Artur Stavri, Duiliu Zamfirescu, Șt. Basarabeanu (Victor Crăsescu), G. Murnu, I. Adam, D. Stăncescu, Sofia Nădejde, Th. D. Speranția, N. Iorga, I. L. Caragiale ș.a. sunt puse astfel la îndemâna cititorului din Transilvania. Cu aceeași intenție se reproduc
REVISTA ORASTIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289245_a_290574]
-
și de mică ar fi munca noastră, nimeni, socot, nu va afla cu cale să o ia în nume de rău. Cu toții năzuim spre același ideal măreț.” Colaborează cu versuri Elena Văcărescu (Seară, Două cruci), Maria Baiulescu, Maria Cunțan, Ion Gorun, G. Coșbuc (Spadă și corăbii), Gh.D. Mugur, Elena Farago (sub pseudonimul Fatma), Elena N. Voronca, Leontin Iliescu, Carmen Sylva, V. Loichița, G. Topîrceanu (Sonet, Luna), Elena Didia Odorica Sevastos, Ion Minulescu (Cântec), Zaharia Bârsan (Cântece), Anna Codreanu, Victor Eftimiu, Cincinat
REVISTA NOASTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289241_a_290570]
-
Literatura și răscoalele de Petre Locusteanu, iar primul din 1914 include articolul-program Reînviere de Constanța Hodoș. Critica și istoria literară sunt mai slab ilustrate: un singur articol despre Dora d’Istria, semnat de Nely Cornea, și câteva cronici literare. Ion Gorun recenzează volumul Poezii de Al. Vlahuță, iar Nerva Hodoș drama istorică Vlaicu Vodă de Al. Davila. G. Coșbuc traduce sfârșitul cântului XIII din Odiseea. Alți colaboratori: Ecaterina Arbore, Elena Poenaru, D. Popovici, Ana Conta Kernbach, Elena A. Densușianu, Vasile Pop
REVISTA NOASTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289241_a_290570]
-
de a se întoarce în țară. O secțiune intitulată „Filologie” se ocupă de probleme ale limbii, precum Em. Grigorovitza cu articolul Înrâuriri românești în limba sașilor din Transilvania. Aurel Ciato (sub semnătura Alco) traduce din poezia lui Lenau, în timp ce Ion Gorun transpune Primul monolog din Faust de Goethe (2/1906), iar Teodor Murășanu tălmăcește Cântece triste de Goethe (5/1912) și din Lenau. Din literatura Antichității sunt selectate versiuni realizate de Ion Al. George (Odă la Afrodita de Safo) și de
REVISTA POLITICA SI LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289249_a_290578]
-
ROMÂNIA JUNĂ, cotidian politic și cultural apărut la București între 2 decembrie 1899 și 9 octombrie 1900. Printre colaboratorii și susținătorii gazetei sunt anunțați, în primul număr, I.L. Caragiale, Al. Vlahuță, G. Coșbuc, N. Iorga, Ovid Densusianu, G. Bogdan-Duică, I. Gorun, A.C. Cuza, I. Paul, H.G. Lecca, S. Haliță, D.R. Rosetti-Max, Alceu Urechia, A.C. Popovici, N. Vaschide, C. Rădulescu-Motru ș.a. Nu toți au participat efectiv la conducerea și redactarea gazetei, pe care a dirijat-o, probabil, A.C. Popovici. În dezacord cu
ROMANIA JUNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289314_a_290643]
-
politice și literare, precum și note (semnate D.), în care abordează chestiuni de artă, literatură, știință. Tot cu cronici literare colaborează G. Bogdan-Duică, Ilarie Chendi și Ștefan Petică. Publicistica militantă, vizând diverse aspecte ale problemei naționale, aparține lui N. Iorga, I. Gorun, I.A. Bassarabescu, în timp ce D. Nanu, P.V. Haneș, E. Lovinescu, Șt. Orășanu, N. Vaschide și C. Rădulescu-Motru figurează, sporadic, cu studii și articole de istorie, filosofie, literatură etc. Un colaborator statornic, poate chiar redactor salariat al gazetei, este Șt. Petică
ROMANIA JUNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289314_a_290643]
-
lui I.L. Caragiale, B. Delavrancea, I. Al. Brătescu-Voinești, Mihail Sadoveanu, Aron Cotruș, dar și unor autori precum Emil Grigorovitza, Horia Petra-Petrescu, Petre V. Haneș, C. Sandu-Aldea, Vasile Goldiș, Zaharia Bârsan, Alex. Șt. Vernescu, Petre Locusteanu, Șt. Opreanu, H. Stahl, Ion Gorun, Al. Cazaban, Marcu Beza, Emil Nicolau, Adrian Corbul (Radu Baltag), Al. Ciura, Al. Bogdan, Traian Gh. Șoimu, Cassian R. Munteanu, Constanța Hodoș, I.C. Vissarion, Alex. Anestin, I.A. Bassarabescu. Note de călătorie și memorialistică dau îndeosebi Romulus Cioflec, Dimitrie H.
ROMANUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289358_a_290687]
-
L. i. conține un bogat material fotografic din viața politică și culturală. Rubrici: „Săptămâna”, „Cronica dramatică”, „Cronica feminină”, „Opera”, „Amante celebre”. Se publică poezii semnate de Radu D. Rosetti, Carmen Sylva, A. Mândru, Al. Soare-Sorin, Victor Eftimiu, proză de Ion Gorun, Victor Eftimiu, cronici dramatice și eseuri de I. Tedescul (Barbu Nemțeanu). O secvență bine susținută este aceea care urmărește activitatea Operei Naționale din București. Se dă în foileton traducerea romanului Femeia cu colierul de catifea de Alexandre Dumas. Revistă de
LUMEA ILUSTRATA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287881_a_289210]
-
Din când în când sunt prezenți și C. Mille, Panait Mușoiu, B. Brănișteanu, care nu se situau pe poziția stângistă a redactorilor, dar foloseau revista în polemica lor cu „Lumea nouă” și cu conducerea social-democrată. O. Carp, Artur Stavri, I. Gorun, I. Alexandrescu-Dafin și N. Iorga publică versuri, iar V.G. Morțun, proză. Câteva poezii inedite ale lui Traian Demetrescu au apărut în L. și tot aici se republică versuri de G. Coșbuc și Radu D. Rosetti și se tipăresc traduceri din
LUMINA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287905_a_289234]
-
va fi politica, dar, datorită personalității directorului, își vor găsi loc și unele preocupări culturale. În cea mai mare parte, colaboratorii sunt dintre cei care ulterior vor fi acuzați de colaboraționism. Poezie semnează B. Nemțeanu (poetul publicației), Bucura Dumbravă, Ion Gorun, Ion Theodorescu (Tudor Arghezi), G. Topîrceanu. Proză dă mai cu seamă D.D. Pătrășcanu (care susține și rubrica intitulată „Convorbirile mele”), dar se tipăresc și scrieri de I.C. Vissarion și Mihail Sadoveanu, G. Topîrceanu, Gala Galaction, Liviu Rebreanu. Directorul ziarului semnează
LUMINA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287908_a_289237]
-
Revista nouă”, „Lumea ilustrată”, „România literară”, „Povestea vorbei”, „Adevărul”, „Sămănătorul”, „Noua revistă română” ș.a. Se alătură, la Iași, cercului literar condus de N. Beldiceanu, iar la București conduce din octombrie 1898 până în ianuarie 1899 „Adevărul de joi” și, cu Ion Gorun, în 1899-1900, scoate revista „Pagini literare”, la care a colaborat și Mihail Sadoveanu. A folosit și pseudonimele Astar, Coresi, A. Coresi, Sfârâiac. O vreme a fost stenograf la Camera Deputaților. Mai târziu, ca om politic liberal și unul din conducătorii
STAVRI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289890_a_291219]
-
Vasile Pop ca redactor-șef. Ionescu-Quintus dă și o direcție literară revistei, în editoriale care cer promovarea unei culturi naționale sau în conferința Datine și credința naționale. Publicația adună, la rubrica „Tribuna literară”, câțiva autori cunoscuți: I. A. Bassarabescu, Ion Gorun, V. G. Morțun, alături de redactorul Vasile Pop, prezent și el cu însemnări variate. În foileton apar V. A. Urechia, cu evocarea istorică Logodna prin sărutat, Virgil Cioflec (nuvela Culiță) și foarte tânărul Mihail Sadoveanu (sub pseudonimul M. S. Cobuz), cu
STINDARDUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289932_a_291261]
-
editoriale și articole despre noua situație internațională. Acum principalele rubrici sunt „Știri din România Mare”, „Scrisori din Bucovina”, „Ultima oră”, „Mica publicitate”, „Însemnări zilnice” (semnate Laokoon „Renașterea română” sau numai Laokoon), „Litere, arte, științe”, „Convorbiri despre limbă” (susținută de Ion Gorun) ș.a. Numărul din 3 septembrie 1919 se deschide cu o tabletă de Emil Isac, Budapesta. Principalul colaborator al rubricii „Litere, arte, științe” este Leon Feraru, cu versuri (Cântecul de leagăn, Pribegie, Sonete, Poeme,), proză scurtă (scrisă anterior, împreună cu D. Anghel
STEAUA NOASTRA – OUR STAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289895_a_291224]
-
tu singur nu sta, / Ci vino de noi mai aproape. Străinul nimic nu zicea”. Versurile din ciclul Elegii pentru Ardeal sunt tot niște laude, închinate de data asta „supremei ființe ardelene”: evocare nostalgic înflăcărată a „munților mei prieteni”, cu „pădurile, gorunii”, a minerilor, a primelor iubiri, toate acestea filtrate prin ceața luminoasă a amintirii. Cărțile tânărului Ș. anunțau un viguros poet al marilor aspirații și întrebări, care știa să evite prin muzicalitate și rigoare alunecările în retorism. Jurnalul de front - publicat
SIUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289711_a_291040]
-
Vieața nouă”, unde îi apar schițele Dușman, Binecrescută, poeziile Oriental, Cântăreții, Amurg, semnate cu numele real. Nu îi place însă linia macedonskiană a revistei și își îndreaptă producțiile către alta mai cuminte, „Pagini literare”, scoasă de Artur Stavri și Ion Gorun, unde i se tipăresc o suită de schițe, versuri, traduceri. Grație și colaborărilor din ziarul „Opinia”, ajunge să fie considerat „poetul liceului”, fiind solicitat să compună imnul acestuia, pe muzică de Enrico Mezetti. Tot acum editează, împreună cu Matei Rusu, revista
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]