2,459 matches
-
le-arată Într-o iesle precurată. Aur, smirnă și tămâie Aduc magi cu bucurie, Ca să dea cu drag în dar, Pruncului cel plin de har, Înfășat în scutecel Cu Măicuța lângă El Ocrotit de Cel De Sus. Fiul Domnului, Isus. Gospodari nu vă sfiiți Vestea bună s-o primiți , Cu mere, cu colăcei Răsplătiți pe voinicei. Care prin ger și nămeți Au venit precum vedeți Să vestească-n casa voastră, Minunea dumnezeiască. La așa semn de iubire Cerul porțile-și deschide
ASTA-I NOAPTEA DE ARGINT,COLIND de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356769_a_358098]
-
pe care în mod emblematic ciocăneștenii au aplicat un chenar cu flori sculptate în tencuială și colorate în nuanțe de maro, în contrast cu verdele pădurii și al ierbii din jur. Motivele florale și geometrice numite pui sunt inspirate de pe ii, fiecare gospodar având grijă să își conceapă modelele cât mai original. Ideea aplicării pe case a acestor motive florale și geometrice a aparținut locuitorilor Tomoioagă Dumitru și Țăran Leontina, aceasta din urmă fiind și prima persoană din sat care și-a împodobit
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
oamenilor putând fi întoarse de la matca lor firească... Și... credea că în această noapte „umblă strigoii”... să fure „mințile oamenilor” și „rodul livezilor”, iar unele femei rău-voitoare fură chiar și „mana vacilor, ” adică laptele, mult și gras, al vacii unui gospodar. Împotriva acestor rele, părinții foloseau usturoiul pisat cu care ungeau casa, cotețul păsărilor, cușca câinelui, târla oilor, grajdul, ușile și ferestrele acestora pentru a ține departe, de oameni și animale, duhurile rele...Nouă, ne dădeau să mâncăm un cățel de
URSITUL DIN PAHAR... de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355156_a_356485]
-
care avea să devină sărbătoarea vieții și a luminii, posibil fiind ca de aceea Iisus să fi fost vestit magilor de către o stea. La Ignat, în tradiția poporului român, pentru prepararea mâncărurilor de Crăciun se sacrifica porcul, crescut în ograda gospodarului cam de prin luna februarie a anului în care urma ca, în ziua de 20 decembrie, să-și găsească sfârșitul. Tradiția strămoșească spune că în ziua de Ignat săteanul nu făcea altceva decât pregătirile de sacrificare a porcului iar din
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
Surlașul, personaj important in ceata junilor, mergea în fruntea alaiului imitând glasul zeului jerfit auzit și astăzi de români la Ignatul Porcilor. Când momentul tăierii porcului se înscria în evenimentul sacrificării acestuia pentru pregătirea mâncărurilor de Crăciun, toți membrii familiei gospodarului, chiar dacă nu locuiau în aceeași casă cu săteanul, dar și prietenii, se adunau, participând la ritualul producerii efectului gastronomic, contribuind laolaltă pentru a ajuta la desfășurarea tradiționalului obicei. Se mai spune că, atunci când tăiau porcul, oamenii aveau obligația să rostească
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
carnea lui să nu mai fie bună la gust. De asemenea, sacrificatorului nu îi este îngăduit să scrâșnească din dinți în timpul tăierii, deoarece carnea va fierbe foarte greu. Cei mai în vârstă, din sat, spun că tradiția cere ca soțiile gospodarilor, care sacrifică porcul sau un alt animal pentru consumul din zilele premergătoare Crăciunului, să înmoaie în sângele scurs din trupul lor un smoc, păr din coada porcului sau pene, dacă se sacrifică păsări, și să îl pună la păstrare. Acest
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
pe o tavă o căpățână de porc împodobită cu mărgele și panglici. Prin Dobrogea și pe alocuri prin Muntenia, căpățâna de porc e înlocuită de o păpușă împodobită cu cercei și mărgele. Credem că toate aceste manifestări ale omului, ale gospodarului, care supunea morții un animal pentru consum, în fapt pentru hrănirea trupului său și a familiei sale, era un gest de teamă, de mijlocire a realității dorinței de a avea și a dispune de hrană și de iertare în fața lui
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
la vrăji, emanația toxinelor din timpul sacrificiului, în interiorul grăsimii porcului, o făceau nocivă și, de aceea, persoanele care se îndeletniceau cu astfel de practici, o foloseau. Cei care ajutau la tăiatul porcului erau omeniți cu pomana porcului. Un gest al gospodarului, care sacrifica animalul, de a mulțumi pe cei invitați, pentru toată osteneala de care dădeau dovadă la ajutorul pregătirii și depozitării cărnii porcului, în cămările răcoroase, ca provizii pentru iarna grea ce urma să vină. Se mai spune în popor
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 279 din 06 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Coadă la pâine O zi mohorâtă din vara anului 1980, a scociorât rucăreni înghimpați de pe Valea lui Ecle, ciobani din Susenii satului, țapinari de pe luncă, gospodari din Tabaci și copii de Peste Vale, bulucundu-i la ghereta din gura pieții ... Fiecare se teme, că nu se ajunge la toată lumea și caută să prindă un loc, cât mai aproape de fereastră, unde se împărțea pâinea cea de toate zilele ... - Bun
COADĂ LA PÂINE, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355598_a_356927]
-
pensionara și nu-i strică deloc un ban în plus. Dar iată că nu a fost vorba despre asta. Eu, a doua zi am sunat la familia respectivă și i-am invitat pe la noi pentru a discuta. Știam că sunt gospodari, ea era foarte curată, măi ținuse copii acasă, acum nu mai ține deoarece vrea să fie mai liberă. Încercăm, desigur. În după amiază aceleiași zile, doamna Zina veni împreună cu soțul ei. Le-am explicat cum stă toată situația, s-au
EMA, UN INGER DE COPIL! de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346199_a_347528]
-
dorul ne-a cuprins acuma vara să dăm fuga la vot, parc-am fi arși. Du-te la vot, de ce lor să le pese de hoți, de al strămoșilor hotar?... Numărătoarea? Ei știu cine iese, nu au nevoie de un gospodar. În Schengen? Noi suntem în Europa, de-așa ceva habar n-au ei, Cu-analfabeți, cu cei care nu știu s-a rezolvat! Totul va fi, O.K.! Referință Bibliografică: TOTUL VA FI O.K.! / Rodica Elena Lupu : Confluențe Literare, ISSN
TOTUL VA FI O.K.! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369075_a_370404]
-
costumația celor cinci elevi de la tarabă care trebuia să fie în concordanță cu tema prezentată, sloganul și aspectul standului, speech, versuri, originalitate și suma colectată. S-au scurs multe emoții, s-au mâncat cele mai minunate prăjituri pregătite de ,,micii gospodari”, s-au făcut provizii pentru propriile cămări cu produse sută la sută naturale, simțindu-se din plin bucuria pe chipurile și-n inimile micilor movileni prezenți la acest eveniment. Ziua a fost frumoasă, cu un program artistic bine gândit de
PARFUM ANIVERSAR LA ȘCOALA GIMNAZIALĂ MOVILA MIRESII, DE SFINȚII ARHANGHELI MIHAIL ȘI GAVRIL de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369109_a_370438]
-
celelalte legi și decrete. 1.Mașinile morții Îi tot aduna și-i ducea la poliția orașului Viseu de Sus. Bunicul aflase de stigmatizare, oprobriul public și legarea în lanțuri iar noaptea în care s-a pregătit arestarea de la centru a gospodarilor nu l-au putut lua prin surprindere pentru că era un om iute de picior, știind că sunt pe urmele lui era tot timpul într-o stare de hăituială. Sunetul de alarmă ce se declanșa în sufletul înveninat de prigoană și
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE I de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370810_a_372139]
-
se ține de promisiune și-l ascunde sub o caleașcă plină cu gunoi, caleașcă care era confiscată și transformată în remorcă de ura luptei de clasă. Nu știu cum dar mașinile morții nu mai așteaptă (probabil or fi fost pline cu alți gospodari sau dușmani de clasă) și pleacă urmând ca să-l ia data viitoare. Învoindu-se cu cei de pe la miliție împreună cu cocișul care-i minte este încarcerat din nou așteptând speriat și foarte supărat întoarcerea mașinilor morții. Ce putea oare să fie
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE I de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370810_a_372139]
-
o astfel de luptă doar unul trebuia să învingă. Clasamentul era cam instabil, în timp, trebuia încercat zilnic, pe cât de posibil era. Eram în clasa a doua, când s-a „copt” situația pentru o luptă crâncenă între un băiat de gospodari, Vasile a lui Ilac, și altul al lui Bubniac, un golănaș și bătăuș în egală măsură. După ce, la prânz, orele de școală se terminară, cei doi băieți au făcut ce-au făcut să se întâlnească pe pod, să clarifice cine
SETEA DE IERARHIE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371033_a_372362]
-
de lângă sat ca ei să danseze cu fetele. În semn de mulțumire, îmi aduceau cele gustoase pere și mere din sat! Tata Gavril era sever, dur, era stâlpul familiei. Dar cred că îi plăcea cum cânta mama. Era un bun gospodar și un om cu verticalitate. Înainte de ocuparea Basarabiei, tata era șef de fermă, a continuat să fie și pe timpul sovieticilor. I s-a propus să intre în partid. A refuzat. Fiind un bun creștin și roman, s-a dezis de
LA ANIVERSARE: VASILE IOVU, ARTISTUL CARE DOINEŞTE LA NAI CU LACRIMA NEAMULUI ROMÂNESC de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369759_a_371088]
-
sute de ofițeri superiori, sute de elevi și eleve, sute de călugărițe, sute de profesori universitari, sute de profesori preuniversitari, mii de ofițeri mai mici, mii de învățători, mii de studenți, mii de preoți și monahi, zeci de mii de gospodari, zeci de mii de deportări, zeci de mii de ostași cu trupurile rănite, dar cu piepturile pline de virtuți militare, prinți, boieri, țărani, doctori, poeți, politicieni, scriitori, artiști, inventatori, savanți, miliarde de lei despăgubire, plus Basarabia, Bucovina, Transnistria, lăsate plocon
RĂSPLATĂ PENTRU TRĂDARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370452_a_371781]
-
din depărtare. Venea lumea din toate colțurile țării, aici găsindu-se icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului din timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, care a poposit în această zonă. Starețul, un bănățean cu haruri duhovnicești deosebite, carismatic și bun gospodar, a reușit să creeze o oază de liniște în acest ansamblul rustic și să schimbe mentalitatea sătenilor pentru a deveni mai buni, mai darnici și cu cei nevoiași. Timpul a trecut, a venit și al doilea copil, un băiat zgubiliu
ROMAN CAPITOLUL DOUĂZECI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369346_a_370675]
-
timpul prezent, aceste obiceiuri așa cum le-am cunoscut eu în copilărie. Din păcate, azi...............!!!!!!!! În viața satului se produc o serie de evenimente menite să pregătească petrecerea sărbătorilor de Crăciun. Dar cel mai important este tăiatul porcului. Fiecare familie de gospodari a crescut si îngrășat un porc ce va fi sacrificat, aproape ritualic, în ziua de Ignat. După sacrificare, acesta este tămâiat și se spune Tatăl Nostru. Apoi se trece la pregătirea acestuia. Porcul este pârlit cu paie sau cu forja
OBICEIURI ŞI TRADIȚII DE CRĂCIUN – de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369490_a_370819]
-
ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Umoristic > GLODEXIT Autor: Mihai Batog Bujeniță Publicat în: Ediția nr. 2012 din 04 iulie 2016 Toate Articolele Autorului GLODEXIT Ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană tulbură profund întreaga societate a gospodarilor din comuna Glodeni. Ei erau recunoscuți pentru profunda și responsabila implicare în problemele Europei, se simțeau parte a acesteia și priveau cu maximum de seriozitate evoluția contemporană a marelui proiect. Comuna Glodeni era formată din centrul administrativ, Glodeniul deci, cu
GLODEXIT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370654_a_371983]
-
adică aveau cam doi euro pe zi pe cap de locuitor, o sumă care în ultimii ani avusese în mod constant o creștere negativă cum bine precizau statisticile. Iar dacă luăm în seamă halul în care arătau în fiecare seară gospodarii putem vorbi și despre un nivel ridicat de fericire. În context, pe când lumea întreagă se dădea cu capul de pereți pentru că Marea Britanie votase ieșirea din Uniune și nu vom mai putea afla ce au descoperit savanții britanici în fiecare săptămână
GLODEXIT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370654_a_371983]
-
ca să-și recapete sfintele drepturi consfințite prin lege. Habar nu aveau că de fapt subvențiile veniseră dar erau depuse de primar la bancă pentru a sifona dobânda în buzunarul său. Așa că lucrurile luară destul de repede o altă întorsătură. Una revoluționară! Gospodarii găsiră de cuviință să boicoteze și ei Uniunea, să o condamne la foamete prin suspendarea exporturilor de produse de primă necesitate, precum florile de salcâm sau romaniță pentru ceaiuri, și să-și declare independența față de aceste structuri birocratice care le
GLODEXIT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370654_a_371983]
-
camera roz” a doamnei Bonte, unde toate obiectele din ea erau de culoarea roz. Era aprilie și în grădina din spatele casei, am descoperit o adevărată oază a frumuseții florale. În dreapta era o peluză cu gazonul tuns de o mână de gospodar ca pe un stadion bine îngrijit, iar în stânga, după ce săreai un pârleaz, radiau de frumusețe straturile cu flori ale domnului Zaharia, mândria sa, un adevărat spectacol floral. Narcisele se înșiruiau de-a lungul grădinii pe trei rânduri late cam de
FESTIVALUL FLORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370753_a_372082]
-
Când poartă nori să plouă mângâiere. Apoi, din ape, fură abur dulce Și-l face înălțimilor umbrare, De-așa răcoare, pleacă să se culce, Chiar astrul istovit de preumblare. După răpciune, aripe dezleagă, Purtându-le spre zări neruginite, Zorind și gospodarii să culeagă, Bogatul rod al toamnei împlinite. Frunzișuri surpă-n codru sub rafale, Pătând mirific iarba-ngălbenită, Din ceruri nea și ger cumplit prăvale, Ca viscol peste viața troienită. *** Referință Bibliografică: Vântul / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
VÂNTUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369590_a_370919]
-
timpul prezent, aceste obiceiuri așa cum le-am cunoscut eu în copilărie. Din păcate, azi...............!!!!!!!! În viața satului se produc o serie de evenimente menite să pregătească petrecerea sărbătorilor de Crăciun. Dar cel mai important este tăiatul porcului. Fiecare familie de gospodari a crescut si îngrășat un porc ce va fi ... Citește mai mult Grădiștea - România - Europa- Obiceiuri și tradiții de Crăciun -Grădiștea se găsește așezată în partea de sud-vest a județului Vâlcea, hotar cu județul Gorj. Ca urmare a acestui fapt
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]