1,396 matches
-
Treptele pasiunii cu medicul Adrian Timofte, artist amator în timpul liber, interpretul unui rol în spectacolul de teatru „Puterea dragostei" de Ion Băieșu. În afară de alți prozatori prof. Georgeta Anghel și Ion Maftei, de exemplu, foaia Bârladul cultural cuprinde poezii semnate: Horia Graur (Dor), Veronica Penea (Țărm de baladă), George Grindină (Pentru bărbații de pe corăbiile muncii" și „Sunt fiul acestei fântâni"), Doina Diaconu (Statornicie). * Brazdă nouă Brazdă Nouă a apărut în anul 1920, ca organ al Partidului Naționalist Democrat din Județul Tutova și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ianuarie, 11 februarie, 16 martie, 15 aprilie, 27 iulie și 7 septembrie 1883 - Notă personală). * Iarnă sau vară, elevii de la Școala normală „pu rtând cămașă peste ... izmene”... * În „Istoricul spitalului din Bârlad” din volumul „Bârladul odinioară și astăzi” medicii I. Graur și N. Botezatu arată că în perioada 1891 - 1914 șeful spitalului a fost dr. Teodor Cerchez, iar ca medic secundar în 1885 a fost dr. N. Burghele. Menționăm că în numărul 15 din 2 aprilie 1895 al ziarului Legalitatea se
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
trase mai aproape, și mai aproape până simți metalul aproape de creștetul său. Respirația îi deveni regulată. Un fum albicios și moale îl învălui din toate părțile destrămându-se repede și Mihu se miră că alături îl avea acum pe Dumitru Graur căruia toți camarazii îi ziceau Nenea. De ce Nenea, Dumnezeu știe. Poate din cauza chipului său prea serios, deși vârsta era cam la fel cu a celorlalți camarazi de front. Uite cum stau acum alături în căruța care zdrăngăne din toate încheieturile
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
terminologia sa proprie, care, în ceea ce ne privește, a constituit un limbaj psihiatric naiv, dar pitoresc și bogat în semnificații. BIBLIOGRAFIE 1. Candrea I. A., Densușianu O., Graiul nostru, București, 1907. 2. Costin Miron, Letopisețul Țării Moldovei, București, 1958. 3. Graur Al., Studii de lingvistică generală, București, 1956. 4. Hașdeu B. P., Magnum etimologicum Romane, București, 1892. 5. Ivașcu Gh., Istoria literaturii române, vol. I, București, 1969. 6. Literatura română veche, Colecție de texte, Lyceum, vol. I, II, București, 1970. 7
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Theorie der Wortbildung, Carl Winter Universitätsverlag, Heidelberg, 1971 Gauger, Hans-Martin, Sprachbewußtsein und Sprach-wissenschaft, R. Piper & Co. Verlag, München, 1976 Gilson, Etienne, Linguistique et philosophie, J. Vrin, Paris, 1969 Granger, Gilles-Gaston, Wittgenstein, Seghers, Paris, 1969 Grauling, A. C., Wittgenstein, Humanitas, București, 1996 Graur, Alexandru; Wald, Lucia, Scurtă istorie a lingvisticii, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1977 Guliciuc, Emilia, Aporiile gîndirii nicasiene, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1999 Guliciuc, Emilia, Constantin Noica sau revolta întru spirit, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1999 Hegel, Georg
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
parte din fondul lexical principal: lista de cuvinte întocmită de Marius Sala [10] (2581 de cuvinte în baza a trei criterii: bogăția semantică, puterea de derivare și uzajul) din care au fost selectate cuvintele existente în lista întocmită de Al. Graur [2] (1419 cuvinte), din care a fost selectată clasa "celor mai importante" cuvinte, care formează "miezul fondului principal" 217 -, obținîndu-se, astfel, o listă de 459 cuvinte; * întrucît unele unități incluse în ambele liste și-au diminuat frecvența (căpitan, scut, boabe
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
un cuvînt-reacție (altfel spus, nu există reacții "0"). Gheorghe POPA, Ala SAINENCO Referințe bibliografice: 1. Costăchescu, Adriana, Iliescu, Maria, Vocabularul minimal al limbii române curente cu indicații gramaticale complete tradus în germană franceză italiană spaniolă, București, Editura Demiurg, 1994. 2. Graur, Alexandru, Încercare asupra fondului principal lexical al limbii române, București, Editura Academiei Republicii Populare Române, 1954. 3. Juilland, Alphonse G; Edwards, P M H, Juilland, Ileana, Frequency dictionary of Rumanian words, The Hague, Mouton, 1965. 4. Maneca, Const., Considerații asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cioară; cioc; cîrîit; codru; copii; corb; cu nuci de cocos; cunoaștere; curată; delicat; delicate; delicatețe; dezgust; drăgălaș; drăgălășenie; drăguță; durabil; eleganță; Eminescu; familie; fasole; finețe; finuță; firav; firimituri; floare; fluture; fragilă; fragilitate; frumușică; gard; gălăgie; gărgăriță; geam; glas; glie; grație; graur; grijă; gușă roșie; harnic; iarnă; insectă; inocentă; înălțime; înger; lăstun; legendă; litere; mare; minuscul; mititică; mizerie; moartă; natură; nepăsare; nevinovată; noroc; oau; pacea casei; pagubă; pai; pare; patrie; păsări; pirat; pistrui; pixuri; plăpînd; plimbare; porumbel; potîrniche; prieten; privighetoare; privighetoarea; puișori
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
motivele cosmice soarele, luna, stelele pe ouăle încondeiate apar și motive avimorfe cocoșul, creasta cocoșului, coada rândunicii, laba gâștei. După Paști, de Sfinții Constantin și Elena (21 mai) se oficia sărbătoarea păsărilor de pădure, denumită popular "Constandinu Puilor" sau "Constantin Graur" care vestea ziua când păsările trebuiau să-și învețe puii să zboare. Această sărbătoare se ținea pentru ca holdele să nu fie distruse de păsările sălbatice.252 Hotarul dintre primăvară și vară, marcat de solstițiul de vară, este ilustrat de "amuțitul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
el se estompează în muzică, în arome, în mișcare. Dacă la început culorile peisajului și ale satului erau distincte, treptat ajunge la imixtiunea cromatică în tonuri și nuanțe patinate: zilele vin cu brumă, aurăriile se sparg, se topește bântuirea de grauri, totul subordonat sentimentului belșugului. "Coșarele sunt pline. Din grajduri iese fum/ Și un miros de țuică se întinde până-n drum/ Vin carele din sate vecine cu borhot/ Și sâmburii de prună se aruncă peste tot/ E-o fierbere în focul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Să nu se ia lunea ouăle din cuibarul găinilor, căci vor părăsi acel cuibar. Dacă cumva mănînci de dulce în post, să nu mănînci ouă după Miezul Păreței (mijlocul Postului Mare), că nu se mai ouă găinile. Cînd primăvara vezi grauri mulți zburînd e semn că ai să scoți mulți pui de găină pe vară. La Lăsatul Secului de brînză, sara, să te duci în obor, să dai chicot și să zici: „Găinile tele (ale vecinului) sînt necîrcîitoare, neouătoare și neclocitoare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
altar, că ți ia Dumnezeu graiul. în noaptea de Sf. Vasile se deschid cerurile, și atunci fiecare animal poate grăi ca și oamenii. Cel care ascultă ce grăiesc animalele moare, căci Dumnezeu nu vrea ca oamenii să știe treburile dumnezeiești. Graur La patruzeci de sînți se face fumegar*, și încotro se abate fumul, într-acolo sînt pui de graur. Greață Cînd ți-a fi greață, linge peretele de var. Cînd vezi un cîne scîrnăvindu-se și-ți este greață, și mai ești
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
poate grăi ca și oamenii. Cel care ascultă ce grăiesc animalele moare, căci Dumnezeu nu vrea ca oamenii să știe treburile dumnezeiești. Graur La patruzeci de sînți se face fumegar*, și încotro se abate fumul, într-acolo sînt pui de graur. Greață Cînd ți-a fi greață, linge peretele de var. Cînd vezi un cîne scîrnăvindu-se și-ți este greață, și mai ești cu altcineva, spune-i și aceluia, ca să nu-ți mai fie. Greier Cînd ai grieri în casă, pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
din partea oligarhiei comuniste. Lăsat totuși la catedră, deși ca subaltern al odiosului Novicov, Tudor Vianu este aproape interzis în viața publică; revine abia în 1954 în presa literară, și în Academie în 1955, ca membru titular, o dată cu Arghezi, Perpessicius, Al. Graur. Din 1958 este numit director al Bibliotecii Academiei, decorat, primește Premiul de Stat și funcția de secretar al Comisiei Naționale UNESCO. Recunoașteri pe deplin meritate. Și totuși, se întreabă Gelu Ionescu, prețul plătit să fi fost acceptarea unor comenzi sociale
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
un umanist, uluit de frumusețea peisajelor, de calitatea vinurilor și a bucatelor, de trecerea apelor în cârca unui moldovean. Bazându-se pe observații milenare, căpitanul Ilie Turculeț face preziceri meteorologice, uimindu-l pe abatele raționalist. Căpitanul are ca argumente: zborul graurilor în cârduri cu ciorile, mișcarea lunii pe cer, direcția vântului. Indirect este binecuvântat pământul Moldovei, simplitatea lui primitivă, generozitatea oamenilor, peisajul. Caracterizarea Abatelui de Marenne Abatele de Marenne este străinul prin ochii căruia se evocă un moment important din istoria
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
alternanța fonetică și de modificări fonetice la limita lor. Procedeul descrierii limbii la Panini a fost comparat cu acela din gramaticile generativ transformaționale deoarece regulile se succed într-o ordine strictă, de la simplu la complex, cu evitarea repetițiilor. 57 Alexandru Graur, Lucia Vald, "Scurtă istorie a lingvisticii", Editura Didactică și Pedagogica», București, 1977, p.5. 39 În lingvistica veche indiană, în cercetarea limbilor s-a pus accentul asupra raportului dintre limbă și realitate, afirmându-se rolul gnoseologic "instrumentalist" al cuvântului 58
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
Cazacu, Tatiana Slama, „Introducere în psiholingvistica” Editura Științifica, București, 1963. 6. Drăguleț, Marin, „Procedee de activizare a elevilor”, Editura Didactică și Pedagogica, .București, 1974. 7. Golu, P., Zlate, M., Verga, E., „Psihologia copilului”, Editura Didactică și Pedagogica, București, 1993. 8. Graur, Al., Wald, Lucia, „Scurta istorie a lingvisticii” Editura Didactica și Pedagogică, București, 1977. 9. Hristea, Theodor (coord.), „Sinteze de limba romana”, ediția a III-a revăzută și îmbogățită, Editura Albatros, București, 1934. 10. Ioan, Petru, „Logica și educație”, Editura Junimea
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
alternanța fonetică și de modificări fonetice la limita lor. Procedeul descrierii limbii la Panini a fost comparat cu acela din gramaticile generativ transformaționale deoarece regulile se succed într-o ordine strictă, de la simplu la complex, cu evitarea repetițiilor. 57 Alexandru Graur, Lucia Vald, "Scurtă istorie a lingvisticii", Editura Didactică și Pedagogica», București, 1977, p.5. 39 În lingvistica veche indiană, în cercetarea limbilor s-a pus accentul asupra raportului dintre limbă și realitate, afirmându-se rolul gnoseologic "instrumentalist" al cuvântului 58
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
Cazacu, Tatiana Slama, „Introducere în psiholingvistica” Editura Științifica, București, 1963. 6. Drăguleț, Marin, „Procedee de activizare a elevilor”, Editura Didactică și Pedagogica, .București, 1974. 7. Golu, P., Zlate, M., Verga, E., „Psihologia copilului”, Editura Didactică și Pedagogica, București, 1993. 8. Graur, Al., Wald, Lucia, „Scurta istorie a lingvisticii” Editura Didactica și Pedagogică, București, 1977. 9. Hristea, Theodor (coord.), „Sinteze de limba romana”, ediția a III-a revăzută și îmbogățită, Editura Albatros, București, 1934. 10. Ioan, Petru, „Logica și educație”, Editura Junimea
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
comis o gravă confuzie între „hoardele sovietice” și „hoardele fasciste”, deoarece o altă explicație nu există vizavi de constatarea de mai sus. Iată și componența policlinicii improvizate, pe specialități medicale: „Interne - Dr. B. Sächter; Chirurgie - Dr. K. Moritz; Venerice - Dr. J. Graur; Copii - Dr. S. Zissu; Dentist - Dr. Z. Brill; Farmacia - farmacist A. Goldștein”. Tot în acest raport, dr. Weinfeld a inserat și o statistică a primelor 15 zile de activitate a Policlinicii (1-15 septembrie 1944): „chirurgie: 505 consultații; interne: 180; venerice
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
RUSO-ROMÂN (subl.ns.) atât pentru folosința Armatei (roșii, n.n.) cât și a civililor este condus de un medic colonel din Armata Roșie și are următorul personal: sub-director: Dr. S. Herșcovici; Chirurgie: Dr. S. Naftalis; interne: Dr. M. Weinfeld; venerice: Dr. J. Graur; farmacia: farmacist Aron Marcel”. Pentru a-i lămuri suficient pe destinatarii raportului de activitate, dr. Weinfeld făcea și un scurt istoric al evenimentelor recente: „Înainte de intrarea armatei roșii acest spital a fost utilizat ca spital militar german lăsând o parte
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
se refugiase împreună cu soția Marta și cei trei copii ai lor. Iată și alte nume de solicitanți de repatriere: David Gherghi (Răciula, Lăpușna), Dogar Avram (Botnăreștii Vechi, Tighina), Dumanschi Paraschiva (Fălești, Bălți), Silvestru Gavril (Nemțeni, Lăpușna), Ciubotaru Nina (Nicolăeni, Tighina), Graur Palaghia (Leușeni, Lăpușna), Grosu Afanasie (Chișinău), Olga Nicolaide (Gotești, Cahul), Timotei Mihail (Răscăești, Cetatea Albă), Mardari Grigore (Nemțeni, Lăpușna), Elena Gorodețca (Chișinău), Iorgu Petru (Nisporeni, Lăpușna), Vaisman Meer (Hotin. Acest evreu orfan fusese repatriat din Transnistria la Orfelinatul din Huși
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
vă rugăm să luați măsuri să se cerceteze și să se trimită Prefecturei sub stare de arest (subl.ns.), următoarele cetățene sovietice care, după ce și’au primit drepturile bănești pentru repatrierea în URSS, au fugit”. Numele acestor femei curajoase erau: „Graur Pelaghia, servitoare la familia Petrov, str. Sfântul Gheorghe, Huși și Alexandra Buruiană, str. Matei Basarab, nr.50, Huși”. Deoarece în această parte ne vom ocupa și de acțiunile samavolnice și criminale ale ocupanților ruși aflați în număr mare pe teritoriul
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
1917, Ulmi, Lăpușna, stabilit la Drânceni); Melnic Leon (1933, Brovicea, Orhei stabilit la Drânceni); Strancu Neculai (1917, Zberoaia, Lăpușna, stabilit la Scopoșeni); Voadă Ilie (1913, Cosmirca, Soroca, stabilit la Berezeni) și încă mulți alții. La Huși, fuseseră găsiți următorii refugiați: Graur Palaghia (1891, Prohorovca, Lăpușna); Nicolaide Olga (Cotești, Cahul); Ștefănică Maria (1921, Boldurești, Lăpușna); Banari Simion (Bârlădeni, Hotin); Filaret Dangă (1896, Mindărești, Bălți); Mihalce Nina (1912, Pohribeni, Orhei) etc. Potrivi acestui tabel numerotat, pe teritoriul județului Fălciu și oraș Huși fuseseră
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de lipsa de biciclete și pe evrei de lipsa de alimente, iar pe turci de acapararea comunităților germane. Suporterii francezi ai lui Jean-Marie Le Pen avertizează despre invazia Franței de către arabi cîndva comparată de Le Pen însuși cu invazia unor grauri dornici de cireșele în pîrg ale Franței. Antisemiții lituanieni șoptesc povești vechi despre evreii care cîndva au sacrificat copii creștini și au folosit sîngele lor pentru a face pîine de Paștele evreiesc și-și amintesc aceleași povești defăimătoare despre negustorii
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]