60,324 matches
-
-lea, au loc disputele politice dintre susținătorii ideologiilor amintite. Și liberalul, si conservatorul și socialistul (cel putin cel care nu este chiar convins de internaționalism) va susține că apară interesul național, că el reprezintă cel mai bine națiunea, cea mai gravă acuză pe care unul i-o poate aduce altuia fiind aceea de a fi "antinațional". Faptul de a face politică în interes național le apare tuturor ca fiind firesc, a apăra interesul națiunii apărându-i astăzi oricui ca fiind un
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
socio-politico-economice ale lui Saint-Simone ori Owen, precum și propunerile acestora de a reorganiza societatea în vederea "instaurării unei noi ordini sociale", se află în atenția autoarei. Totodată, întrucat experimentele sociale specifice socialiștilor utopici au eșuat, iar urmările "utopiilor aplicate" au fost "extrem de grave", autoarea subliniază necesitatea și importanța "extragerii tuturor învățăturilor din aceste avertismente ale istoriei", astfel încât "istoria să nu se repete". Un alt aspect important al lucrării îl constituie concluziile. În încercarea de evidențiere a unei directive călăuzitoare, acestea sunt judicioase și
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Editură Ateneul Scriitorilor, Bacău, în 2011, cartea lui DAN SANDU, „Amintiri din Samsara” (cu o întâmpinare prefațatoare uluitstrategic așteptătoare, a lui Calistrat Costin) stârnește, ca mai toate cărțile sale, probleme și, deci, exerciții de inteligență, de conștiință și problematizări deosebit de grave. Motto-ul, extras din Oana Orlea 2 (cea care „a invatat meseria de deținută”! - cf. Ioan Cândea, Mântuirea prin suferință, Albă Iulia, 2009), este sugestiv, în acest sens: „Mă îngrozește uitarea colectivă. A ține minte nu înseamnă a te da
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
buna de furat și de sclavaj...”modern”!), ci și respectabila, daca nu chiar temută...?! Tot istoria, ca fiind “urmele pașilor Lui Dumnezeu pe Pamant”, își va spune ultimul cuvânt, și în ce priveste România, și în ce priveste avertismentele, extrem de grave și inteligent încifrate, ale lui DAN SANDU. Un lucru rămâne, însă, cert: daca, din nou, scriitori de o remarcabilă inteligență și rafinată intuiție, precum este și DAN SANDU simt nevoia, din nou, iar și iar, să încifreze (că pe vremurile
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
prin fundații burse și ajutoare lunare pentru studii. Am mai făcut parte din „Comitetul Internațional Romfest”, organizând Romfestul 1994 la Los Angeles. Festivalurile Romfest 1998 și 2000 au avut loc la Sibiu unde eu am aflat mai mult despre problemele grave ale fraților noștri din Basarabia, în speță despre zeci de mii de români uciși în timpul războiului de apărare în 1941 aruncați într-un loc uitat de toți. Acest lucru m-a făcut să decid a merge la fața locului să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
dădea obolul celor din Tei, de la Maica Domnului, frații Grigore. De mai multe ori guriștii se întâlniseră, însoțiți de malacii lor și scoaseră cutițele.” Că o tristă ironie a soartei, un besmetic nedocumentat își permite să scrie și să aducă grave învinuiri morale, umbrind faima celor doi mari artiști Zavaidoc și C. Vasile, care plângeau amândoi că doi frați la moartea prietenului lor comun Ionel Fernic (unde a cântat Orchestră de Folclor condusă de Grigoraș Dinicu), căci, nu o singură dată
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
lui Timotei Cipariu: G. Bariț, Simion Bărnuțiu, Al. Papiu-Ilarian sau Andrei Șaguna. Să nu uit nici restituirea fondului masiv de corespondență a lui Cipariu cu Bariț în volumul IV, din George Bariț și corespondenții săi (1978). Cu toate acestea, două grave insatisfacții persistă: nu s-a realizat până acum o ediție completă de opere Cipariu, care ar fi trebuit de mult să existe, și nu avem o mare monografie exhaustivă consacrată cărturarului ardelean. Spre bicentenarul Cipariu, în 2004, editoarea Stela Toma
Un savant de secol XIX by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10558_a_11883]
-
găunoasă, vorbe fără acoperire în fapte. Ca să existe, principiile trebuie asumate și urmărite consecvent. Altfel, norma morală devine un simplu aspect lejer-conversațional. Invocând, ca probă pentru aserțiunile lui, "scandaloasa" morală a lui Iisus, Andrei Pleșu cade din sofism într-o gravă neînțelegere. E drept că Fiul Omului "stă la masă cu vameșii, ia apărarea târfei și promite tâlharului Raiul", dar face acestea nu din plăcerea contaminării cu păcatul omenesc ori din confuzia Răului cu Binele, ci pentru a depăși Răul prin
Colecționarul by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10573_a_11898]
-
sidef. Mi-a lăsat cutia cu purici mie." Așa că romancierul "împroprietărit", care-și drămuiește proza în foiletoane, trece la treabă. Era într-o vreme cînd "țara", ca titlu, ca temă, se purta. Doar că el îi scoate altă față, nu gravă, cum erau și cele desenate în respectul tradiției, și celelalte, întocmite din crize și deplîngeri. Kutyland-ul lui Arghezi e România moftului. Bunăoară, insul nostru, scriitor, poftește să se urce-ntr-un avion, cu Mnir și Kuic, doi prieteni aviatori. Și-
Un regat nițel absurd by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10595_a_11920]
-
e la mijloc și o scădere a sensibilității "latino-romanice": în trecut, împotriva unor grafii cu z s-au pronunțat oameni de cultură pentru care franceza era un reper permanent și care simțeau îndepărtările față de etimonul romanic ca pe o greșeală gravă. Mioara Avram, în Ortografie pentru toți (1990), consacră acestei oscilații un capitol ("s sau z?") în care explică datele problemei: aceasta "se pune în special la neologisme: fie din pricina etimologiei multiple a unora dintre ele, fie din pricina contradicției dintre scrierea
Concluziv by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10621_a_11946]
-
aparatului de stat. În 1958, cu un cazier mai puțin încărcat de păcate (principala mea incriminare atunci era de "liberalism"), mă alesesem cu un proces public desfășurat în fața tuturor salariaților Ministerului Culturii, încheiat cu destituirea din post și o sancțiune gravă de partid... Vă dați acum seama de ce, în martie 1965, cînd am reînceput efectiv munca mea de cercetare și profesorat, după 12 ani de activitate în Ministerul Culturii, am întîmpinat mari dificultăți în participarea la colocvii ori congrese peste hotare
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
nici putința de a face acum - e cea a formelor de vîrf ale pregătirii universitare: masteratul și doctoratul. Ele au făcut obiectul unor ordonanțe de urgență elaborate în pripă anul trecut, cu multe lacune și, după părerea mea, cu inadvertențe grave. În aceste condiții, aplicarea lor a dat rezultate nesatisfăcătoare. În plus, lipsa de corelație a noilor dispoziții cu situația din teren, ca și dificultățile financiare, obligă universitățile să improvizeze. De fapt, în acest sector e o întreagă harababură, de care
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
urmă, de nerecunoscut. Publicului de ultimă generație ar trebui totuși să i se atragă atenția că domnul acela coleric și logoreic, pe care îl vedem mereu la televizor gesticulând și vociferând, întrerupându-l și contrazicându-l pe interlocutor, amestecând probleme grave cu bancuri de toată mâna, făcând glume și rating, domnul acela purtând numele de Mircea Dinescu a fost odată un mare poet.
Elegii de când era mai tânăr (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10639_a_11964]
-
Editură Ateneul Scriitorilor, Bacău, în 2011, cartea lui DAN SANDU, „Amintiri din Samsara” (cu o întâmpinare prefațatoare uluitstrategic așteptătoare, a lui Calistrat Costin) stârnește, ca mai toate cărțile sale, probleme și, deci, exerciții de inteligență, de conștiință și problematizări deosebit de grave. Motto-ul, extras din Oana Orlea 2 (cea care „a invatat meseria de deținută”! - cf. Ioan Cândea, Mântuirea prin suferință, Albă Iulia, 2009), este sugestiv, în acest sens: „Mă îngrozește uitarea colectivă. A ține minte nu înseamnă a te da
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
buna de furat și de sclavaj...”modern”!), ci și respectabila, daca nu chiar temută...?! Tot istoria, ca fiind “urmele pașilor Lui Dumnezeu pe Pamant”, își va spune ultimul cuvânt, și în ce priveste România, și în ce priveste avertismentele, extrem de grave și inteligent încifrate, ale lui DAN SANDU. Un lucru rămâne, însă, cert: daca, din nou, scriitori de o remarcabilă inteligență și rafinată intuiție, precum este și DAN SANDU simt nevoia, din nou, iar și iar, să încifreze (că pe vremurile
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
prin fundații burse și ajutoare lunare pentru studii. Am mai făcut parte din „Comitetul Internațional Romfest”, organizând Romfestul 1994 la Los Angeles. Festivalurile Romfest 1998 și 2000 au avut loc la Sibiu unde eu am aflat mai mult despre problemele grave ale fraților noștri din Basarabia, în speță despre zeci de mii de români uciși în timpul războiului de apărare în 1941 aruncați într-un loc uitat de toți. Acest lucru m-a făcut să decid a merge la fața locului să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
dădea obolul celor din Tei, de la Maica Domnului, frații Grigore. De mai multe ori guriștii se întâlniseră, însoțiți de malacii lor și scoaseră cutițele.” Că o tristă ironie a soartei, un besmetic nedocumentat își permite să scrie și să aducă grave învinuiri morale, umbrind faima celor doi mari artiști Zavaidoc și C. Vasile, care plângeau amândoi că doi frați la moartea prietenului lor comun Ionel Fernic (unde a cântat Orchestră de Folclor condusă de Grigoraș Dinicu), căci, nu o singură dată
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
omul cu adevărat că nu prin străduințe și nici prin osteneala sa, ci prin acoperământul și ajutorul lui Dumnezeu se izbăvește de boala aceasta și se ridică la înălțimea curăției<footnote Ibidem, p. 113. footnote>. Marii asceți au observat ce grave consecințe poate produce desfrânarea în om și din această cauză au afirmat că nu-i temelie mai tare în toate luptele decât aceea de a înăbuși mai întâi ademenirile dorințelor cărnii<footnote Sf. Ioan Casian, op. cit., p. 172. footnote>. Primul
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
toată noaptea, mulțumirea cu pâine, limba arsă și cu măsură răcorită, așezarea în coșciuge, ajutorul unui părinte sau al altui frate sârguincios, bătrân cu cugetul<footnote Sf. Ioan Scărarul, op. cit., p. 236. footnote>. Acestea sunt sfaturi date pentru cazurile mai grave, care pot depăși puterea celui încercat de patima desfrânării, fiind necesar ajutorul, în special pentru monahi, unui frate care îl poate sfătui în situațiile mai grele. Pentru mireni, sfatul părintelui duhovnic este mai mult decât binevenit în condițiile în care
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
sus, naștere falsă. Referindu-ne la avortul provocat, precizăm că se face deosebirea între avortul provocat din motive terapeutice (când viața mamei se află în pericol sau când există un risc mare de atingere a copilului de o afecțiune deosebit de gravă și incurabilă) și avortul provocat în caz de pericol<footnote Larousse, Dicționar de medicină, trad. de Elena I. Burlacu, Edit. Univers Enciclopedic, București, 1998, p. 69. footnote>, precum și cel provocat la cerere. Unii dintre medici nu mai folosesc termenul de
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
naștere cât și după naștere. Același lucru îl precizează și Barnaba, unul dintre Părinții Apostolici, în epistola sa, unde recomandă celor ce doreau să călătorească cu îngerii cei luminați ai lui Dumnezeu pe calea luminii, să se ferească de păcatele grave, iar printre acestea era menționat și avortul. După ce amintește porunca de a iubi pe aproapele mai mult decât sufletul, afirmă într-un mod categoric: Să nu ucizi copil în pântecele mamei și nici să-l ucizi după ce s-a născut
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
pp. 270-271. footnote> La praznicul Pogorârii Duhului Sfânt din anul 1991, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române făcea un apel călduros, intitulat Păziți darul sfânt al vieții, adresat clerului și credincioșilor Bisericii, în care spunea: Profund îngrijorați de întinderea păcatului grav al avortului, adevărată crimă împotriva vieții și a Duhului Sfânt, Dătătorul de viață, adresăm o chemare sfântă părinților și îndeosebi mamelor ca să apere dreptul la viață al pruncilor care, deși nu au văzut lumina zilei, sunt totuși, chiar din momentul
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
cad, pentru că din orice punct de vedere ar fi privit și orice fel de argumente ar fi invocate, avortul rămâne ceea ce este: o crimă cumplită. Referindu-ne la gravitatea avortului, menționăm că între atentatele la viață, acesta este cel mai grav și mai înspăimântător și prin modul de săvârșire. Prin urmare, copii trebuie lăsați să trăiască, căci ei sunt bucuria și speranța noastră. Ei ne îmbogățesc și ne înfrumusețează viața. Pe ei se sprijină omenirea. Copiii contribuie la găsirea păcii în
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
la termen, dar și prin faptul că în urma complicațiilor ce afectează femeia în plină perioadă procreativă, chiar dacă un mare număr de cazuri sunt salvate, funcția de reproducere este compromisă și ele rămân definitiv sterile. În primele secole creștine, cele mai grave păcate erau: apostazia, uciderea și desfrânarea. Avortul pare a fi sinteza celor trei păcate și ceva mai mult<footnote Pr. Prof. Ilie Moldovan, op. cit., p. 41. footnote>. Familii, sate, orașe, popoare întregi s-au îngropat în golul pântecelui acelora care
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
fac să dispară neamurile, căci se cunoaște că și Roma și-a pierdut puterea, strălucirea și stăpânirea ei uriașă, pe urma descreșterii numărului nașterilor. Datorită numărului mare de avorturi din ultimii ani, în perspectivă, țara noastră se va confrunta cu grave probleme de natură demografică și civilă: scăderea natalității, care va avea ca și consecințe reducerea accentuată a populației tinere și îmbătrânirea populației; instabilitatea cuplurilor măritate.<footnote Kogler Rusu Ioan, Evaluarea raportului risc-beneficiu în avortul indus versus contracepție, teză de doctorat
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]