2,620 matches
-
al romanului O zi din viața lui Ivan Denisovici de A. Soljenițân („Secolul 20”, 1964). SCRIERI: Țara de lut sau Scrisorile blândului și însinguratului Sergiu Adam către mult prea iubita lui soață, Doamna Otilia, București, 1971; Ctitorii mușatine, București 1976; Gravuri, Iași, 1976; Iarna, departe..., București, 1976; ed. (Moartea avea ochi verzi), îngr. Claudia Tache, București, 2000; Chipuri și voci, București, 1984; Peisaj cu prințesă, București, 1987; Scrisori din Țara Cocorilor Albi, Iași, 1994; Scrisori din Țara Cocorilor Albi, București, 2001
ADAM-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285176_a_286505]
-
în care structurile formei imită structurile universale. Poemele sunt expresioniste și mărturisesc un cult al geometriei formale aproape barbian, precum și o interogație a eului despre sine și lume - o lume artefact, obiect fictiv, transfigurat subiectiv. Numărul 1/1972 cuprinde poemul Gravură-n lemn de Tudor Arghezi, iar numărul 1/1974 oferă trei inedite de Lucian Blaga. În numărul 1/1978 sunt introduse în circuitul lecturii variante inedite ale poemelor barbiene Înecatul, Lava și Din ceas dedus, numărul 2/1978 propune un
MANUSCRIPTUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287999_a_289328]
-
artă. Trăit în cercuri artistice, poetul e înrâurit profund de mediul de atelier [...]. Deși nu în teme, Adrian Maniu este spiritual primul poet bizantinizant, precursor cu un deceniu al lui Lucian Blaga. De la început, el are preferință pentru poemul-panou ori gravură și o poezie nu-i decât comentariul unei icoane primitive în tonuri tari, galben, albastru, roșu, negru [...]. Ca și Th. Gautier, Adrian Maniu e un artist plastic refulat care se consolează în poezie. Dar de ar fi ales paleta, n-
MANIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287984_a_289313]
-
alcătuind antologii, în special din literaturile de sorginte sud-slavă. De altfel, în 1986 primește, împreună cu Dumitru M. Ion, Premiul „Pana de aur” pentru traducerile din literatura macedoneană. SCRIERI: Neîmblânzită ca o stea lactee, București, 1974; Cu împrumut, mireasma tinereții, cu gravuri de Marcel Chirnoagă, București, 1975; Dogoarea și flacăra, București, 1977; Tirania visului, I-III, București, 1982-1993; Ephemeris, București, 1987; Makedonski molirvi - Rozariu macedonean, ed. bilingvă, Skopje, 1996; Scara la cer, I, postfață Eugen Simion, București, 1997; Tirania visului - The Tyranny
ILICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287514_a_288843]
-
Scrisori către un nepot, Craiova, 1915; În lunca Trotușului, București, 1923; Amintiri și lacrimi, București, 1932; Duduia Adela, București, 1932; Priveliști basarabene, București, 1941; Gospodarul din Orhei, București, 1942; D-aia n-are ursul coadă..., București, 1943; Covor basarabean, cu gravuri de Th. Kiriakoff-Soroceanu, Iași, 1943; Biruitorii de la Țiganca, București, 1943; Moldova de la Nistru, București, 1943. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. cont., II, 184, 241; Sărbătorirea ziaristului și scriitorului D. Iov, PRS, 1938, 860, 936; Predescu, Encicl., 443; George Dorul Dumitrescu
IOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287611_a_288940]
-
se reoglindează viața popoarelor.” Ca urmare, publicația își propune să contribuie la răspândirea culturii în special în mediul rural, prin tipărirea de materiale conținând sfaturi practice, disertații istorice, texte literare. Pe prima pagină a fiecărui număr este reprodusă câte o gravură cu subiect privind evenimente internaționale, însoțită de scurte explicații. Rubricile permanente, anunțate încă din articolul-program, sunt „Junimea”, „Foișoara”, „Mai nou”, „Din economie”, „Fel de fel”. Cu precădere în „Junimea” și „Foișoara” sunt incluse producțiile cu caracter literar. Poezia este reprezentată
GAZETA DE DUMINICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287188_a_288517]
-
iar din 1891 de George Ardelean. G.p. are rubrici dedicate vieții sociale bănățene, literaturii, evenimentelor politice, sunt oferite informații privind viața ecleziastică, comentarii juridice și de legislație, articole de istorie, bibliografii și foarte mult folclor. Ținuta grafică este modernă, cu gravuri bine făcute, unele, publicate pe prima pagină, reprezentând mai ales portrete ale personalităților culturale și politice românești. Gazeta a cultivat și a întreținut în rândurile cititorilor săi interesul pentru folclor. În acest scop, Ion Pop-Reteganul publică în 1886 un articol
GAZETA POPORULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287205_a_288534]
-
discuție situația literaturii române, ale cărei scrieri nu ar atinge nivelul european și nici nu ar corespunde sufletului cu adevărat românesc. La discuții participă Ion Minulescu, Gala Galaction, Camil Petrescu, Liviu Rebreanu, T. Teodorescu-Braniște ș.a. Ilustrația este atractivă, fiind reproduse gravuri și picturi de Rafael, Rubens și Rembrandt, Renoir, Rodin și Matisse. I.H.
FACLA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286929_a_288258]
-
deosebesc de cele ale lui Macarie și Dimitrie Liubavici, dar și de cele ale lui Coresi, de unde concluzia că la Sibiu a existat o tipografie cu literă proprie, condusă de F.M., care a adus inovații în arta tipografică prin propriile gravuri și modelări de litere. Dacă dovezile (grafice, bibliografice, lingvistice, cele provenite din studiul hârtiei și filigranelor ș.a.) sunt corect interpretate, rezultă că F.M. a dăruit, prin Evangheliar, prima carte tipărită în limba română care s-a păstrat. El apare ca
FILIP MALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286995_a_288324]
-
asemenea în corpul revistei, suplimentul „Luneta. Tribună de exprimare a tipografilor români”, ale cărui prime numere „au fost tipărite ilegal, în timpul dictaturii comuniste”. Semnează articole Ion D. Goia (Funeraliile statuii lui Lenin), Gh. Tomozei ( Să facem o revistă), Tudor Octavian (Gravurile timișorene ale lui Vasile Pintea) ș.a. George Arion realizează un interviu cu Eugen Simion pe tema O lume nouă nu se poate construi cu o ură veche (9/1990), Constantin Dumitru îl prezintă cititorilor, la rubrica „Cultura română în Basarabia
FLACARA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287014_a_288343]
-
trecut, adevărată punere în paranteză a prezentului ingrat. Copilăria și tinerețea, vârste paradisiace ale candorii și elanurilor pierdute („Oh! sufletul! - curatul argint de odinioară”), devin tărâmul sacru al pelerinajelor memoriei (Rondelul trecutului, O umbră de dincolo de Styx). Grațioase sau hieratice gravuri pe motive antichizante evocă un timp legendar, al omului semizeu, pretext de abandonare în ficțiune a convențiilor lumii moderne, de exaltare a unei vitalități fruste, estetizată prin stilizarea mitologic-idilică sau prin sculpturalitate parnasiană: „Pe-armăsarul meu de stepă, ca nălucă
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
D. Trost), București, 1947; Le Sable nocturne (în colaborare cu Gellu Naum, Paul Păun, Virgil Teodorescu și D. Trost), în Le Surréalisme en 1947. Exposition Internationale de Surréalisme présentée par André Breton et Marcel Duchamp, Paris, 1947; Héros-limite, cu o gravură și desene de Jacques Hérold, Paris, 1953; Ce Château pressenti, cu o gravură de Victor Brauner, Paris, 1958; La Clé. Poème-Tract, Paris, 1960; La Lettre, Paris, 1960; L’Extrême-Occidentale, cu gravuri de Victor Brauner, Max Ernst, Wilfredo Lam, Jacques Hérold
LUCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287859_a_289188]
-
Păun, Virgil Teodorescu și D. Trost), în Le Surréalisme en 1947. Exposition Internationale de Surréalisme présentée par André Breton et Marcel Duchamp, Paris, 1947; Héros-limite, cu o gravură și desene de Jacques Hérold, Paris, 1953; Ce Château pressenti, cu o gravură de Victor Brauner, Paris, 1958; La Clé. Poème-Tract, Paris, 1960; La Lettre, Paris, 1960; L’Extrême-Occidentale, cu gravuri de Victor Brauner, Max Ernst, Wilfredo Lam, Jacques Hérold, Laussane, 1960; Sept slogans ontophoniques, Paris, 1964; Poésie élémentaire, Vaduz, 1966; Apostroph’ apocalypse
LUCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287859_a_289188]
-
Breton et Marcel Duchamp, Paris, 1947; Héros-limite, cu o gravură și desene de Jacques Hérold, Paris, 1953; Ce Château pressenti, cu o gravură de Victor Brauner, Paris, 1958; La Clé. Poème-Tract, Paris, 1960; La Lettre, Paris, 1960; L’Extrême-Occidentale, cu gravuri de Victor Brauner, Max Ernst, Wilfredo Lam, Jacques Hérold, Laussane, 1960; Sept slogans ontophoniques, Paris, 1964; Poésie élémentaire, Vaduz, 1966; Apostroph’ apocalypse, cu gravuri de Wilfredo Lam, Milano, 1967; Sisyphe géomètre, Paris-Geneva, 1967; Droit de regard sur les idées, Paris
LUCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287859_a_289188]
-
Victor Brauner, Paris, 1958; La Clé. Poème-Tract, Paris, 1960; La Lettre, Paris, 1960; L’Extrême-Occidentale, cu gravuri de Victor Brauner, Max Ernst, Wilfredo Lam, Jacques Hérold, Laussane, 1960; Sept slogans ontophoniques, Paris, 1964; Poésie élémentaire, Vaduz, 1966; Apostroph’ apocalypse, cu gravuri de Wilfredo Lam, Milano, 1967; Sisyphe géomètre, Paris-Geneva, 1967; Droit de regard sur les idées, Paris, 1967; Déférés devant un tribunal d’exception (în colaborare cu Jacques Hérold), Paris, 1968; Dé-monologue, Paris, 1969; La Fin du monde, Paris, 1969; Le
LUCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287859_a_289188]
-
T, 1984, 3; Dinu Flămând, O carte autentică, AFT, 1984, 4; Ștefan Melancu, Cărți de poezie, ST, 1984, 4; Petru Vălureanu, „Linia de plutire”, TMS, 1984, 4; Alexandru George, Fără nici o disimulare, VR, 1984, 4; Radu Călin Cristea, „Acuarele și gravuri”, F, 1984, 5; Mircea Mihăieș, „Linia de plutire” O, 1984, 24; Viorel Dirja, Rămășițele unui război sufletesc, CL,1984, 6; Radu G. Țeposu, O față a liricii feminine, F, 1984, 15; Mincu, Eseu, II, 106-109; Nicolae Manolescu, Antiromantism, RL, 1987
STEFOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289913_a_291242]
-
1933, 4; Al. Robot, Două volume de poezii, RP, 1934, 4 801; Predescu, Encicl., 812; Călinescu, Ist. lit. (1941), 800-801, Ist. lit.(1982), 884-885; Șerban Cioculescu, „Războiul nevăzut”, „Ecoul”, 1944, 135; Crohmălniceanu, Literatura, II, 322-327; Micu, „Gândirea”, 646-653; Andrei Paleolog, Gravura lui Paul Sterian, BOR, 1981, 3-4; Al. Raicu, Paul Sterian, RL, 1984, 38; Mircea Eliade, Memorii, I, îngr. și pref. Mircea Handoca, București, 1991, 145-148, 244-245; Acterian, Privilegiați, 69; Ierunca, Subiect, 83-88; Marin Diaconu, Fișă pentru un profil spiritual: Paul
STERIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
codiță de măr În lungime de jumătate de inch. Cu toate acestea, În ansamblu, calculul nu era mai mare decât un ou de găină, fiind la fel de alb precum zahărul cristalizat. Pentru cei interesați, În al doilea volum se găsește o gravură a acestuia. Am trimis de urgență piatra ministrului Hoshbegi - aflat În fortăreața Registanului -, mărturisindu-i cu tristețe că Îmi era cu neputință să vindec rana. Între timp, am profitat de această ocazie pentru a-l ruga pe ministru să-mi
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
de la adevăratul scop. Pentru sexul frumos mereu provoacă Senzații de dezgust - pe scurt, e abătut De la al Naturii scop! și-nchei ca să invoc Geniul Insulelor Britanice, de izgonit așadar Obieceiuri atât de contrare Bunului-simț! J.M.H. Explicarea planșelor 332tc "Explicarea planșelor332" Gravurile litografiate din acest prim volum sunt copii de Încredere ale portretelor și schițelor luate de un localnic din Lahore 333 - exceptând-o numai pe cea care-l reprezintă pe fachirul Haridas, pe care o am de la căpitanul Gardner. Chiar dacă niciodată
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Comment on écrit l’histoire (L’histoire de la sympathectonie cervico-thoracique dans l’angine de poitrine)”, pp. 671-685. 143. Moscul (Moschus moschiferus) face parte dintre Mammalia, clasa Pecora, cunoscut În literatura europeană a Evului Mediu și ulterior. Athanasius Kircher reproduce o gravură delicată a personajului În polemica sa cu Francesco Redi. Cunoscut În toate regiunile muntoase din centrul Asiei, cu extensii până În Siberia, China și zonele turcomane din Orientul Mijlociu, moscul animal a fost Înlocuit treptat - din pricina rarității și a dificultății obținerii, deci
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
mult referințele din literatura românească; unele dintre ele vor fi totuși suficient de amănuțite mai târziu; cf. „Afganistanul”, Calendarul „Războiului” 1, 1880, pp.49-54, despre rivalitatea dintre coloniști, cu descrierea capitalei, articol Însoțit de două planșe, o hartă și o gravură reprezentând „soldați scoțieni dansând În Afganistan”. 158. Honigberger nu dă Întregul nume - Royal Asiatic Society of Bengal - consacrat de epoca fondatorilor, Sir William Jones (1746-1794) sau Sir Charles Wilkins (1749/1750-1836). 159. Nu știm dacă Honigberger a apelat la celebrul
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
semn distinctiv, fiind În raport cu puritatea (khalsa): kesh (acoperământul capului, În formă de turban), kaccha (pantaloni până la genunchi), kara (o brățară de fier), kanghe și kirgan (un mic pumnal). 341. Cu privire la portretele lui Dhian Singh, iată ce a semnalat Lafont: „În gravura lui Honigberger, mâna dreaptă a lui Raja Dhian Singh nu are decât cinci degete repliate pe sabie, În timp ce ea are șase În miniatura lui Court: un detaliu uitat azi de aproape toată lumea, dar pe care generalul șCourtț Îl semnalează În
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
lua un exemplu - că Alexandru Papiu-Ilarian avea cunoștință de apariția cărții, deși era student vienez la 1849-1852, În legături cu orientalistul cel mai important și mai discret din Transilvania, Cipariu 1. E cert În schimb că pictorul Ștefan Emilian descoperă gravura vienezului Malknecht din 1835 tocmai ca student la Academia de arte frumoase din Viena 2, concentrând astfel În laviu toată fascinația Orientului văzut de modelul său3. Disponibilitatea fructuoasă și lipsită de superstiții ori sarcini a lui Honigberger i-a permis
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
producția artistică de atunci, Înfăptuită cu un discret patronaj european și cosmopolit, e ultimul contact nemijlocit cu o atmosferă pe care textele nu o redau decât incomplet 2. Ei i se datorează privirea extatică a lui Zerlendi, care trece din gravura lui Karl Malhknecht În tabloul lui Ștefan Emilian 3 și apoi În casa din strada S. a nuvelei lui Eliade- dacă poate fi acceptat că naratorul a cunoscut o reproducere, bunăoară cea a lui Bologa 4. Portretul lui Bauer Însă
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Paris, 1953; Avec leș mêmes mots (1930-1954), Paris, 1954; Fidèle infidèle, Paris, 1955; Étapes, Paris, 1956; Aurélia, Paris, 1958; Une Élegie, Wulfrath, 1960; Leș Pas recomptés, Paris, 1962; Élements, Paris, 1963; L’ Étape suivante, Paris, 1964; Ici repose, cu o gravura de Jacques Hérold, Montpellier, 1967; À Jacques Hérold, cu o gravura de Jacques Herold, Montpellier, 1969. Ces Pas d’un autre étape, Paris, 1970. Ediții: B. Fundoianu, L’Exode, pref. edit., Paris, 1965 (în colaborare cu Gaston Puet). Traduceri: Mihail
SERNET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289644_a_290973]