10,710 matches
-
ar fi să recunosc că scara mea de valori este una demodată nu numai pentru secolul 21, ci și pentru a doua jumătate a secolului trecut. Valorile creștine, cultul familiei, visul armoniei, coincidența binelui cu frumosul (kalakagathia, cum îi spuneau grecii) nu mi-au fost impuse niciodată, ci sunt chiar axiomele care îmi structurează universul. Nu uitați că vin din Ardeal și dintr-o familie de intelectuali cu rădăcini țărănești, elemente care trimit la stabilitate, echilibru și luarea lucrurilor în serios
Ana Blandiana:"...cât cuprind cu ochii, înapoi și în jur, scena vieții publice, sociale, politice, economice, culturale este ocupată de forme fără fond" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9359_a_10684]
-
acest "întoarce-te"? Mamei, desigur, dar nu numai ei, ci și lucrurilor, ființelor și clipelor de care te-ai atașat, vieții în cele din urmă. O scenă extraordinară este cea a priveghiului care mi-a amintit de Alexis Zorba (Zorba grecul, 1964) al lui Cacoyannis, cu umbrele cocîrjate de ciocli ale babelor ca niște vulturi în jurul cadavrului, aici lipsind desigur nota crudă din tabloul realist. Regizorul realizează astfel un film despre lucrurile cu adevărat importante, despre valoarea tradiției, despre una din
Mame și fiice by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9387_a_10712]
-
ieșisă mulți în țară dar bucate nu era... înțelegem, înțelegem. Asta era situația în a doua domnie a lui Dumitrașcu Vodă. Cele mai rafinate și extravagante petreceri au loc de obicei în plină degringoladă economică. Mizeria ascute luxul și joaca. Grec din }arigrad, acest Dumitrașcu era un ins hotărât, tălpiz (viclean), amăgitor, geambaș de cai de la Fanar... Și după aceste, după toate, era bătrân și (iertare!) curvar... Nevastă-sa se afla la }arigrad. Urmează o pagină delicioasă... Neculce romancier: Vodă îți
Starea economiei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9401_a_10726]
-
mătăsuri), căce (pentru că) i-au făcut cinstea de-au mersu cu dânsa în primblare... Ce galanterie! Mazilit, Dumitrașcu o ia cu el pe Anița la }arigrad și o mărită acolo (nevastă-sa fiind la Poartă) cu o slugă, cu un grec. Cronicarul se indignează: Căutați, frați iubiți cetitori, să vedeți ce ieste omenia și curvia grecească! Ceea ce îi prilejuiește lui Neculce o strălucită pagină de proză. Șerban Vodă, domnul Munteniei, era văr primar cu Dumitrașcu, amândoi Cantacuzinești. Se urau din tinerețe
Starea economiei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9401_a_10726]
-
s-au schimbat, ajung la mine și fără excesul unui limbaj pe care nu îl găsesc necesar. Repet, excesul mă tulbură. Nu sînt pudibondă. Vorba lui Octavian Paler, i-am mai citit și noi pe Seneca sau pe alți antici greci. Nu aici mă împiedic. Să citesc e una, să aud, cu lipsă de măsură, e alta. Și e cumva la prima mînă. Cred că mesajul nu ar fi nicidecum diluat și nici universul redus dacă replicile ar mai fi ușurate
Totu-i vechi și nouă-s toate by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9409_a_10734]
-
de ei înșiși). Aurelia și Ștefan Lăpușan și-au petrecut ani la rând în biblioteci și arhive pentru a reconstitui trecutul Mangaliei, cel mai vechi oraș din România (înființat probabil la începutul secolului IV î.e.n., cu numele Callatis, de coloniști greci veniți din Heraclea Pontica, o colonie a Megarei). Citatele reproduse de ei din presa de altădată și din documentele găsite în arhive, comentariile succinte, remarcabile prin rigoare, dar și prin nerv publicistic, sunt completate de o ilustrație bogată și sugestivă
Povestea unui oraș by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9416_a_10741]
-
curtea mănăstirii și se mută vremelnic aici, cu toată curtea. În clopotniță se păstrează un clopot făcut ̀în 1614 și care provine din „Biserica de pe Poartă” zidită de Ștefan Tomșa deasupra intrării ̀în Curtea Domnească din Iași. Castelul Grecilor din Vișan În mijlocul viilor de la Vișan se află Castelul Grecilor. Acesta este zidit în 1904 de Vasili și Elena Lazaridi. În fața castelului se află o pivniță cu galerii ce se întind pe aproape 500 de metri. Fosta Școală de Agricultură
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
În clopotniță se păstrează un clopot făcut ̀în 1614 și care provine din „Biserica de pe Poartă” zidită de Ștefan Tomșa deasupra intrării ̀în Curtea Domnească din Iași. Castelul Grecilor din Vișan În mijlocul viilor de la Vișan se află Castelul Grecilor. Acesta este zidit în 1904 de Vasili și Elena Lazaridi. În fața castelului se află o pivniță cu galerii ce se întind pe aproape 500 de metri. Fosta Școală de Agricultură din Vișan Până la secularizarea averilor mănăstirești, pe aceste locuri se
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
Bucium............................................... .............................72 Vila Grierul, Șoseaua Bucium............................................... ...................................74 Schitul lui Tărâță, Sat Pietrăria............................................ .....................................76 Biserica Păun, Sat Păun................................................. .......................................... 78 Stejarul din Vămășoaia, Șoseaua Bârnova.............................................. ..................80 Castelul Crupenschi, Șoseaua Bârnova.............................................. ......................82 Schitul Inculeț, Comuna Bârnova.............................................. ..............................84 Mănăstirea Bârnova, Comuna Bârnova.............................................. ..................... 86 Castelul Grecilor din Vișan................................................ ......................................88 Fosta Școală de Agricultură din Vișan................................................ ...................... 90 Biserica din Vișan................................................ ....................................................9 2 Mănăstirea Frumoasa, Str. Radu Vodă, Nr. 1.................................................... ........ 94 Mănăstirea Cetățuia, Str. Cetățuia, Nr. 1.................................................... ...............96 Mănăstirea Hlincea, Sat Hlincea, Comuna Ciurea............................................... .... 98 Casa Cortez, La
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
această misiune importantă a fost marele vizir Mustafa pașa. Între timp venise iarna, turcii trebuind să suporte atât frigul cât și tunurile puse în funcțiune de apărători, precum și relieful stâncos neprielnic. Sultanul s-a supărat pe oamenii săi, spunând: „Dacă grecii pentru o femeie au făcut în vechime un război de 10 ani, ienicerii nu pot suporta o iarnă?”. Insula a fost cucerită, dar nu pe calea armelor, ci, printrun compromis. Cavalerii ioaniți au fost lăsați să se retragă în insula
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
de ani?“ În general, istoria confirmă perenitatea lamentabilă a producțiilor noastre scrise: dăinuie mai cu seamă variațiunile inspirate pe tema unei philosophia perennis de factură incertă și sistemele filozofice, chiar dacă reduse uneori la stadiul de curiozitate prețioasă. Cinicii ori stoicii greci, upanișadele, moraliștii, poezia, elanurile mistice, toate acestea pot fi citite cu același gust al noului și de către ultimii supraviețuitori ai speciei. Aici însă mă înșel. Când rămâi ultimul pe planetă, să te apuci să citești Divi na comedie, de pildă
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
cercul celor care l-au încercat: o cultură suficient de bogată încât să permită o cuprindere largă a realității și conexiuni variate, puterea de comprimare a gândului în formulări de maximă concizie și o dimensiune filosofică specială, pe care vechii greci o exprimau prin termenul „phronesis” iar romanii prin „sapientia”, care înseamnă în limba noastră „înțelepciune”. Înțelepciunea este expresia unei experiențe bogate, a unei reflectări profunde, a unei înțelegeri complexe a lucrurilor. Tocmai de aceea, de obicei este exprimată simplu, concis
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
într-o capelă mică de la marginea Capitalei, pusă la dispoziția lor de către credincioșii catolici doar în cele două puncte culminante ale anului. Slujba de rit răsăritean abia mai pîlpîia aidoma unei lumînări gata a se stinge, în fața unei asistențe de greci, ruși, români. Dar în noaptea învierii a anului 2001 creștinului care se apropia de modesta bisericuță i se părea că s-a petrecut un miracol: "biserica nu numai că era plină, dar se afla înconjurată de o mulțime imensă ce
Epistolar portughez by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9448_a_10773]
-
ce pornește din străfundurile conștiinței de sine, voință afirmată de asemenea prin intermediul fundamentului sonor al orchestrei, de partida contrabașilor, exact ca și în finalul ultimei simfonii. Conștient sau nu, compozitorul reia principiul afirmat cu milenii în urmă de marii tragici greci, principiu exprimat ulterior cu claritatea gândirii noționale, inițial de Platon, ulterior de Aristotel. Alianța dintre cuvânt și muzică poate deveni o forță vitalizatoare, poate deveni o forță morală de eficientă percutanță la nivelul colectivității umane. Aș dori să cred că
Beethoven... sau prestigiul unui brand by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9455_a_10780]
-
în ciuda oricărui calcul pragmatic, s-au apucat să facă ceea ce nici un om normal nu ar fi făcut: să filozofeze. Ca să înțelegi scandalul sublim pe care această îndeletnicire inutilă l-a iscat în mintea oamenilor și ca să intuiești necuviința cu care grecii, sfidînd precauțiile vitale ale speciei umane, au nesocotit rigorile unei vieți puse în slujba bunăstării, trebuie să urmărești sedimentele pe care spiritul lor, închegîndu-se în precipitatul verbal al unor cuvinte primordiale, l-a lăsat în urmă. Sedimentele acestea sunt precum
Scleroza limbilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9452_a_10777]
-
adică litera fosilizată a unor noțiuni milenare. Sunt două lucruri cu care te alegi răsfoind Termenii filozofiei grecești. Primul e că devii conștient de o nedorită neputință, și anume neputința pe care noi, cei de azi, o manifestăm în raport cu ei, grecii de atunci. Nevoința aceasta sună astfel: nu ne putem lipsi de cuvintele lor, dar nici nu putem gîndi ca ei. Suntem ca niște orfani stingheri, lăsați în mijlocul drumului, ale căror haine nu ni se mai potrivesc. Se subînțelege că hainele
Scleroza limbilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9452_a_10777]
-
atinge pragul sclerozei, tot așa o limbă, abstractizîndu-se, își pierde putința de mlădiere a sensurilor concrete. Și astfel, desprinderea de realitate a cuvintelor uzuale, chiar dacă oferă avantajul unei lărgiri a înțelesului, reprezintă o sterilizare a bogăției inițiale a înțelesurilor spontane. Grecii, atunci cînd au început să filozofeze, aveau o limbă de o prospețime polivalentă și sălbatică, a cărei luxurianță lexicală avea să fie defrișată treptat pe măsură ce limba își sporea încărcătura abstractă. Cu alte cuvinte, cultivarea unei limbi este însoțită fatalmente de
Scleroza limbilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9452_a_10777]
-
aspetic și tehnicizat, pe care vorbitorii îl folosesc ca pe oricare alt instrument de lucru. Nu mai vorbim cuvinte, ci doar le folosim. Nu mai trăim cuvintele, ci doar le întrebuințăm. De aceea, efortul pentru care îi lăudăm azi pe greci, acela de a conferi unor cuvinte intuitive un sens abstract și atotcuprinzător, a însemnat transformarea limbii grecești din mediu de viață în instrument descriptiv. Asta înseamnă că limbile actuale sunt tot mai puțin medii în interiorul cărora oamenii își duc viața
Scleroza limbilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9452_a_10777]
-
și draperii prețioase îngrămădite și amestecate în dezordine, sînt argumente valide în sprijinul bănuielii unei anumite lipse de imperium mental, reflex al slăbiciunii generale a filosofului". Criticul român reamintește aprecierile lui M. Eliade chiar asupra Cărții primului Zarathustra, numit de greci Zoroastru, insistînd pe cărțile pehlevi ale Avestei, care "se caracterizează prin uscăciunea, monotonia dezolantă și platitudinea lor" (ceea ce nu i s-ar potrivi în nici un caz lui Nietzsche!) și ale căror idei "sînt amestecate într-un talmeș-balmeș de texte și
Profil Nietzsche (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9519_a_10844]
-
ești țintuit șapte ani în căruciorul cu rotile, înveți din nou să mergi. Nu rămăsese intactă decât reacția la castraveți. - Ai "reînvățat" de minune. Ba chiar ai trecut dincolo de mers, ca să-ți preiau metafora. Care sunt dramaturgii tăi preferați? Tragicii greci, Shakespeare, Moliere, Goldoni, Andreev, Bulgakov, Jarry, Caragiale, Ionesco, Beckett. Ce lipsă de imaginație! Dar mai există și prozatori care pentru mine sunt dramaturgi. De pildă, Dostoievski, Sábato sau Harms. - Recunosc cu rușine că nu l-am citit-văzut pe Andreev. Vrei
Vlad Zografi: "Nu mă interesează módele, nu mă conformez lor" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9498_a_10823]
-
mitic, a imagisticii multidirecționale, asociativ-contrastive, a stilului contrapunctat, modern. În cazul unor teme reluate - cum ar fi cele comparatiste - se merge în adîncime; astfel, alături de Schiller, Goethe, Balzac, Camus, Faulkner, Gide sau Thomas Mann, apare tot mai des Biblia, tragicii greci, Shakespeare. Dar sînt și foarte multe teme noi, unele surprinzătoare, cum ar fi comparația în planul creației cu Wagner, Kierkegaard, T.S. Eliot, interferența cu Mircea Eliade (comunicarea Elenei Loghinovski). Mai multe lucrări au abordat problema sinuciderii în opera lui Dostoievski
Simpozion internațional 500 de ani de atestare a familiei Dostoievski by Albert Kovacs () [Corola-journal/Journalistic/9574_a_10899]
-
cu Iaurta chiorul, spaima apelor, și flăcăul lui, Zotalis, apoi cu Leonidas, "renumitu-Ampotrofag" și soața lui Zoe (figuri caragialiene), în fine, cu cosmopolitul Languedoc Brillant. Ceata e una întreită: "palicarii fistichii", "hoții strâmbi ai lui Iaurta" și "faraonii lui Zotalis", greci, valahi, aromâni, țigani care trec dintr-un cânt în altul pe jos ori în balon, certându-se și împăcându-se, de dragul unui "republic democratic" în "Valafia cea înjosită". Pe parcurs, vedem de toate: uneltiri și trădări, preparative și răsturnări de
O epopee orientală by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9584_a_10909]
-
Romei (o societate înrăită de presiunile dictaturii, cu echilibrul amenințat de devalorizarea zeilor prea vicioși, prea umani) cerea o replică pe măsură. Vintilă Horia îl plasează pe Ovidiu nu numai la interferența derutantă a unor lumi materiale foarte diferite (dacii, grecii, sarmații și romanii), dar și la intersecția unor curente spirituale ireconciliabile (politeismul latin și grec, cultul dacic al lui Zamolxe, anunțarea Mântuitorului dinspre Ierusalim). În acest fel, Vintilă Horia pune pe conștiința lui Ovidiu exilat la Tomis o încărcătură spirituală
Dumnezeul exilului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9609_a_10934]
-
instinct moral ne șoptește că există și o dreptate a lui Goliath. Trădarea e o valoare aflată mereu pe muchie: ea nu se află în slujba dreptului natural, pentru că atunci uriașul Goliath l-ar învinge întotdeauna pe fragilul David. Iar grecii n-ar mai cuceri niciodată Troia, chiar dacă Ulise i-ar atașa aripi calului său de lemn. E nevoie de un truc, de-o șmecherie, de-o invenție - de-o bună trădare - pentru a restabili echilibrul între forța brută și inteligență
De ce și pe cine trădăm? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7749_a_9074]
-
doar o direcționează spre noi. Tentativele lui Agrin de a scăpa de bastard, revolta împotriva propriului instinct matern, instinctul patern al fratelui mai mare care își protejează "nepotul" de tentativele ucigașe ale "mamei" ne situează în dimensiunea incomensurabilă a tragicului grec deplasat în această zonă periferică a teatrului de război. Într-un fel, tocmai capacitatea de predicție a lui Hengov care aduce nenorocire, cum precizează sora lui, ne ancorează și mai bine pe acest teren al tragediei unde traseul destinal este
Cînd broaștele țestoase zboară by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8173_a_9498]