2,864 matches
-
pe rând, funcțiile de protocolist, arhivar, bibliotecar, apoi vicar și secretar al episcopului Vasile Hossu, pe care îl numea „unchiul Viluc”. Acesta se afla în relații de prietenie cu primul ministru István Tisza. În anul 1914, anul începutului Primului Război Mondial, episcopilor greco-catolici și greco-orientali li s-au cerut de către autoritățile de atunci să-și exprime fidelitatea față de Austro-Ungaria, cerând astfel românilor să nu cadă victime ale influenței panslaviste. Iuliu Hossu a participat în luna august 1914 la colecta inițiată de Primăria Lugoj
Iuliu Hossu () [Corola-website/Science/298824_a_300153]
-
militarilor care asigurau paza Palatului Schönbrunn, cât și internaților din infirmeriile pentru răniții aduși de pe fronturi. La 3 martie 1917, pe când încă era preot militar, împăratul Carol I al Austriei l-a numit episcop în scaunul rămas vacant al Episcopiei greco-catolice de Gherla, ca urmare a decesului episcopului Vasile Hossu. Numirea a fost confirmată de papa Benedict al XV-lea în data de 17 aprilie 1917, iar hirotonirea episcopală a avut loc în data de 4 decembrie 1917. Tot Iuliu Hossu
Iuliu Hossu () [Corola-website/Science/298824_a_300153]
-
de la Gherla a fost mutat în orașul Cluj, numele instituției devenind Episcopia de Cluj-Gherla. Vechea Catedrală din Gherla a primit statutul de concatedrală. În vechiul sediu episcopal, Casa Karácsonyi din Gherla (actualmente muzeu municipal), episcopul Iuliu Hossu a așezat școala greco-catolică de institutori (învățători), desființată ulterior de autoritățile comuniste. Reședința episcopală mutată la Cluj a fost stabilită în imobilul cumpărat prin efortul episcopului Iuliu Hossu de pe strada Moților nr. 26-28. Tot prin grija sa, Catedrala Schimbarea la Față din Cluj a fost prevăzută
Iuliu Hossu () [Corola-website/Science/298824_a_300153]
-
ani în care Ardealul de Nord s-a aflat sub administrație maghiară, episcopul Iuliu Hossu a rămas la Cluj. Tot acolo s-a aflat și în perioada de început al regimului comunist (1945-1948). S-a opus trecerii forțate a credincioșilor greco-catolici la Biserica Ortodoxă Română.. La 1 octombrie 1948 a dat un "Decret de Excomunicare" (ipso facto) a participanților la Adunarea de la Cluj, a celor 36 de preoți greco-catolici care urmau să hotărască ruperea credincioșilor greco-catolici români de Biserica Romei. La
Iuliu Hossu () [Corola-website/Science/298824_a_300153]
-
început al regimului comunist (1945-1948). S-a opus trecerii forțate a credincioșilor greco-catolici la Biserica Ortodoxă Română.. La 1 octombrie 1948 a dat un "Decret de Excomunicare" (ipso facto) a participanților la Adunarea de la Cluj, a celor 36 de preoți greco-catolici care urmau să hotărască ruperea credincioșilor greco-catolici români de Biserica Romei. La 28 octombrie 1948 a fost arestat din reședința sa episcopală de la Cluj și dus la vila patriarhală de la Dragoslavele, unde a fost ținut închis, sub pază, împreună cu ceilalți
Iuliu Hossu () [Corola-website/Science/298824_a_300153]
-
urmau să hotărască ruperea credincioșilor greco-catolici români de Biserica Romei. La 28 octombrie 1948 a fost arestat din reședința sa episcopală de la Cluj și dus la vila patriarhală de la Dragoslavele, unde a fost ținut închis, sub pază, împreună cu ceilalți episcopi greco-catolici arestați, în foame și frig. Atât autoritățile comuniste cât și conducerea Bisericii Ortodoxe Române, patriarhul Iustinian Marina personal, i-au propus scaunul de mitropolit al Moldovei, în schimbul renunțării la credința catolică și la legătura cu Roma, cu Scaunul Papal. Refuzând
Iuliu Hossu () [Corola-website/Science/298824_a_300153]
-
Papal. Refuzând trecerea la ortodoxie, episcopul Iuliu Hossu a fost transferat mai întâi la Mănăstirea Căldărușani, iar în 1950, la penitenciarul din Sighet. În anul 1955 a fost dus la Curtea de Argeș, iar în anul 1956, la Mănăstirea Ciorogârla. În urma liturghiei greco-catolice celebrate în fața Bisericii Piariștilor din Cluj în 12 august 1956, cei trei episcopi uniți au fost dispersați de la Ciorogârla. Episcopul Iuliu Hossu a ajuns din nou la Căldărușani, unde a stat cu domiciliu obligatoriu până la sfârșitul vieții. La 28 aprilie
Iuliu Hossu () [Corola-website/Science/298824_a_300153]
-
Hossu, papa a dezvăluit faptul că episcopul Hossu fusese numit cardinal în anul 1969. În timpul de domiciliu forțat la mănăstirea Ciorogârla a fost vizitat periodic de ierarhi ortodocși, între care Justinian Marina, Teoctist Arăpașu și Gherasim Cristea. Conform memoriilor preotului greco-catolic Ioan Mitrofan, între cei care l-au vizitat pe cardinalul Iuliu Hossu la Căldărușani s-a numărat și Andrei Andreicuț. Cardinalul Hossu a murit în 28 mai 1970 la Spitalul Colentina din București. La căpătâiul său s-a alfat episcopul
Iuliu Hossu () [Corola-website/Science/298824_a_300153]
-
episcopul Alexandru Todea. Mormântul lui Iuliu Hossu se află în Cimitirul Bellu catolic. Dintre secretarii săi, Ioan Cherteș a fost vicar general al Episcopiei de Cluj-Gherla, deținut politic, apoi episcop auxiliar și arhiepiscop "ad personam"; Pompeiu Onofreiu a fost protopop greco-catolic al Sibiului, apoi deținut politic, prelat papal; Visarion Aștileanu, odată cu trecerea la cultul ortodox a ajuns episcop ortodox al Aradului: ieromonahul OSBM (Ordinul Sfântului Vasile cel Mare) Silvestru Augustin Prunduș, deținut politic, după care a ajuns ordinarius (conducător interimar) la
Iuliu Hossu () [Corola-website/Science/298824_a_300153]
-
Benesat, localitatea Sălățig face parte, sub aspect etnografic din zona Codrului. La recensământul din anul 2002 satul a înregistrat 574 locuitori. Potrivit datelor prezentate de Petri Mór în monografia citată, în 1847 în Sălățig erau 8 locutori romano-catolici, 244 locuitori greco-catolici și 267 locuitori reformați. În anul 1890 localitatea avea 433 locuitori din care: 177 maghiari, 1 german, 247 români și 8 locuitori cu alta naționalitate. Încadrarea lor confesionala, din același an:: 18 romano-catolici, 248 greco-catolici, 155 reformați, 11 izraeliți și
Sălățig, Sălaj () [Corola-website/Science/301830_a_303159]
-
grupări de stânga. O decadă mai târziu, Primăvara de la Praga a împrumutat numele său unei perioade similare de liberalizare politică din China, perioadă cunoscută drept Primăvara de la Beijing. În parte, evenimentul a influețat și Primăvara din Croația, în Iugoslavia. Biserica Greco-Catolică din Slovacia a fost relegalizată în contextul Primăverii de la Praga, iar celor 292 de parohii de rit bizantin le-a fost permisă opțiunea afilierii față de Moscova sau față de Roma. 205 din cele 292 de parohii bizantine din Cehoslovacia au optat
Primăvara de la Praga () [Corola-website/Science/302835_a_304164]
-
de la Praga, iar celor 292 de parohii de rit bizantin le-a fost permisă opțiunea afilierii față de Moscova sau față de Roma. 205 din cele 292 de parohii bizantine din Cehoslovacia au optat pentru comuniunea cu Roma. Cu toate acestea, Bisericii Greco-Catolice din Slovacia nu i-a fost permisă formarea de noi preoți în cadrul unui seminar teologic, acest drept fiindu-i acordat de-abia după Revoluția de catifea, prin înființarea Facultății de Teologie și a seminarului din Prešov.
Primăvara de la Praga () [Corola-website/Science/302835_a_304164]
-
15 mai 1859, Năsăud - d. 28 ianuarie 1947, Năsăud) a fost un publicist român, membru de onoare al Academiei Române din anul 1943. S-a născut în Năsăud, fiu al preotului Grigore Moisil și bunic al istoricului Constantin Moisil.. De religie greco-catolică, a urmat școala primară și liceul (actualul Colegiu Național "George Coșbuc") în orașul său natal. S-a înscris apoi la Politehnica din Viena, unde a studiat chimia industrială și științele naturale, și unde a fost un membru activ al societății
Iuliu Moisil () [Corola-website/Science/307197_a_308526]
-
din Regimentul I Român de la Orlat. David Urs s-a stins din viață la Sibiu, la data de 10 septembrie 1897. Este înmormântat alături de George Bariț în cimitirul Bisericii dintre Brazi, situată în strada Reconstrucției la nr. 17, prima biserică greco-catolică din Sibiu, ocupată în prezent de o parohie ortodoxă. Astra a inițiat în anul 1916 sărbătorirea centenarului nașterii sale, însă intrarea trupelor Regatului Român, în Transilvania în contextul Primului Război Mondial, a făcut imposibilă concretizarea acestei idei. La 18 noiembrie 1937 ofițerii
David Urs de Margina () [Corola-website/Science/300121_a_301450]
-
a obținut examenul de bacalaureat. A participat la Revoluția de la 1848, fiind unul din prefecții lui Avram Iancu. A urmat apoi studii superioare la Viena, la Facultatea de Drept și Filozofie, primind o bursă de 300 de florini din partea Arhiepiscopiei Greco-Catolice din Blaj. După absolvirea facultății, în 1857, candidează la București pentru ocuparea unei catedre universitare. În 1858 scrie lucrarea cu caracter teoretic “Economia socială”. Pune bazele primelor publicații românești în domeniul economic (“Analele Statistice” și “Analele Economice”) care au apărut
Dionisie Pop Marțian () [Corola-website/Science/312216_a_313545]
-
conducătorii Revoluției de la 1848 din Transilvania. A fost unul dintre membrii fondatori ai Academiei Române (2 iunie 1867), secretar general și președinte al Societății Academice Române și președinte al Secțiunii Literare (1867-1876). Tatăl lui a fost Pavel Trifan, preotul român unit (greco-catolic) din Fofeldea. Petru, fratele mai mare al lui August Treboniu Laurian, a urmat de asemenea cariera ecleziastică și a activat ca preot unit în Fofeldea. August Treboniu Laurian și-a efectuat studiile secundare la Sibiu. După studiile de filosofie de la
August Treboniu Laurian () [Corola-website/Science/300767_a_302096]
-
maghiari. Capela a fost realizată sub forma unei troițe, așa cum este reprezentată pe o acuarelă realizată în 1820, achiziționată de istoricul turdean István Téglás (1853-1915), apoi de contele József Kemény (1795-1855) din Luncani. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, preotul greco-catolic Vasile Moldovan din localitatea Sânmihaiu, azi comuna Mihai Viteazu, a cumpărat terenul cu mormântul, spre a-l feri de alte profanări. Pe locul fostei capele, a fost realizată în anul 1928 de către Comitetul Femeilor Române din Turda o troiță din
Mormântul lui Mihai Viteazul () [Corola-website/Science/306922_a_308251]
-
(n. 21 mai 1887, Alba Iulia - d. 3 septembrie 1971, Cluj) a fost un preot greco-catolic, protopop onorar al Clujului și botanist, întemeietorul geobotanicii în România. S-a născut la Alba Iulia. Tatăl său, Ignat Borza, a fost subofițer în armata austro-ungară, în cadrul serviciului de intendență (aprovizionare). Părinții săi sunt originari din satul Berchiș (jud. Cluj
Alexandru Borza () [Corola-website/Science/299818_a_301147]
-
armata austro-ungară, în cadrul serviciului de intendență (aprovizionare). Părinții săi sunt originari din satul Berchiș (jud. Cluj), sat căruia - în cinstea familiei Borza - i s-a dat numele de Borzești. Ulterior, părinții s-au mutat definitiv la Turda. Urmează Seminarul Teologic Greco-Catolic din Blaj și a Facultatea de Științe din Budapesta, obținând licența în 1911 și doctoratul în științe naturale în 1913. A fost pînă în 1919 profesor de științe naturale la liceul românesc ("Liceul de Băieți") din Blaj, iar după aceea
Alexandru Borza () [Corola-website/Science/299818_a_301147]
-
unirii Transilvaniei cu România. A fost în perioada interbelică președintele Asociației Generale a Românilor Uniți (AGRU) din Eparhia de Cluj-Gherla, arestat din acest motiv în anul 1948, după instaurarea regimului comunist în România și desființarea Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică de către autoritățile comuniste. Episcopul Iuliu Hossu a reușit să-i încredințeze spre păstrare singurul album cu fotografiile realizate de Samoilă Mârza la Marea Adunare de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918. Acest album a fost redat Episcopiei de Cluj-Gherla în
Alexandru Borza () [Corola-website/Science/299818_a_301147]
-
Biserică Sfântă Maria din Bocșa este un lăcaș de cult român unit (greco-catolic) din Bocșa, Sălaj, edificiu construit între anii 1937-1943. În interiorul bisericii se află mormântul lui Simion Bărnuțiu și Alimpiu Barbulovici, monument istoric clasificat sub codul SJ-IV-m-B-05156. În perioada interbelică Biserică de lemn din Bocșa era derăpănată, acoperișul a cedat, iar turnul
Biserica greco-catolică din Bocșa () [Corola-website/Science/323966_a_325295]
-
de persoane care au donat sume cuprinse între 7.000 lei, cât a donat Lapoș Teodor lui Teodor, și 300 de lei. În total s-a adunat suma de 592.600 lei. Sfințirea și depunerea pietrei fundamentale a noii biserici greco-catolice a avut loc în seara de 8 septembrie 1937, de Nașterea Maicii Domnului. Edificiul avea deja ridicate ziduri, în roșu, de aproximativ 2 metri și se intenționa a fi pusă sub acoperiș până la venirea iernii. Sfințirea pietrei fundamentale a fost
Biserica greco-catolică din Bocșa () [Corola-website/Science/323966_a_325295]
-
Alimpiu Barboloviciu, care erau înmormântați în curtea bisericii de lemn din Bocșa, au fost mutate în interiorul mausoleului în 1948. Prin decretul lege 358 din 1 decembrie 1948, regimul comunist a scos în afara legii Biserică Greco-Catolica și îi forțează pe credincioșii greco-catolici să treacă la Biserică Ortodoxă Română. Prin același decret, statul comunist confiscă proprietățile Bisericii Greco-Catolice pe care le dă mai apoi în folosință Bisericii Ortodoxe Române. Ca urmare a acestui decret, biserica greco-catolica din Bocșa este trecută de la cultul greco-catolic
Biserica greco-catolică din Bocșa () [Corola-website/Science/323966_a_325295]
-
în interiorul mausoleului în 1948. Prin decretul lege 358 din 1 decembrie 1948, regimul comunist a scos în afara legii Biserică Greco-Catolica și îi forțează pe credincioșii greco-catolici să treacă la Biserică Ortodoxă Română. Prin același decret, statul comunist confiscă proprietățile Bisericii Greco-Catolice pe care le dă mai apoi în folosință Bisericii Ortodoxe Române. Ca urmare a acestui decret, biserica greco-catolica din Bocșa este trecută de la cultul greco-catolic la cel ortodox. Preotul Ioan Filip (15 februarie 1914 - 20 ianuarie 1982) a fost hirotonit
Biserica greco-catolică din Bocșa () [Corola-website/Science/323966_a_325295]
-
greco-catolici să treacă la Biserică Ortodoxă Română. Prin același decret, statul comunist confiscă proprietățile Bisericii Greco-Catolice pe care le dă mai apoi în folosință Bisericii Ortodoxe Române. Ca urmare a acestui decret, biserica greco-catolica din Bocșa este trecută de la cultul greco-catolic la cel ortodox. Preotul Ioan Filip (15 februarie 1914 - 20 ianuarie 1982) a fost hirotonit greco-catolic de către Iuliu Hossu în catedrală cu hramul Catedrală Schimbarea la Fața din Cluj, si a păstorit la biserică după Simion Barboloviciu. În perioada 1978-2009
Biserica greco-catolică din Bocșa () [Corola-website/Science/323966_a_325295]