1,000 matches
-
face anul 1941 când satul s-a aflat din nou sub ocupație maghiară). 1920: 416 locuitori (413 români, 3 unguri), 92 de case 1930: 462 locuitori români din care 455 erau greco-catolici și 7 ortodocși 1941: 545 locuitori (540 români greco-catolici și 5 unguri izraeliți) 1956: 500 locuitori 1966: 402 locuitori români 1977: 336 locuitori români 1992: 210 locuitori români, din care 199 erau ortodocși, 2 greco-catolici și 9 penticostali 2002: 199 locuitori români 2011: 165 locuitori 2016: 99 case, 171
Ciglean, Sălaj () [Corola-website/Science/301784_a_303113]
-
români din care 455 erau greco-catolici și 7 ortodocși 1941: 545 locuitori (540 români greco-catolici și 5 unguri izraeliți) 1956: 500 locuitori 1966: 402 locuitori români 1977: 336 locuitori români 1992: 210 locuitori români, din care 199 erau ortodocși, 2 greco-catolici și 9 penticostali 2002: 199 locuitori români 2011: 165 locuitori 2016: 99 case, 171 locuitori Bibliografie: Traian Ience, Monografia școlilor din comuna Creaca, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2016, <nowiki>ISBN 978-606-914-017-8</nowiki>
Ciglean, Sălaj () [Corola-website/Science/301784_a_303113]
-
populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, satul avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, cu o minoritate de romi (%). Nu există o religie majoritară, locuitorii fiind romano-catolici (%), reformați (%), persoane fără religie (%) și greco-catolici (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Felsődobsza () [Corola-website/Science/313957_a_315286]
-
(n. 6 ianuarie 1760 sau 1763, Cigmău, comitatul Hunedoara - d. 24 august 1820, Liov) a fost un scriitor, filolog, lingvist, istoric și jurist, corifeu al Școlii Ardelene. A fost primul dintre cei zece copii ai preotului greco-catolic Solomon Budai din Cigmău.. Între 1780 până la 1856 parohia din Cigmău număra cinci preoți Budai. Budai-Deleanu a avut un frate secretar tesaurisat în Sibiu, un alt frate impiegat la oficiul salinelor din Oradea Mare și se presupune că un al
Ioan Budai-Deleanu () [Corola-website/Science/297753_a_299082]
-
69%), 19 cehi și slovaci, 6 unguri, 2 sârbi, croați sau sloveni și 1 armean. După religie, locuitorii satului erau grupați astfel: 534 romano-catolici (31,26%), 414 mozaici (24,23%), 411 ortodocși (24,06%), 180 evanghelici (luterani) (10,53%), 160 greco-catolici (9,36%) și 9 fără religie (liber-cugetători). De asemenea, în satul Ițcanii Noi locuiau alți 23 evrei, reprezentând o pondere de 3,22% din populația localității. Toți cei 23 evrei erau de religie mozaică. În dimineața zilei de 9 octombrie
Sinagoga din Ițcani () [Corola-website/Science/308363_a_309692]
-
creștini greco-catolici. Aproape toți aceștia, excepție făcând doar câteva mii de persoane (români și ucraineni), se consideră „etnici maghiari”. Totuși, este cunoscut faptul că acești maghiari au în bună parte ascendenți români și ucraineni care au fost maghiarizați lingvistic. Episcopia greco-catolicilor maghiari era în trecut la Hajdúdorog, astăzi fiind situată în Nyíregyháza.
Maghiarizare () [Corola-website/Science/304546_a_305875]
-
huțuli (17,14%), una de români (19,04%) și una de cehi\ slovaci (0,09% persoană). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (90,3%), dar existau și romano-catolici (0,73%), mozaici (4,99%), evanghelici\luterani (2,27%), greco-catolici (1,63%) și religie nedeclarata (0,08%). În comuna există 2 grădinițe, o școală cu clasele I-VIII și 3 școli cu clasele I-IV, în satul Benia și respectiv cătunele Cruhla și Hrobi. Sunt înscriși în anul școlar 2008
Comuna Moldova-Sulița, Suceava () [Corola-website/Science/301974_a_303303]
-
329 sârbi (17,97%), 242.152 unguri (15,31%), precum și comunități de slovaci, croați (carașoveni) și ruteni. Componența religioasă era după cum urmează: 855.852 ortodocși (54,10%), 591.447 romano-catolici (37,38%), precum și grupuri mai puțin numeroase de calviniști, luterani, greco-catolici, evrei etc.
Republica bănățeană () [Corola-website/Science/302373_a_303702]
-
033 locuitori, dintre care 5.236 germani, 4.366 români, 2.896 maghiari, 356 țigani, 146 evrei ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 5.034 luterani, 4.425 ortodocși, 1.195 reformați, 1.320 romano-catolici, 581 unitarieni, 257 greco-catolici, 161 mozaici ș.a. În 1948, din totalul populației de 15.992 de locuitori, 9.363 erau români, 6.320 germani, 2.136 maghiari, și 560 de alte naționalități. În 1992, din totalul populației de 34.537 de locuitori, 25.387
Sighișoara () [Corola-website/Science/296635_a_297964]
-
în schimbul susținerii avansării în ierarhia bisericească. Tot în perioada comunistă, Biserica Greco-Catolică este deposedată în 1948 de către noul regim de multe dintre bunurile sale în favoarea Bisericii Ortodoxe. După căderea comunismului, BOR se opune retrocedării lăcașelor de cult ce aparțineau cultului greco-catolic. Cazul Tanacu și atitudinea BOR a stârnit controverse cu răsunet internațional. De altfel, cazul a fost și regizat în 2013, cu titlul „"După dealuri"”. În 2005, starețul Daniel Corogeanu și patru călugărițe au supus-o pe Irina Cornici la un
Biserica Ortodoxă Română () [Corola-website/Science/297782_a_299111]
-
4% maghiari, 2,3% țigani (rromi), 1,2% evrei ș.a. Ca limbă maternă în județ domina limba română (75,1%), urmată de maghiară (22,2%), țigănească (1,2%) ș.a. Din punct de vedere confesional structura populației era astfel: 42,3% greco-catolici, 33,1% ortodocși, 14,4% reformați, 4,5% unitarieni, 4,1% romano-catolici ș.a. Distribuția populației județului pe orașe și plăși era următoarea: În anul 1930 populația urbană a județului era de 20.023 locuitori, dintre care 49,7% maghiari, 38
Județul Turda (interbelic) () [Corola-website/Science/300648_a_301977]
-
Ca limbă maternă în mediul urban domina limba maghiară (53,1%), urmată de română (39,0%), germană (2,7%), idiș (2,2%), țigănească (1,2%) ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimea era alcătuită din 30,9% reformați, 26,0% greco-catolici, 15,7% romano-catolici, 12,0% ortodocși, 9,2% unitarieni, 4,3% mozaici ș.a.
Județul Turda (interbelic) () [Corola-website/Science/300648_a_301977]
-
15%), cu o minoritate de maghiari (1,6%). Pentru 4,14% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (74,11%), dar există și minorități de baptiști (8,39%), penticostali (6,28%), greco-catolici (3,14%) și romano-catolici (1,78%). Pentru 4,38% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Hațeg () [Corola-website/Science/297064_a_298393]
-
4.242 erau români, 810 maghiari și 66 romi. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 2.960 de locuitori, dintre care 1.449 maghiari, 1.268 români, 6 germani ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 1.343 greco-catolici, 1.279 reformați, 268 romano-catolici, 54 ortodocși ș.a. În Unirea există o gară operată de CFR ce deservește 5 linii de cale ferată, dintre care 4 sunt electrificate. În trecut a existat și o linie industrială, la baza de recepție
Unirea, Alba () [Corola-website/Science/300278_a_301607]
-
suflete de religiunea greco-catolică". Din anul 1919 până în 1933 păstorește preotul Ioan Olteanu, iar din 1933 preotul Gheorghe Șinca, cel care a ridicat și actuala biserică. In ultimii 120 de ani, Parohia Criștelec a fost păstorită de doar 4 preoți. Greco-catolicii din Criștelec, care formau majoritatea locuitorilor satului până în 1948, au fost obligați de regimul comunist să renunțe la Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică. Actuala biserică a fost construită în perioada 1950-1953, sub preotul Gheorghe Șinca, și a fost târnosită
Criștelec, Sălaj () [Corola-website/Science/301789_a_303118]
-
slovaci, 6 unguri, 1 bulgar, 7 de alte naționalități și 26 de etnie nedeclarata. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 5.094 ortodocși (51,42%), 2.121 mozaici (21,41%), 1.899 romano-catolici (19,17%), 603 greco-catolici (6,08%), 116 evanghelici (luterani), 22 baptiști, 3 adventiști, 1 armeano-gregorian, 1 unitarian, 21 de alte religii și secte și 24 de religie nedeclarata. Venirea la putere în anul 1937 a Guvernului Goga-Cuza a dus la elaborarea de legi cu
Templul Mare din Siret () [Corola-website/Science/317396_a_318725]
-
de procese a fost și Agenția Națională a Funcționarilor Publici A obținut doctoratul în 1986 la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj. și a avut o activitate socială, stiințifică și culturală notabilă. S-a născut 7 mai 1945 într-o famile de greco-catolici și a urmat cursurile Facultății de Matematică de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj. După studiile universitare a devenit profesor la Colegiul Național Simion Bărnuțiu din Șimleu Silvaniei. În 1986 a obținut un doctorat în astronomie la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, coordonator
Iuliu Șamșudan () [Corola-website/Science/323964_a_325293]
-
bisericii evocă familia ctitorilor "Rațiu". În prezent este biserica parohiei ortodoxe Turda Veche. Până în anul 1839 în Turda existau doar două biserici românești, una greco-catolică în cartierul Turda Nouă (Biserica Șovagăilor) și una ortodoxă în Turda Veche (Biserica Între Români). Greco-catolicii, inclusiv membrii familiei Rațiu, trebuiau să meargă la slujbă în Turda Nouă. Biserica Rățestilor (greco-catolică) cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” a fost ridicată în Turda Veche, din inițiativa și prin efortul protopopului greco-catolic Basiliu Rațiu de Noșlac (Nagylak) în anul
Biserica Rățeștilor din Turda () [Corola-website/Science/306965_a_308294]
-
din populație nu este cunoscută apartenența confesională. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.170 locuitori, dintre care 785 maghiari, 346 români, 27 germani ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 363 romano-catolici, 360 evanghelici, 243 ortodocși, 104 greco-catolici, 75 reformați ș.a. În anul 1956 populația a crescut la 4.032 persoane, iar în anul 1980 la 6.938 persoane. În comparație cu anul 1989 numărul locuitorilor din Copșa Mică a scăzut cu aproximativ un sfert. Sporul natural negativ depășește media
Copșa Mică () [Corola-website/Science/297211_a_298540]
-
sub pardoseala bisericii, locurile respective fiind marcate cu câte o lespede, prefectul iezuit în mijlocul bisericii, respectiv mareșalul în partea de est. Odată cu întemeierea Episcopiei Greco-Catolice de Oradea în 1777, împărăteasa Maria Terezia a transferat biserica pentru catolicii români. Cerând episcopul greco-catolic Ignațiu Darabant cedarea complexului pentru un seminar (lucru care s-a și întâmplat în 30 ianuarie 1792, prin împăratul Leopold al II-lea, porunca fiind emanată de Locotenența Regală din Budapesta și comunicat episcopului Ignațiu Dărăbant cu data de 21
Biserica Seminarului Greco-Catolic din Oradea () [Corola-website/Science/319467_a_320796]
-
II-lea, porunca fiind emanată de Locotenența Regală din Budapesta și comunicat episcopului Ignațiu Dărăbant cu data de 21 februarie, Nr. 3230/1792), biserica iezuiților a devenit biserică seminarială, lăcaș folosit atât de seminariști, cât și de credincioșii români uniți greco-catolici din Oradea-Olosig. În data de 16 martie 1847 biserica seminarială s-a surpat. Din generozitatea episcopului romano-catolic Francisc Szaniszlo s-a construit biserica de astăzi. Lucrările s-au finalizat în anul 1858, lăcașul fiind închinat Sfântului și Marelui Mucenic Gheorghe
Biserica Seminarului Greco-Catolic din Oradea () [Corola-website/Science/319467_a_320796]
-
46,12%), români (38,89%) și romi (10,39%). Pentru 4,2% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind reformați (41,01%), ortodocși (39,05%), romano-catolici (7,23%), greco-catolici (4,14%) și penticostali (2,73%). Pentru 4,26% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Păulești, Satu Mare () [Corola-website/Science/310729_a_312058]
-
Marga“. La 1470 se pomenește de un Iacob de Marga, comandant domn al fostei cetăți a Severinului. Unirea din 1700 a ajuns până la Marga care n-a primit-o, așa că Marga era și parohie de graniță confesională între ortodocși și greco-catolicii din parohia Băuțarul Inferior. În timpul Revoluției de la 1848 satul a fost incendiat. Satul a avut biserică de lemn, amintită în 1757, când erau 50 de case, iar în 1774, 180 case. In 1782 parohia avea doi preoți și filie. Biserica
Comuna Marga, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301088_a_302417]
-
29%). Pentru 8,33% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (71,66%), dar există și minorități de romano-catolici (7,62%), penticostali (3,64%), reformați (3,03%), baptiști (2,5%) și greco-catolici (1,83%). Pentru 8,63% din populație nu este cunoscută apartenența confesionala. La recensământul din 2002 Lugojul avea o populație de 44.570 locuitori (82,9% români, 9,6% maghiari, 2,9% germani, 2,4% țigani, 1,6% ucraineni). Împreună cu
Lugoj () [Corola-website/Science/296972_a_298301]
-
cu o minoritate de romi (33,22%). Pentru 1,86% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (71,62%), dar există și minorități de penticostali (18,02%), baptiști (6,42%) și greco-catolici (1,28%). Pentru 2,05% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Drăgești, Bihor () [Corola-website/Science/310202_a_311531]