738 matches
-
să se îndrepte după as[ta] din urmă. După digresiunea aceasta ne întoarcem la doctrina noastră asupra costumului. Cum am observat-o, costumul trebuie în orce caz să fixeze marile diferințe ale epocelor, cum se prezintă ele în lumea orientală, greco-romană, evul-mediu și timpul modern; trebuie să le fixeze pentru că el aparține determinatelor trăsuri caracteristice ale epocei. E de prea puțină importanță de-a păstra cu esactitate diferința dintre himation grec și toga romană, deși toga diferă de cea dintâi prin
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
au aceeași disponibilitate de a explora o lume apusă. Prezent în mai multe literaturi, fenomenul revenirii la izvoarele antice apare, sporadic, dar nu inconsistent, și în dramaturgia română. În general, scriitorii români care se inspiră în piesele lor din Antichitatea greco-romană își cunosc bine sursele. Unii dintre ei traduc din elină și latină, ca Victor Eftimiu, Dan Botta și Nicolae Ionel, alții au o cultură clasică solidă. Aluziile livrești, reluarea cadrului, a personajelor, a argumentelor și chiar a replicilor originale dovedesc
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
europeană are la bază trei componente originare: creștinismul, umanismul grec și ordinea juridică romană. Ea a conservat aceste moșteniri cărora le-a adăugat noi elemente ce definesc astăzi, deopotrivă, diversitatea și structura sa unitară. Astfel, la contribuția pe care lumea greco-romană și creștinismul au adus-o la înflorirea Europei, trebuie să adăugăm construcția instituțională a regimurilor feudale și apoi parlamentare moderne, ce exprimă diversitatea de organizare funciară și culturală europeană. Cu prilejul unei conferințe susținute la Universitatea din Zürich, în noiembrie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
spiritului european. Spre deosebire de alte civilizații ale lumii, spiritualitatea europeană se întemeiază pe noțiunea de persoană, afirmând și dezvoltând ideea personalității și creativității umane în libera ei dezvoltare ca scop și sens al existenței noastre. Noțiunea de persoană are o origine greco-romană, care s-a corelat organic cu conținutul creștinismului evanghelic. Apoi, triburile germanice au favorizat întărirea și afirmarea libertății individuale, ca fundament al alcătuirii și funcționării societăților europene. În acest context, este important de amintit că marele filosof german Hegel a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
și cele de emancipare locală, pe de alta. Dar Roma a știut să stăpânească într-o mare diversitate de situații și să soluționeze din mers problemele apărute într-o parte sau alta a imperiului său. Constituindu-se pe fundamentele civilizației greco-romane, Europa medievală creștină se desăvârșește în jurul secolului al X-lea și-și afirmă propria identitate în lupta cu Islamul. Creștinismul a îndeplinit un rol esențial în transmiterea valorilor culturale civilizatoare romane către Occidentul și Orientul medieval. Europa occidentală conservă moștenirea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
diverse părți ale Europei, universitățile capătă un adevărat caracter european, limba comună fiind latina. Odată cu afirmarea fenomenului renascentist și explorările atlantice, imaginarul european se îmbogățește, oamenii dobândind o nouă viziune asupra spațiului. Ei capătă tot mai clar conștiința vechimii lumii greco-romane și descoperă, prin durata istoriei, semnificația valorilor acesteia. Deopotrivă cu expansiunea în timp, ei dobândesc, prin călătorii, o imagine asupra lumii despre care își dau seama că este finită, confruntându-se direct cu America, Asia, Africa. Spațiul cunoscut se lărgește
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
ca moarte, evoluția ca încremenire... Ele reprezintă un soroc irevocabil, dar la care se ajunge, întotdeauna, dintr-o profundă necesitate”. După Spengler, fiecare mare cultură are un ciclu vital de o mie de ani, cât au durat culturile babiloniană, indiană, greco-romană. Apărând în preajma anului 1000, cultura occidentală s-a transformat în civilizație în secolul al XVIII-lea și nu va depăși cu mult anul 2000, când se va apropia de încheierea ciclului său vital. Astfel, Spengler lansează ideea unui destin implacabil
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
am pomenit deja. Nota e scurtă; stilul, nespus de sec pare greoi ca eprubetele și retortele, dar un oarecare lustru autoritar, ce-l face demn de crezare, presto câștigă adepți. Pe toată jumătatea de pagină, nimic nu este asemănător mitologiei greco-romane; autorul se limitează să semnaleze cu științifică parcimonie că savorile fundamentale sunt patru: acru, sărat, insipid, amar. Doctrina provoacă polemici, dar fiecare Aristarh trebuie să lupte cu mii de inimi cucerite. În 1891, Praetorius Își publică volumul astăzi clasic, Les
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Onești, antrenori Elena Dragomir, Ioana Grava 2. BIANCA PERIE - atletism, SCM Bacău, antrenor Lucică Cucoș 311 3. GABRIEL OLARU - haltere, CSM Onești, antrenori Marin Zaldoi, Gheorghe Maftei 4. CONSTANTIN BEJENARU, box, SCM Bacău, antrenor Relu Auraș 5. EUSEBIU DIACONU, lupte greco-romane, SCM Bacău, antrenor Ion Butucaru 6. MĂDĂLINA NEAGU, gimnastică, SCM Bacău, antrenor Corneliu Agop 7. GEORGE BACIU, atletism, SCM Bacău, antrenor Cristi Nemțeanu 8. CRISTINA NEGRU, atletism, CSM Onești, antrenor Gheorghe Ardeleanu 9. ANA MARIA LENGHEN, lupte libere, CSM Onești
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
suprafață magma de imagini și de nebunie a unui artist. Odată cu Pratt și cu Manara, banda desenată părăsește cărarea luminoasă a visului apolinic spre a se avânta în pădurea dantescă a tentațiilor și enigmelor, în același mod în care mitologia greco-romană oferea șansa traversării în lumea de dincolo celor destinați să se întoarcă, spre a povesti întâlnirea cu infernul și cu partea lor de taină. Deșteptarea primăverii Scrisă de Pratt și ilustrată de Manara, Un été indien redeschide un dosar central
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
sol, cu fustele-n creștet. Fata cheamă plângător și șansa-i răspunde, făcând ca pe acolo, pe aproape, să treacă un zdravăn muncitor de la Uzina de carcase pentru aparate electrice de joasă tensiune, un campion înrolat în lotul de lupte greco-romane al fabricii. Săritorul campion, după ce le face craniile amândoror procleților să le răsune a tinichea, îi răsucește unuia mâinile subțiri de hoț la spate și-i cotrobăiește după actele personale, în buzunarul secret. Tocmai atunci, printre surpăturile zonei în demolare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
tinerei rătăcite printre ruine. Ridicându-și cu hărnicie mâinile lor de mame, de soții, de surori sau de simple tovarășe de muncă, iau parte fermă și fățișă pramatiei, ce rămăsese zbătându-se în căngile de oțel ale campionului de lupte greco-romane, crezându-l preacinstitul logodnic sau nobilul cavaler al fetei cu rotulele bronzate, un oropsit al vieții și un osândit al nedreptei întâmplări. Drept pentru care, bietele confecționere civile de uniforme militare, destinate exportului pentru Orientul revoluționar, convinse că au identificat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
vlăguiesc puterile, până nu-l tăvăliră prin mocirla cărămizie a dărăpănăturilor și până nu-l lăsară, cu grație și responsabilitate de conștiință, pe seama miliției poporului. Astfel că, după cinstita lor manevră, organele de ordine îl găsiră pe campionul de lupte greco-romane printre năruituri, cu o gratie de fier, roșie de rugină, înfiptă în stomac, tot așa de profund ca un ac cu gămălie băgat în abdomenul unui fluture prins și fixat într-un insectar, abia pâlpâind din aripi și gâlgâind de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
mai ușor. Ni-i mintea plină de copii, de găini, de vaci, de rațe, de grija ălor vii și ălor morți, da’ ei? Ei nu mai au nimica. Cosmin e un munte de bărbat, un Schwarzenegger rural. A făcut lupte greco-romane la Club, pe când era oțelar. Acum dă cu barosul în stâlpii mei de gard. - Știi de ce lucru mai încet? Nu că nu pot sau că mă plătești cu ziua. Da’ fiindcă așa știu că două săptămâni am treabă plătită, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
atât de diferite de cele din epoca anterioară, încît suntem îndreptățiți să apreciem că ne aflăm în prezența unei entități morbide, semnalată în Europa abia acum 170 de ani. Într-adevăr, termenul holeră (cholera) se întîlnește în scrierile clasicilor medicinii greco-romane, începînd cu Hipocrate din Cos, pentru a desemna o boală diareică. De multă vreme, etimologia acestui termen este subiect de discuție: Celsus și alți autori antici sunt de părere că el derivă din chole, bila sau fierea, și reo, a
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
în general, „să stăm cu părinții noștri“. Alte mame nu se jucau cu copiii lor, eu mă grozăveam cu faptul că, împreună cu mama și cu fratele meu, rupseserăm o plapumă folosită pe post de saltea, jucându-ne de-a luptele greco-romane în fiecare duminică dimineața. Altele își puneau fetele la treabă sau le încuiau în casă, a mea nu mă lăsa să gospodăresc nimic ca „să nu pierd timpul cu prostii“ și mă obliga să ies la joacă și atunci când aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
Mai degrabă intrase într-o nouă fază când începuse să i se fâlfâie de tot și de toate. 15 Și am încremenit. 16 Grețoasă, evident. 17 Scund și vânos, iute și neliniștit ca un dihor. Se lăuda că practicase luptele greco-romane și ne invita deseori să-l admirăm făcând un tur de cap în vârful patului; pretindea că, în concursurile la care participase, fusese imbatabil în figura asta, că nimeni nu reușise să-l facă vreodată tuș. N-avea decât să
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
222 - cel care l-a excomunicat pe Henric al VIII-lea al Angliei, a aprobat Compania lui Isus și a structurat Inchiziția, mort în 1544 -, au adunat, la Roma și în numeroasele lor vile, cele mai strălucitoare capodopere ale artei greco-romane dezgropate sau descoperite printre ruinele din epoca imperială. Ultima reprezentantă a familiei Farnese, Elisabetta, odată cu care s-a stins dinastia, s-a căsătorit cu un Bourbon de la Napoli. Astfel, în 1787, în ajunul Revoluției franceze, splendida colecție a luat drumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
pretinde să precizeze în ce anume constă «spiritul modern»”. Recenzentul lasă să se întrevadă opțiunile sale poetice: „au fost lăsați deoparte, fără milă, poeții de inspirație livrescă și estetism școlar. Admiratorii, pasionați pînă la uitarea propriei lor vremi, ai epocii greco-romane, nostalgicii medievalității, făuritorii, căzuți din lună (...) migălitorii de palide compoziții gramaticale și logice au făcut loc poeților treji și atenți la vibrările atmosferei în care au trăit, poeților din ce în ce mai conștienți de unitatea planetei și de participarea lor la viața ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
este pentru eliminarea decorațiunii scenice „în sensul comun al noțiunii” și pentru înlocuirea cu alți „factori de sugestie”, numeroase tehnici fiind preluate din vechiul teatru latin, italian și francez: ex., dispozitivul de „Scenae versile” al lui Lucius Lucullus, platformele mobile greco-romane și mașinile arhitectului Torelli, autorul „Theatre des machines” din Versailles, sub Louis XIV. Inovațiile scenice merită - credem - trecute mai pe larg în revistă, întrucît ele sintetizează concepția despre teatru a grupării Contimporanul: e vorba de „lumina psihologică” („metodă de atmosfere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
citească demonii care să-ți împlinească porunca. Vorbind în continuare la telefon, Helen și-l lipește o clipă de piept și zice: Ce spui tu e ca și cum ai face o comandă pe internet. Număr: 346, 347, 348... În tradiția literară greco-romană, zice Mona, există vrăjitoare nocturne și vrăjitoare diurne. Vrăjitoarele diurne sunt bune și benefice. Vrăjitoarele nocturne sunt misterioase și urmăresc să distrugă civilizația. Voi doi sunteți vrăjitoare nocturne, asta e clar, zice Mona. Pentru oamenii ăștia cărora le datorăm democrația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
camionul; de corijențele lui la engleză, de faptul că, de la trei ani, ai 283 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI Ciupi secretarele. Sărută dreapta directoarei-adjuncte. Intră ca un taur în cabinetul directorului-plin (o huidumă de bucovinean, cu care făcuse lupte greco-romane în tinerețe, cu care mai făcuse afaceri și care îi era și acum îndatorat că nu-i frânsese atunci gîtul) îi răsfiră înainte jumătate dintre certificatele, pe care izbutise să le falsifice în favoarea lui Doru. Iar în contul celeilalte jumătăți
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
aminte că tu Încă nu ești bărbat, n-ai călcat niciodată Într-o țară străină cu un nume atât de sonor și de lung. Ai putea să-i spui că ai fost În Cehoslovacia cu lotul de juniori la lupte greco-romane, dar nu crezi În efectul de surpriză pe care l-ar avea asupra lui o asemenea informație. Mai degrabă va strâmba din nas, nu e aceeași Cehoslovacie! „Eram la Budapesta, eram cartiruiți, adică ne cartiruiam singuri În casele particulare și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
lui Ciortea se otrăvește pe zi ce trece, pufnește de obicei în râs. Măi omule, când ai să te astâmperi odată? Cine te crezi, Dalai Lama? Alteori în locul lui D.L. folosește alte nume, de îngeri, sfinți sau zei din panteonul greco-roman: ─ Ce, te crezi Sfântul Ioan Gură de Aur? Apollo? M-am săturat de aerele tale, de... de... prefăcătoria asta, ce ești tu, stăpânul Olimpului? Mereu te uiți de sus la toată lumea, mereu judeci, parcă tu ai fi Galaad cel fără de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
Gordon Russell GORDON RUSSELL este un nume colectiv pentru: Dario Battaglia, expert în arheologie experimentală, fondator al Institutului Ars Dimicandi, care se ocupă cu reconstituirea empirică a tuturor disciplinelor din lumea circului și din cea atletică și militară a Antichității greco-romane. A reconstituit și experimentat tehnicile pugilatului etrusc, ale atleticii grele, gladiaturii și armatei romane. A colaborat, printre altele, cu muzeul Kunst und Gewerbe din Hamburg și cu muzeele din Köln și Rosenheim (Germania), cu muzeul din Helenaveen (Olanda), cu Roman
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]