2,789 matches
-
pachetul de tutun să-mi curăț ochii de stele și luceferi să las un loc unde să coboare în mine un fir de lumină agățată de cer să stau așa dreaptă în afara durerii ca și un spânzurat găsit agățat de grinda casei să fiu prima la poarta cerului ca să am timp de va fi să nu mi se deschidă să mai cobor ca să mă curăț de păcatele neștiute și să mă întorc umilă pe aceeași cărare deoarece am învățat că singur
PREGĂTIREA DE DRUM de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356890_a_358219]
-
Arcurile se ciopleau singure în tulpină de arțar Când ambiții de cucerire se nășteau în ganglioni linfatici. Anonimus se privea în cioburi de oglindă Să-și termine războinicii armele așteptând pe-o cărare Și-a agățat fântâna inversă de-o grindă Să curgă imaginile pe-ntinsa mare... Referință Bibliografică: Al douăsprezecelea ceas / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 302, Anul I, 29 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
AL DOUĂSPREZECELEA CEAS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357010_a_358339]
-
fi cele din urmă eforturi financiare pentru ultimele reparațiuni radicale ce se vor efectua în peroada antebelică: au fost parchetate cu parchet din brad tavanele încăperilor de la etaj și parter, au fost podite podurile și făcute umpluturile cu pământ între grinzi, confecționate lambriurile în clase, construite sobele din teracotă, reparate coșurile, cercevelile, refăcute scările de la pod, s-a vopsit întreaga lemnărie. Meritele celor care au supravegheat și vizat aceste reparațiuni capitale - care vor dăinui aproape trei decenii, până prin 1966/67 - vor
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356652_a_357981]
-
Mă închin la El și-L port în suflet dar Cutreierându-mi Ființa și întreg pîmântul. Horă târzie în sat de pescari Casele noastre s-au întors cu fața spre icoana apelor răsucind cadranul orelor târzii. Ne-am adunat pe grinda orizontului când se mai aude cântecul sapelor, sărind în horă cu clipele ferecate în călcâie, dansăm cu tâmplele răzmate de luna ca o lămâie, și apele ne fură din umbră; ne trecem iubita dintr-un braț în altul, ca valul
FLUVIU CUVINTELOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356692_a_358021]
-
este casa denumită „Eco-Muzeu”, adusă de domnul Vladimir Tomoiagă de pe munte în amintirea bunicii căreia i-a aparținut și din respect pentru tradiții. Casa este construită din bârne îmbinate cu încheieturi tip coadă de rândunică, etanșate cu mușchi vegetal, are grinzi, este acoperită cu șindrilă din lemn, la geamuri este prevăzută cu vergele (bare metalice), se compune dintr-o cameră și un pridvor. Domnul Tomoiagă și-a propus refacerea gospodăriei țărănești tradiționale. Astfel în interiorul casei se află obiecte de familie, lăzi
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
în: Ediția nr. 599 din 21 august 2012 Toate Articolele Autorului Poezii de Al.Florin Țene Horă târzie în sat de pescari Casele noastre s-au întors cu fața spre icoana apelor răsucind cadranul orelor târzii. Ne-am adunat pe grinda orizontului când se mai aude cântecul sapelor, sărind în horă cu clipele ferecate în călcâie, dansăm cu tâmplele răzmate de luna ca o lămâie, și apele ne fură din umbră; ne trecem iubita dintr-un braț în altul, ca valul
HORĂ TÂRZIE ÎN SAT DE PESCARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355248_a_356577]
-
că-s mititel? Te rog să deschizi îndată! Licuriciul vrea să doarmă, Gazu-n lampă-i pe sfârșite; Mi-s picioarele-amorțite ... Desfă ușa, scumpă doamnă! ... ” Scârțâind, ușa din tindă, Se desface ... la palat, Greierașul mi-a intrat, Iar prințesa, sus, la grindă Tot se leagănă și zice: „Lăutar de trei parale! ... Altu-n locul dumitale În genunchi putea să pice, Nu-l iertam! O știi prea bine, Dar de tine-mi este milă: Te-am iubit, eram copilă Când cântai doar pentru mine
STRADA VECHE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355258_a_356587]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > OAMENII MARI Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 268 din 25 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Când ajungea acasă trebuia să se aplece ca să nu lovească grinda cu fruntea iar când se ducea la culcare își lăsa afară o parte din umbră Trecuse de jumătatea vieții dar el continua să crească ceea ce-i îngrijora foarte mult pe cei din jur drept pentru care familia s-a adresat
OAMENII MARI de ION UNTARU în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355683_a_357012]
-
Arcurile se ciopleau singure în tulpină de arțar Când ambiții de cucerire se nășteau în ganglioni linfatici. Anonimus se privea în cioburi de oglindă Să-și termine războinicii armele așteptând pe-o cărare Și-a agățat fântâna inversă de-o grindă Să curgă imaginile pe-ntinsa mare... Arma fricii Apar fantomele din ziduri cenușii În cercuri dansând în orele târzi, Gândul trimite săgeți de durere Nimerind câte-un măr sau o părere. Apar fantomele din vitralii furiș Precum iepurii speriați de
AL.FLORIN ŢENE ARMA FRICII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370873_a_372202]
-
apus s-o tragă. Sunt împrăștiat prin ogradă, Iarba din carnea țărânei crește, Mierlele au venit în zbor să vadă Cum de căldură poetul se topește. M-am adunat de jos măturându-mă cu gândul Și-am făcut balansoar din grinda cerului și-o stea, De-atunci mă dau în ea cu rândul, Un an eu, celălalt muza mea. Referință Bibliografică: Al.Florin Țene Arma fricii / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 214, Anul I, 02 august 2011
AL.FLORIN ŢENE ARMA FRICII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370873_a_372202]
-
mult îmi plăcea o loampă -lampă cu petrol- care atârna din tavan cu trei lanțuri în mijlocul camerei răspândind o frumusețe care întregea pictura arhaică a unei camere de vis toată cu motive bisericești și naționale iar pe tavan se vedeau grinzile ieșite în afară care erau feștite cu uloi -ulei- și care sclipeau de faine și mândre ce erau. Casa avea o prispă în care vara, seara când nu era năduful căldurii, era o plăcere să stai să vezi livada întinsă
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE V de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370958_a_372287]
-
naționale. Cel mai mult îmi plăcea o loampă -lampă cu petrol- care atârna din tavan în mijlocul camerei răspândind o frumusețe care întregea pictura arhaică a unei camere de vis toată cu motive bisericești și naționale iar pe tavan se vedeau grinzile ieșite în afară care erau feștite cu uloi -ulei- și care sclipeau de faine și mândre ce erau. Casa avea o prispă în care vara, seara când nu era năduful căldurii, era o plăcere să stai să vezi livada întinsă
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE 9 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/370962_a_372291]
-
liliac ce-ascunde În patimi învelite crâmpeie dulci de viață. Se prăvălesc spre ramuri mirări din cer descinse Pe tălpi de întuneric plâng doruri răstignite Se-ntoarnă taine sacre pe pajiștile ninse Cu puf de păpădie și lacrimi ostenite De rouă... Grinzi de floare ce străjuiesc splendoarea Și luturi dogorânde sub arșița dorinței Se năruie-n parfumuri, înveșnicind chemarea Nălucilor din vise în palma neputinței. Magnifice vitralii, veghind frânturi de gânduri Izbesc tăceri arsura din plesnituri de stânci Se scutură-nserarea pe
FLORILEGIU DE PRIMĂVARĂ (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/370996_a_372325]
-
Acasa > Versuri > Iubire > E MIEZUL NOPȚII... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1811 din 16 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului 16 Decembrie 2015 E miezul nopții, mă gândesc la voi, Aud cum crapă liniștea sub grindă Și-n sufletul meu curge lin șuvoi, O, cum aș vrea de tot să mă cuprindă! E miezul nopții, somnul nu mai vine, Nici nu l-am chemat și nici nu-l chem, E-atâta Dor și-atâta zbor în
E MIEZUL NOPȚII... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369895_a_371224]
-
Toate Articolele Autorului „Slavă Lui Dumnezeu în locurile prea înalte și pace pe pamant între oamenii plăcuți Lui” Luca 2 Ninge cu fulgi mari, dulce desfătare, Dumnezeu coboară, îngerii colinda, Oameni de zăpadă cresc în depărtare, Țurțuri spiralați licăresc la grinda. Mă cuprinde dorul de copilărie, Raiul îmi părea orice glastra ninsa, Stele-am strâns în suflet pentru veșnicie Și tivesc cu ele inimi, gânduri, vise. Cozonacii Bunei cu miresme fine, Îndulciți cu-arome de surâs zglobiu Erau copți în vatra
DRAGOSTEA COLINDĂ de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1820 din 25 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370381_a_371710]
-
tăiate bucăți, fripte și apoi puse la trușie. Aici alternează jumările cu bucățile de mușcheți, trandafir și oasele tocate. Acestea sunt acoperite cu untură și vor constituii alimentul de bază pentru anul viitor. Familiile care au copii de ridicat la grindă, de botezat sau tăiat moțul, opresc pentru Moș, o spetie și un trandafir să-l ducă acestuia ca plocon. Din topirea osânzii, grăsimea rezultată - despre care se crede că este o grăsime ușoară - se pune într-o oală de pământ
OBICEIURI ŞI TRADIȚII DE CRĂCIUN – de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369490_a_370819]
-
1940 și în „PREPOEM” an I, nr. 10 din aprilie 1940 SCRISOARE SCURTĂ Bunul meu prieten, n’am nici un câine ca să facă ham! Nicio mâță oarbă ca să țipe la soboli și la aceste clipe. N’am un greer mic în grindă veșnicia’n cîntec să aprindă. N’am un strop de seu, o lumînare ca să-ți scriu misivă mare. Iată un bătut de ger, de hârtoape și de nopți de fier, De stafii mărunte ca un zob și durerii mele rob
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
Îi șterge plânsul, tace-ntotdeauna,/ Deși în ea sunt stoluri de cuvinte..... Iubito, ce-amirosești a primăvară,/ Noi suntem condamnați să fim o țară! (pag. 29). Dorul de țară, pulsul adânc al trăirii devine „acum strămoș îmi sunt și turlă. În „grinda Universului” poetul, trubadurul tăcerii, bate la porți ferecate dar cu o rază de speranță, ca în „Poem incert”: Porți ferecate mă privesc în noapte,/ cu viscol încuiate furios,/ Le sunt străinul ce-a plecat departe/ Și-abia acum din stele
SFESNIC IN RUGACIUNE AUTOR TRAIAN VASILCAU de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370276_a_371605]
-
curăța butoaiele confecționate din stejar, le rașcheta, le spăla cu apă clocotită, etanșa capacele și doagele cu papură și apoi le trăgea pucioasă, ca să nu miroasă a mucegai. După aceea, butoaiele erau frumos aranjate pe suporții confectionați de tata din grinzi de lemn de esență tare, în beciul adânc, ce se întindea până sub strada principală. De la statul vinului din fiert și până primăvara târziu, la noi soseau să cumpere sau să bea vin, cei mai importanți oameni ai comunei și
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
Ionescu, plecat de mult la Domnul, imbold necesar ca să poată îndrepta acum asupra substanței oferite de arborii pădurii toată experiența dobândită în prelucrarea metalului. Și-a convertit sculele și utilajele avute și și-a meșterit altele, unele expres pentru măsura grinzilor ce urmau a fi încorporate mărețului edificiu ce urma a fi înălțat. Meșterii necesari echipei sale s-au adunat repede ( î ntre ei fiind și Cristian Paiu și Mihail Ciocoiu ) și, nota bene, au decis in corpore să dedice osârdia
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
de asprimea repro ș urilor din partea lucr ă torilor care ș i-au rupt p â nzele gaterului î n cran ț urile metalice ale uneltelor r ă zboiului, î ncastrate î n trunchiurile ce trebuiau s ă devin ă grinzi la baza edificiului. Fundația Bisericii maramureșene fusese turnată cu vreo trei luni înainte pe locul modestului lăcaș, vechi de cu puțin peste un secol, suplinit vreo câțiva ani de o capelă din lemnul obținut la demolare. A săpat repede, cu
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
acolo. Părintele făcuse slujbe de ajutor la fiecare început de etapă, iar de sărbătoarea “Acoperământul Maicii Domnului” a făcut din nou slujbă, de dată asta spre ajutor de la Maica Domnului - și prin Ea de la Fiul - pentru etapa cea îndrăzneață: înălțarea, grindă cu grindă, a edificiului, musai după planul croit de arhitectul din Maramureș. Imediat, primarul și părintele au făcut rost de un cort militar pentru bucătăria de campanie, aflată, după o ordine prestabilită, în grija enoriașelor, iar meșterul Dobreanu și-a
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
făcuse slujbe de ajutor la fiecare început de etapă, iar de sărbătoarea “Acoperământul Maicii Domnului” a făcut din nou slujbă, de dată asta spre ajutor de la Maica Domnului - și prin Ea de la Fiul - pentru etapa cea îndrăzneață: înălțarea, grindă cu grindă, a edificiului, musai după planul croit de arhitectul din Maramureș. Imediat, primarul și părintele au făcut rost de un cort militar pentru bucătăria de campanie, aflată, după o ordine prestabilită, în grija enoriașelor, iar meșterul Dobreanu și-a mutat un
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
corespondența particulară. Incendiul bisericii din Mircești este relatat ca o imagine cinematografică:”În satul Mircești exista o biserică veche, durată din lemn de stejar și ornată cu arabescuri foarte frumoase, pe care le săpase un sculptor necunoscut de-a lungul grinzilor. Acel templu modest, cap d`operă pierdut în câmp și înconjurat de mormânturi, era deservit de un preot care printre alte daruri avea și darul beției. Într-o duminică, or fi acum câțiva ani, prea sfințitul, doritor de a schimba
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353846_a_355175]
-
dă unde le știe Marele Tovarăș pă toate că bine le mai spune! - Așa-i bă! Toate alea le știe și ne învață și pă noi! - Păcate-amărâte, doar n-o ști și dă banii ăia de-i pitii io la grindă să-mi iau briceag dă la iarmaroc, în toamnă!? - Știe, bă, știe tot, da' tovarășu-i domn și nu mănâncă câcat ca voi toată ziua pe la garduri, așa să știi! Și-acu, hai, la masă, că mi să făcu o foameee
COMPLOTUL VITELOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353024_a_354353]