1,507 matches
-
neamul Novăceștilor. Cuprinde tipuri din categoriile de balade fantastice (Novac și Zâna, Însurătoarea lui Gruia cu fata sălbatică, Novac și Dârvij, Gruia și șarpele, Gruicea) și vitejești (Gruia captiv în Țarigrad, Anița (Lidva) crâșmărița, Însurătoarea lui Ioviță cu fata cadiului, Gruia la arat, Gruia-femeie și turcii, Însurătoarea lui Gruia cu fata birtășiței din Dodrin, Novac vinde pe Gruia, Turcul și Novăceștii, Novac și Balaban, Gruia scapă pe Novac legat de turci). Aria de răspândire este întinsă, cuprinzând și Peninsula Balcanică. Numele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
fantastice (Novac și Zâna, Însurătoarea lui Gruia cu fata sălbatică, Novac și Dârvij, Gruia și șarpele, Gruicea) și vitejești (Gruia captiv în Țarigrad, Anița (Lidva) crâșmărița, Însurătoarea lui Ioviță cu fata cadiului, Gruia la arat, Gruia-femeie și turcii, Însurătoarea lui Gruia cu fata birtășiței din Dodrin, Novac vinde pe Gruia, Turcul și Novăceștii, Novac și Balaban, Gruia scapă pe Novac legat de turci). Aria de răspândire este întinsă, cuprinzând și Peninsula Balcanică. Numele eroilor acestui ciclu este comun la români și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
sălbatică, Novac și Dârvij, Gruia și șarpele, Gruicea) și vitejești (Gruia captiv în Țarigrad, Anița (Lidva) crâșmărița, Însurătoarea lui Ioviță cu fata cadiului, Gruia la arat, Gruia-femeie și turcii, Însurătoarea lui Gruia cu fata birtășiței din Dodrin, Novac vinde pe Gruia, Turcul și Novăceștii, Novac și Balaban, Gruia scapă pe Novac legat de turci). Aria de răspândire este întinsă, cuprinzând și Peninsula Balcanică. Numele eroilor acestui ciclu este comun la români și la slavii de sud, mai ales la bulgari, dar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
Gruicea) și vitejești (Gruia captiv în Țarigrad, Anița (Lidva) crâșmărița, Însurătoarea lui Ioviță cu fata cadiului, Gruia la arat, Gruia-femeie și turcii, Însurătoarea lui Gruia cu fata birtășiței din Dodrin, Novac vinde pe Gruia, Turcul și Novăceștii, Novac și Balaban, Gruia scapă pe Novac legat de turci). Aria de răspândire este întinsă, cuprinzând și Peninsula Balcanică. Numele eroilor acestui ciclu este comun la români și la slavii de sud, mai ales la bulgari, dar acțiunile lor apar deosebite în folclorul românesc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
românesc este deosebită de cea bulgară, sârbă sau croată. Faptele se desfășoară în cadrul familiei patriarhale, bătrânul Novac este personajul cel mai autoritar din familie, fiind caracterizat prin vitejie, prudență și înțelepciune. Eroul principal al ciclului românesc despre Novăcești este însă Gruia, fiul lui Novac, în jurul căruia se desfășoară cel mai adesea acțiunea. E un tânăr dinamic, dar nechibzuit, care în isprăvile sale are mereu nevoie de ajutorul tatălui. Ioviță e nepotul lui Novac, iar Balaban, fratele bătrânului. Toți trăiesc la curțile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
ajutorul tatălui. Ioviță e nepotul lui Novac, iar Balaban, fratele bătrânului. Toți trăiesc la curțile lui Novac, localizate „în munții Cătrinului” ori „Pe culmița dealului, / Dealului Ardealului” sau „Sub seninu cerului, / La aripa norului”. Motivul tematic principal este însurătoarea lui Gruia. În baladele mai vechi, din categoria celor fantastice, eroul trebuie să-și dovedească vitejia în lupta cu fata sălbatică sau cu șarpele, să răpească o zână, să aducă mărul de argint de peste Marea Neagră, să se lupte cu viteazul Dârvij, încercări
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
lupta cu fata sălbatică sau cu șarpele, să răpească o zână, să aducă mărul de argint de peste Marea Neagră, să se lupte cu viteazul Dârvij, încercări ce amintesc de basm. În cântecele bătrânești ale acestui ciclu dintr-o epocă mai târzie, Gruia (sau Ioviță în unele variante) vrea să se însoare cu fata cadiului, nepoata împăratului din Țarigrad, pe care o răpește din grădina palatului. Lupta se dă de data aceasta între cadiu și bătrânul Novac, venit la timp pentru a-și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
Țarigrad, pe care o răpește din grădina palatului. Lupta se dă de data aceasta între cadiu și bătrânul Novac, venit la timp pentru a-și salva fiul (sau nepotul). Un motiv foarte răspândit al ciclului se referă la plecarea lui Gruia la Țarigrad. Neascultând sfaturile bătrânului de a fi prudent, el trage la cârciuma împăratului, „la Anița crâșmărița”, care duce veste împăratului despre purtarea ciudată a drumețului. Gruia este prins de turci numai după ce, la sfatul împăratului, Anița îl îmbată, apoi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
sau nepotul). Un motiv foarte răspândit al ciclului se referă la plecarea lui Gruia la Țarigrad. Neascultând sfaturile bătrânului de a fi prudent, el trage la cârciuma împăratului, „la Anița crâșmărița”, care duce veste împăratului despre purtarea ciudată a drumețului. Gruia este prins de turci numai după ce, la sfatul împăratului, Anița îl îmbată, apoi e închis trei ani (în alte variante, șapte sau nouă ani), până când Novac trimite un corb să îl caute. Corbul îl află la închisoare, iar bătrânul Novac
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
închisoare, iar bătrânul Novac, travestit în călugăr, pleacă la Țarigrad. La refuzul turcilor de a-i da fiul, Novac recurge la șiretlicul cu galbenii aruncați pe jos la care se reped paznicii, și în acest timp el îl eliberează pe Gruia. Cei doi nimicesc o armată întreagă de turci și se întorc la curțile lor, „Către Țara Românească,/ Fapta să și-o povestească”. Un subiect rar, cu caracter local, cunoscut însă și la bulgari, este Gruia la arat. Mama îl sfătuiește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
timp el îl eliberează pe Gruia. Cei doi nimicesc o armată întreagă de turci și se întorc la curțile lor, „Către Țara Românească,/ Fapta să și-o povestească”. Un subiect rar, cu caracter local, cunoscut însă și la bulgari, este Gruia la arat. Mama îl sfătuiește pe Gruia să renunțe la lupte și să aibă grijă de gospodărie. Gruia îi urmează sfatul și pleacă împreună cu sora lui la arat. Nu peste mult timp apar turcii, pe care Gruia îi răpune, apoi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
doi nimicesc o armată întreagă de turci și se întorc la curțile lor, „Către Țara Românească,/ Fapta să și-o povestească”. Un subiect rar, cu caracter local, cunoscut însă și la bulgari, este Gruia la arat. Mama îl sfătuiește pe Gruia să renunțe la lupte și să aibă grijă de gospodărie. Gruia îi urmează sfatul și pleacă împreună cu sora lui la arat. Nu peste mult timp apar turcii, pe care Gruia îi răpune, apoi, spunându-i mamei că a terminat lucrul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
curțile lor, „Către Țara Românească,/ Fapta să și-o povestească”. Un subiect rar, cu caracter local, cunoscut însă și la bulgari, este Gruia la arat. Mama îl sfătuiește pe Gruia să renunțe la lupte și să aibă grijă de gospodărie. Gruia îi urmează sfatul și pleacă împreună cu sora lui la arat. Nu peste mult timp apar turcii, pe care Gruia îi răpune, apoi, spunându-i mamei că a terminat lucrul, o cheamă să-i arate „rodul”. Mai puțin răspândit este motivul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
la bulgari, este Gruia la arat. Mama îl sfătuiește pe Gruia să renunțe la lupte și să aibă grijă de gospodărie. Gruia îi urmează sfatul și pleacă împreună cu sora lui la arat. Nu peste mult timp apar turcii, pe care Gruia îi răpune, apoi, spunându-i mamei că a terminat lucrul, o cheamă să-i arate „rodul”. Mai puțin răspândit este motivul travestirii lui Gruia în femeie pentru a-i ademeni pe turci, unul asemănător întâlnindu-se și la sârbi. Baladele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
sfatul și pleacă împreună cu sora lui la arat. Nu peste mult timp apar turcii, pe care Gruia îi răpune, apoi, spunându-i mamei că a terminat lucrul, o cheamă să-i arate „rodul”. Mai puțin răspândit este motivul travestirii lui Gruia în femeie pentru a-i ademeni pe turci, unul asemănător întâlnindu-se și la sârbi. Baladele românești despre Novăcești sunt realizate cu mijloace artistice din fondul tradițional autohton. În cântecele bătrânești aparținând categoriei eroico-legendare se întâlnesc elemente din basme: fabulosul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
ca piuăle, / Mânele ca bârnele, / [...] Iar dinții ca lopețile”) ș.a. De asemenea, prin trăsăturile sufletești și fizice Novăceștii amintesc de personaje din basme. În baladele vitejești ale ciclului, proporțiile fantasticului se diminuează. Se mai păstrează hiperbola în relatarea unor acțiuni (Gruia bate singur cinci sute de turci și ucide o armată numai cu grindeiul plugului) sau în realizarea unor portrete, cum este cel al lui Gruia, făcut de Anița crâșmărița: „Căutătura lui / Seamănă cu-a lupului, / Mustățile-i ca la rac
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
vitejești ale ciclului, proporțiile fantasticului se diminuează. Se mai păstrează hiperbola în relatarea unor acțiuni (Gruia bate singur cinci sute de turci și ucide o armată numai cu grindeiul plugului) sau în realizarea unor portrete, cum este cel al lui Gruia, făcut de Anița crâșmărița: „Căutătura lui / Seamănă cu-a lupului, / Mustățile-i ca la rac / Și le-noadă după cap, / Face nodul cât pumnul / Și rânjește ca ursul, / De bubuie tot locul”. În privința circulației motivelor, cele mai frecvente apropieri se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
se pot face între unele variante românești și bulgare. Subiectul din Novac și Zâna apare și în baladele bulgărești, unde este însă mai dezvoltat. Motivul tematic din Anița crâșmărița se află la bulgari într-o singură variantă, iar cel din Gruia la arat nu are o răspândire prea largă, în timp ce motivul corbului și cel al travestirii în haine călugărești se întâlnesc în mai toate literaturile sud-slave, unde corbul prevestește nenorociri, spre deosebire de baladele românești, în care el este solul eroului întemnițat. Baladele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
unde corbul prevestește nenorociri, spre deosebire de baladele românești, în care el este solul eroului întemnițat. Baladele românești despre Novăcești din categoria celor fantastice sunt răspândite în Banat și sunt cele mai vechi variante ale acestui ciclu. În Muntenia au circulat baladele Gruia la Țarigrad, Ioviță și fata cadiului, în Oltenia - Anița (Lidva) crâșmărița și Însurătoarea lui Ioviță, în Moldova - Anița crâșmărița. Ciclul Novăceștii a polarizat episoade și teme variate: lupta lui Gruia cu șarpele uriaș amintește balada Iovan Iorgovan, iar Gruia la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
vechi variante ale acestui ciclu. În Muntenia au circulat baladele Gruia la Țarigrad, Ioviță și fata cadiului, în Oltenia - Anița (Lidva) crâșmărița și Însurătoarea lui Ioviță, în Moldova - Anița crâșmărița. Ciclul Novăceștii a polarizat episoade și teme variate: lupta lui Gruia cu șarpele uriaș amintește balada Iovan Iorgovan, iar Gruia la arat are legătură cu balada Tanislav, din ciclul dunărean. În 1879, urmărind să reconstituie întreg ciclul novăcesc, At. M. Marienescu realiza epopeea Novăceștii, în care aranja episoadele cronologic și intercala
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
baladele Gruia la Țarigrad, Ioviță și fata cadiului, în Oltenia - Anița (Lidva) crâșmărița și Însurătoarea lui Ioviță, în Moldova - Anița crâșmărița. Ciclul Novăceștii a polarizat episoade și teme variate: lupta lui Gruia cu șarpele uriaș amintește balada Iovan Iorgovan, iar Gruia la arat are legătură cu balada Tanislav, din ciclul dunărean. În 1879, urmărind să reconstituie întreg ciclul novăcesc, At. M. Marienescu realiza epopeea Novăceștii, în care aranja episoadele cronologic și intercala fragmente din mai multe variante în aceeași baladă. Procedeul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
iar Academia Română a refuzat publicarea lucrării. Au existat mai multe încercări de prelucrare cultă. Din ciclul novăcesc St. O. Iosif alege momentul petrecerii celor trei voinici la crâșma Aniței, pe care îl versifică în poezia Anița crâșmăreasa, urmată de balada Gruia. Petre Dulfu versifică douăzeci și patru de episoade în ciclul Gruia lui Novac (1913), într-o formă apropiată de cea populară, ceea ce a făcut ca versurile lui să se răspândească în popor. În Moldova circulă ca urătură de Anul Nou în special
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
multe încercări de prelucrare cultă. Din ciclul novăcesc St. O. Iosif alege momentul petrecerii celor trei voinici la crâșma Aniței, pe care îl versifică în poezia Anița crâșmăreasa, urmată de balada Gruia. Petre Dulfu versifică douăzeci și patru de episoade în ciclul Gruia lui Novac (1913), într-o formă apropiată de cea populară, ceea ce a făcut ca versurile lui să se răspândească în popor. În Moldova circulă ca urătură de Anul Nou în special Gruia la arat și Gruia în Țarigrad. Astăzi baladele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
Petre Dulfu versifică douăzeci și patru de episoade în ciclul Gruia lui Novac (1913), într-o formă apropiată de cea populară, ceea ce a făcut ca versurile lui să se răspândească în popor. În Moldova circulă ca urătură de Anul Nou în special Gruia la arat și Gruia în Țarigrad. Astăzi baladele românești despre Novăcești se întâlnesc mai rar, chiar în Banat, zona lor de maximă frecvență în trecut, deseori fiind contaminate cu alte motive. Surse: V. Alecsandri, Poezii populare ale românilor, București, 1866
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
de episoade în ciclul Gruia lui Novac (1913), într-o formă apropiată de cea populară, ceea ce a făcut ca versurile lui să se răspândească în popor. În Moldova circulă ca urătură de Anul Nou în special Gruia la arat și Gruia în Țarigrad. Astăzi baladele românești despre Novăcești se întâlnesc mai rar, chiar în Banat, zona lor de maximă frecvență în trecut, deseori fiind contaminate cu alte motive. Surse: V. Alecsandri, Poezii populare ale românilor, București, 1866, 77-81, 144-147, 149-151; Simion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]