KorAP: Find »[drukola/base=gulag & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...25 26 27 ...59 >

1,469 matches

Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258

dar și mai multe sub Stalin*, PCUS trece în mai multe rânduri prin epurări și campanii de excluderi, expulzând din sânul său nenumărați comuniști. Unii dintre excluși rămân profund atașați ideologiei și proiectului comunist, lui Stalin însuși, până și în Gulagul în care acesta i-a trimis. Alții reușesc să reintre în partid; în sfârșit, o a treia categorie de „foști” rup definitiv cu partidul și alunecă în disidență*. Dezamăgiți, excluși, „trădători” și „renegați” Din 1920, IC* își impune ortodoxia* tuturor

[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
mult de 2 milioane de sovietici, printre care un mare număr de prizonieri de război considerați de Stalin ca trădători, sunt astfel predați, uneori cu forța, poliției politice sovietice și serviciului ei de contra-spionaj (SMERSH), care-i expediază direct în Gulag, când nu-i execută. Lângă Paris, sovieticii îi regrupează pe concetățenii astfel recuperați în lagărul de la Beauregard, sustras jurisdicției autorităților franceze până la desființarea lui manu militari, în 1947. Acest proces nu-i privește numai pe sovietici: în mai 1945, la

[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
unei intense propagande, mii de armeni, scăpați de genocidul din Turcia, emigrează de bunăvoie, în 1946, din Franța în Armenia sovietică. Abia ajunși, li se confiscă totul, sunt tratați ca paria și ca recalcitranți și sunt trimiși cu sutele în Gulag*. Va trebui să aibă loc, în 1956, vizita în URSS a unui ministru francez, pentru ca o parte din ei să obțină dreptul de a se întoarce în Franța. Instaurarea regimurilor comuniste și exilul Instaurarea regimurilor de democrație populară* după 1945

[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
ca filmul Căința al georgianului Abuladze sau romanul Copiii de pe strada Arbat al rusului Rîbakov se bucură de o largă difuziune; sunt reabilitate celebre victime ale stalinismului - Zinoviev, Kamenev și Buharin; asociația Memorial, centru de cercetări asupra terorii* și a Gulagului* este autorizată să funcționeze cu începere din ianuarie 1989; iar Andrei Saharov, principal disident* din exilul* interior, se poate reinstala la Moscova. Pe plan politic, în 1988, o reformă constituțională adoptă principiile votului cu buletin secret și a candidaturilor multiple

[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
voluntară Rusia, Ucraina, Belarus, Kazahstan, Armenia, Azerbaidjan, Kîrgîzstan, Moldova, Uzbekistan, Tadjikistan și Turkmenistan. Președinte al unei URSS privată de orice substanță, Gorbaciov își dă demisia pe 25 decembrie 1991. Data marchează sfârșitul a trei sfertului de secol de experiență comunistă. GULAG → SISTEM CONCENTRAȚIONAR MARELE SALT îNAINTE Eficient ca strategie politică între anii 1958 și 1961, Marele Salt înainte a fost cea mai mare eroare a Partidului Comunist Chinez (PCC) și o foarte gravă greșeală a conducătorilor săi. într-adevăr, fără a

[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
ridicat. Naziștii au provocat moartea a aproape zece milioane de civili, din care 7.400.000 în teritoriile ocupate și 2.200.000 în deportare, printre care 2.825.000 de evrei din URSS și din Polonia orientală sovietizată. în Gulag*, procentul de mortalitate a atins 20% pe an și un milion de deținuți și-au găsit moartea aici în anii 1942 și 1943. La acestea se adaugă și pierderile indirecte, legate de supramortalitatea în spatele frontului (foamete, epidemii). Pe plan material

[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
permită exportul de produse agricole pentru finanțarea reconstrucției industriale. în contextul unor recolte slabe, aceasta provoacă în Ucraina, în 1946-1947, o foamete* care va duce la moartea a mai mult de 700.000 de persoane. în sfârșit, URSS trimite în Gulag sute de mii de prizonieri de război - germani, unguri, români, finlandezi care, dacă au supraviețuit, nu vor fi eliberați decât la sfârșitul anilor 1950. Nașterea unei superputeri Aureolată de triumful ei militar, URSS devine o superputere, ceea ce se traduce pe

[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
șantaj, fiecare persoană arestată denunță zeci de „complici”, și arestările se propagă într-un val mereu mai larg. Membrii familiilor „dușmanilor poporului” - părinți, soție, copii - calificați ca „elemente socialmente periculoase” sunt arestați la rândul lor și merg să îngroașe efectivele Gulagului*. Provinciile și republicile organizează, după modelul centrului, vânătoare de „naționaliști burghezi”, de spioni și de sabotori. Totuși, zelul agenților NKVD va fi prost răsplătit: cea mai mare parte dintre ei vor fi lichidați la rândul lor, iar călăii vor merge

[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
563 de arestări și 59.653 de execuții. Aceste cifre nu dau un tablou complet al terorii: nu sunt luați în calcul cei morți sub tortură, cei care au murit în cursul transferurilor în deportare și nici cei decedați în Gulag. Consecințele epurărilor sunt profunde și durabile. Ele duc la înnoirea totală a PCUS și instaurează o promovare în sens invers: delatorii, criminalii, mediocrii, oportuniștii, șarlatanii beneficiază de cariere fulgurante. Stalin creează, așadar, o „elită” cu totul particulară, formată din executanți

[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
și care încerca să cuprindă amploarea tragediei, în timp ce unul dintre principalii susținători ai unei istorii „sociale” a URSS, americanul John Arch Getty, nu evoca, în anii 1980, decât „câteva mii de victime nevinovate”. în 1974, Alexandr Soljenițîn aducea cu Arhipelagul Gulag un cu totul alt punct de vedere. Dar a trebuit să se aștepte momentul glasnost al lui M. Gorbaciov*, activitatea laborioasă a asociației ruse Memorial și, mai ales, deschiderea arhivelor*, în 1991, pentru ca tragedia să înceapă a fi percepută în

[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
recurgerea la munca silnică prin necesitatea absolută de a asigura bazele unei societăți* noi. și, pe fondul distrugerii vechii țărănimi, politica de colectivizare* permite transferuri masive de mână de lucru înspre centrele industriale în curs de afirmare și spre șantierele Gulagului*, în vreme ce mijloacele tradiționale de apărare ale clasei muncitoare* - îndeosebi sindicalismul* - sunt prohibite sau aservite. în democrațiile populare*, aceste dinamici vor fi mai puțin violente ca în URSS, dar vor duce la rezultate, în mare, comparabile. în 1952, Bulgaria anunță naționalizarea

[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
punerea în valoare a unor vaste întinderi rămase până atunci neexploatate, cum ar fi regiunile arctice sau câmpiile Siberiei din URSS; aceste obiective sunt larg asigurate prin deportarea* în masă în regiunile inospitaliere a „coloniștilor speciali” sau a condamnaților la Gulag. „Acumularea primitivă socialistă” necesită investiții în devize pentru importul din țări capitaliste a unor mașini moderne și pentru plata inginerilor și tehnicienilor străini indispensabili punerii la punct a activității de pe marile șanțiere - baraje, combinate siderurgice sau mecanice. Devizele sunt obținute

[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
a foametei. în 1933, marele fotograf Rodcenko publică în revista URSS în construcție superbe fotografii ale canalului Baltica - Marea Albă, care-i prezintă pe muncitori ca fiind niște eroi voluntari, când, în realitate, era vorba de primul mare șantier al Gulagului* pe care zeci de mii de condamnați la muncă silnică și-au pierdut viața. în timpul marilor procese* de la Moscova, ansamblul presei internaționale este victima formidabilei regizări a „mărturisilor” acuzaților, mărturisiri imaginare smulse sub tortură și recitate ca o lecție. Iar

[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
imaginare smulse sub tortură și recitate ca o lecție. Iar în 1944, vicepreședintele american Henry Wallace este invitat să viziteze Kolîma, prezentată ca un model de centru minier când de fapt ea este unul din cele mai ucigașe șantiere ale Gulagului. în timpul Războiului Rece*, URSS și sateliții săi organizează campanii cu țintă precisă care țin mai curând de provocare. Vrând să activeze resortul antifascismului*, Stasi, poliția politică est-germană, profanează în 1954 sinagoga din Köln; apoi, ea îi inventează un trecut național-socialist

[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
reprezentarea lor scade până la 2%. Sunt afectate atât fostele cadre ale Evsekțiilor, cât și liderii regiunii Birobidjan: Dimanstein, Litvakov - directorul ziarului Der Emes (Adevărul) -, profesorul Liberberg - șeful guvernului - sunt arestați și executați. în 1939, evreii reprezintă aproape 16% din populația Gulagului. Cel de-al doilea război mondial în iunie 1941, pe teritoriul sovietic trăiesc 5 milioane de evrei, din care 2 milioane în regiunile anexate de URSS* în urma pactelor germano-sovietice și aproape imediat după aceea ocupate de naziști. Evreii sunt asasinați

[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
a sute de spectatori. 8. Regimul khmerilor roșii a comis în Cambodgia un adevărat genocid împotriva propriului popor. Aici una din numeroasele osuare descoperite după căderea lor, în 1979. 9. Această fotografie reprezintă șantierul canalului Bielomorkanal, primul mare șantier al Gulagului: săparea, între 1931 și 1933, cu mijloace rudimentare, a unui canal de 227 de kilometri între Marea Albă și Marea Baltică. Cel puțin 15.000 de zek - deținuți condamnați la muncă silnică - și-au pierdut viața aici. =MITUL PRODUCTIVIST= 10. Unul

[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
12. Departe de miturile productiviste, realitatea industrializării sovietice: aici, un instantaneu din timpul construcției metroului din Moscova (1934-1935), una din mândriile regimului. Se pot vedea aici metodele rudimentare de evacuare a pământului de către muncitori, care erau adesea deținuți în închisorile Gulagului. =CULTURA= 13. Acest tablou al pictorului comunist Edouard Pignon constituie, din partea acestui mare prieten al lui Picasso, o dublă contestare a artei abstracte, din ce în ce mai triumfătoare, și a realismului socialist impus de PCF. El a fost expus în cadrul unei expoziții de la

[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
litoralul, ceea ce a suscitat fenomene ca boat people vietnamez sau balseros cubanez. Fotografia prezintă sosirea unui astfel de boat people vietnamez la Hong Kong, în 1979. 22. Aleksandr Soljenițîn a fost cel mai cunoscut dintre disidenții sovietici, datorită monumentalului său Arhipelag Gulag (1973) care prezenta pentru prima oară o viziune de ansamblu asupra sistemului concentraționar sovietic în care autorul a fost reținut timp de opt ani. După ce i s-a retreas cetățenia și a fost expulzat din URSS, Soljenițîn se întoarce în

[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
Răsăritean și Berlinul Occidental, Check-point Charlie - a căzut. Hărțile de la pag. 320: 1. Sistemul concentraționar din URSS - Principalele zone ale rezistenței, a căror populație a fost supusă deportărilor - Principalele zone de deportare a coloniștilor în lagăre de muncă - Originea Arhipelagului Gulag - Principalele grupuri de lagăre Norilsk* - Numele marilor centre concentraționare - Lagăre - Mari șantiere rutiere sau feroviare - Mari canale construite de deținuți - Orașe construite de deținuți - Regiuni miniere - Popoare deportate - Direcții ale deportării - Zone de deportare 2. Europa după cel de-al

[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
el prezintă în fața celui de-al XX-lea Congres al PCUS „raportul secret”, declanșând astfel procesul destalinizării*. în 1957, îndepărtează din conducerea partidului „grupul antipartinic” format din mai mulți staliniști. Amnistiază și eliberează mai bine de jumătate din deținuții din Gulag* și reabilitează numeroase victime comuniste ale terorii*. Pe plan intelectual, permite o anumită relaxare a cenzurii - în 1962, Soljenițîn publică O zi din viața lui Ivan Denisovici, povestire despre Gulag. Cum „raportul secret” suscită speranțe de libertate în democrațiile populare

[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
Amnistiază și eliberează mai bine de jumătate din deținuții din Gulag* și reabilitează numeroase victime comuniste ale terorii*. Pe plan intelectual, permite o anumită relaxare a cenzurii - în 1962, Soljenițîn publică O zi din viața lui Ivan Denisovici, povestire despre Gulag. Cum „raportul secret” suscită speranțe de libertate în democrațiile populare*, Hrușciov acceptă în toamna anului 1956 evoluțiile din Polonia, dar ordonă înăbușirea în sânge a revoluției ungare din noiembrie. în paralel, el încearcă să inițieze mai multe mari schimbări economice

[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
presiune disciplinară cu pretenții moraliste. începând din 1949, arhipelagul concentraționar chinez ia ființă din coincidența a două necesități - a izola undeva masele de prizonieri naționaliști (soldați și funcționari și a-i pune la muncă forțată - și dintr-un model: arhipelagul Gulag* sovietic. După o scurtă perioadă de masacre și apoi de structurări, laogai face, în 1954, obiectul unei legi și intră în perioada sa „clasică”. El avea atunci permanent în evidență aproape zece milioane de deținuți, prezentați în majoritate ca „politici

[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
în anii 1920, implacabila dictatură birocratică pe cale de a se instala în URSS (Noi ăștia, 1924). Literatura mărturiilor O consecință neașteptată a celui de-al doilea război mondial: apar numeroase mărturii inedite. Primele sunt cele ale unor polonezi ieșiți din Gulag* în 1941. Kazimierz Zamorski și Stanislas Starzewski publică în 1945, sub pseudonim, o solidă sinteză asupra funcționării Justiției sovietice. în revista Kultura, Czeslaw Milosz - Viitor laureat al premiului Nobel pentru literatură 1980 - descrie în romnaul său Luarea puterii instalarea democrației

[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
Pe 5 iunie 1945 este instituită zona de ocupație sovietică din Germania; între 1946 și 1948, URSS* pune aici bazele unei „orânduiri democratice antifasciste” inclusiv prin recurgerea la măsuri de teroare* politică - zeci de mii de civili sunt deportați în Gulagul* sovietic, dar sunt utilizate și zece lagăre de concentrare nazistă, printre care și cele de la Buchenwald și Sachsenhausen, unde au murit, uneori de foame, aproape 100.000 de deținuți (prizonieri de război, responsabili naziști, opozanți social-democrați etc.). Pe 21 aprilie

[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
amenințări împotriva partidului și a URSS, și dobândesc o dimensiune criminală exacerbată în timpul Marii Terori*. Din acest moment, diferența este mare între partidul-stat* sovietic, în care non-conformitatea și excluderea din partid duc la dispariția fizică - prin împușcare sau trimitere în Gulag* -, și celelalte partide comuniste, care își epurează rândurile de devianți, dar nu-i pot împiedica să mai aibă o viață politică - foștii* - și pur și simplu o viață. Aceste practici vor fi exportate în democrațiile populare* încă din 1944, dar

[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]