1,720 matches
-
Primministru și cea de candidat la Președinția României la rugămintea lui Emil Constantinescu, impus și de situația țării în tranziție, cu o economie gata să se prăbușească. Guvernator al Băncii Naționale, omul care a direcționat leul românesc, ascultat de toți guvernanții în aceste două decenii, a fost hărțuit și, neîntemeiat, atacat în presă, pus să-și facă și campanie electorală și imagine publică... Om de concepție de cifre și tip de salon nu era deloc nimerit pentru gălăgia patriotardă și agitația
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
o bătaie de joc nemaiîntâlnită ca atunci când populația e amenințată de foamete (sigură, după o asemenea calamitate)) popularul Băsescu să vrea avioane scumpe ! țara arde și baba (pardon!, Băsescu) se piaptănă. Mi se pare că nu reacționăm corect (mai ales guvernanții) la calamitatea începutului de secol și mileniu în care recolta autohtonă e compromisă, zootehnia cade pe bucățele multe și mici, viața socială 232 se dezintegrează din cauza unei generații cu nota 10 la școală, dar cunoștințe de 5 și poftă de
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
ales. Ba, chiar, împotrivă ! îmi place că liberalii se străduiesc să piardă. Nu-mi place că alte partide nu fac prea mult ca să câștige ! Constat că "poporul" nu mai acordă politicii atenție, decât ca să-i înjure pe politicieni și pe guvernanți! E și aici o discuție de tip "Tănase și Dinescu", încheiată cu ceva de... mama lor. în județ, cu Bichineț, PRM e tare; dar în alte părți... 5%? Lupu aleargă după oile lui Becali într-un PNG fără ideologie. Cât
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
ci o alta ... greu de definit! I-om găsi noi o definiție pentru toamnă. La apariția ziarului sper să fiu în Letonia, la fotbal, unde strig: Hai Vasluiul! POLITIKIE... bășcălie ! Peste ceva mai bine de 3 săptămâni știm pe noii guvernanți, parlamentarii aleși cu "dragoste și recunoștință" de cât mai multă suflare vasluiană. Așa cum se desfășoară ostilitățile vor fi la vot doar susținătorii fiecărui partid, ceea ce nu va provoca nici un fel de cutremur. Lehamitea de care sunt cuprinși concetățenii noști îi
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
-i și mărirea" (Eminescu) dar în condițiile noastre, de tranziție spre încheiere, STATUL, deci sistemul oprimant este cel care frânează sau relansează mișcarea banului, pentru că la el visăm, ajungem sau... oprim ! Și mai concret: Prin grija unor împătimiți de putere, guvernanți în incredibilă minoritate alegerile au fost fixate pe 30 noiembrie. Convulsiunile firești au adus guvern dar nu și BUGETUL, deci imposibilitatea ca cei care lucrează cu statul să-și drămăluiască beneficii și datorii. Dezbaterea bugetului până mai alaltăieri a blocat
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
sunt "bătălii" politice, pe temă. Unde se mai face câte o aducțiune de apă e succes epocal, fântânile sunt "monitorizate" (ce-mi "place" termenul !) pentru a fi raportată lipsa de apă, la autorități. Guvernul nu crede că situația este alarmantă... guvernanții (adică și administrația, primarii) își exploatează șansele electorale, în timp ce diverse persoane sunt transportate la spital din cauza caniculei prelungite. Cod galben, portocaliu sau roșu, dar e de rău... Mai vine și norul toxic din Ucraina, taman prin Ardeal unde culturile sunt
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
și al calității vieții oamenilor. Cu toate acestea și în ciuda oscilațiilor pe care le-a suportat, societatea românească a avut o direcție relativ constantă pe tot parcursul tranziției. Ea a fost continuu definită printr-un acord politic între populație și guvernanți cu privire la cele două puncte-cheie ale tuturor tranzițiilor începute și neterminate în acest timp. Primul punct asupra căruia a existat un consens politic a fost cel referitor la „ieșirea din comunism”. Nici populația și nici politicienii nu mai doreau comunism și
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
postcomunism. Modelul global extern s-a fărâmițat acum într-o sumedenie de mici modele sectoriale, unele alternative, referitoare la domenii sau chiar realități punctuale din societățile occidentale. Cu toate acestea, ele reprezintă termenii de referință ai reformelor conduse politic de guvernanții României și au prioritate, cel puțin la nivel politic, față de presiunile induse din interior și de proiectele propuse de grupurile mai mari sau mai mici ale societății românești. Pe de altă parte, cel puțin unele dintre prioritățile acordate unor asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
drept perioade de dominație politică neocomunistă - simple adaptări ale elitelor comuniste la condițiile lumii postcomuniste, prin irosirea „populistă” a resurselor societății - și considerate perioade mai puțin „reformiste” în istoria politică a postcomunismului românesc, indiferent de radicalitatea reformelor reale produse de guvernanți. Avem de a face cu un evident conflict între elite și populație, tradus prin atacul politic, ideologic, tehnic și cultural al elitelor împotriva oricărei distribuiri de resurse către populație. În aceste condiții, nici vorbă de transformarea creșterii prosperității populației într-
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în esență, aceeași sursă: banii publici, colectați de la populație. Fiecare elită guvernantă a pompat către propriii membri bani, privilegii și statut social, pe care le-a obținut de fiecare dată pe seama reducerii prosperității populației. Democrația politică permitea populației să schimbe guvernanții la fiecare patru ani - ceea ce populația a făcut cu prilejul fiecărui moment electoral -, dar pentru că nici una dintre elitele în competiție nu propunea un mecanism de redistribuire care să producă prosperitatea populației, aceasta a rămas în afara procesului de dezvoltare, chiar și
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a aderării la Uniunea Europeană -, au fost ținta politicilor de credit care au început să fie aplicate de bănci și de alte instituții financiare (instituțiile de leasing, de exemplu) pentru dezvoltarea pieței interne românești. Ceea ce i-a pus în încurcătură pe guvernanți, nevoiți să adopte politici de limitare a importurilor și a deficitului comercial și de susținere a cursului de schimb. După vreo doi ani de dezbateri în contradictoriu și de eforturi ale BNR de a reduce dobânda la creditele private prin
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
suplimentar în bătălia politico-economică purtată în jurul privatizării. Într-un studiu care, în 1999, făcea un bilanț al dificultăților care stăteau în calea privatizării fostei economii socialiste și erau responsabile de ritmul lent al privatizării chiar în ciuda voinței politice exprimate de guvernanții aflați atunci la putere - adică partidele istorice -, din cele patru probleme esențiale enumerate, două se refereau la particularitățile politice ale partidelor istorice („Problema restituirii proprietăților de stat originare în naționalizări” și „Problema proprietății asupra pământului”), una se datora istoriei de
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
fostul CAER și din țările Lumii a Treia și se reorienta către piețele lumii dezvoltate, această dependență a crescut și mai mult. În al treilea rând, capitalul occidental dispunea de o legitimitate superioară în opinia publică și putea legitima superior guvernanții. Ca urmare a ideologiei cotidiene la formarea căreia au contribuit atât de mult intelectualii români, condiția de legitimitate a capitalului diferenția radical între capitalul autohton și cel străin, mai ales cel occidental. Căci în vreme ce capitaliștii români erau considerați din capul
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
multe altele, cel al întreprinderii „Semănătoarea”, producătoare de utilaj agricol, pe care intenționa să o cumpere FIAT, prin intermediul subsidiarei sale olandeze. Managementul și muncitorii s-au opus activ privatizării și au avut loc manifestații de stradă, greve și negocieri cu guvernanții vremii. Ilustrat de numeroasele burse de studii occidentale oferite elitelor românești după prăbușirea comunismului. La rândul lor, privilegiile pot fi transformate cu relativă ușurință în venituri sau pot legitima venituri superioare. Nu există nici o metodă de a calcula această valoare
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
cărvunarilor", viitorul domn al Moldovei realiza la doi ani după revoluția din 1821, o critică puternică la adresa "novatorilor", considerați vinovați pentru negarea "autorității constituite" și a "vechii administrații a Principatelor". Invocând "binele public" și necesitatea de a păstra "armonia dintre guvernanți și guvernați"2, viitorul domn califica întregul demers al "contestatarilor" drept un "act atentator". Ordinea, respectul autorității, o raportare aproape mistică față de cel care exercita puterea deveneau astfel primele valori conservatoare asumate și afirmate în spațiul public românesc. Documentul emis
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
care vor urma încearcă să convingă diplomațiile europene de faptul că îndepărtarea domnitorului era urmată de o liniște deplină în rândul populației. Unii contemporani ai evenimentelor remarcau faptul că liniștea existentă nu era rezultatul unei susțineri din partea populației pentru noii guvernanți, ci mai degrabă expresia unei apatii generale, a unei indiferențe față de viața politică, sesizabilă la nivelul unor segmente importante din societatea românească 291, nefiind astfel necesară o intervenție militară precum cereau, imediat după 11 februarie, Rusia și Imperiul Otoman. Din
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
de guvernare paternalist și autoritar specific țărilor de tradiție culturală ortodoxă, dar nu doar lor727 . Treptat, dincolo de neliniștile specifice perioadelor de început ale oricărui regim politic, încep să apară unele semne de întrebare în legătură cu profunzimea schimbărilor mult așteptate din partea noilor guvernanți 728. Faptul că prea puțini lideri politici se simt reprezentați la nivel executiv, fiecare dintre ei considerând că responsabilitatea funcționării aparatului de stat revine unei alte grupări, contribuia la crearea premiselor favorabile apariției unor noi formațiuni politice, care vor dezvolta
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Boerescu le arăta celor prezenți că, aprobând excluderea lui Kogălniceanu, exista posibilitatea de a face din el o victimă și a crea condițiile pentru a se vorbi nu doar în țară din nou despre persecuții politice la adresa adversarilor din partea noilor guvernanți 735. Cât de puternic se încinsese atmosfera în toamna acestuia an devenea evident în noiembrie 1866, când Mihail Kogălniceanu fusese maltratat de populație la ieșirea din Senat 736. Toamna anului 1866 îi găsea pe liberalii radicali într-un moment propice
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Independența, 1921. Maciu, Vasile, Condițiile interne ale proclamării independenței României, București, Societatea de Științe Istorice și Filologice, 1955. Mangiru, Badea, România sub Vodă Cuza, regii Ferdinand și Carol I, București, Editura Cartea Românească, f. a.. Mamina, Ion, Bulei, Ion, Guverne și guvernanți (1866-1916), București, Editura Silex, 1994. Marțian, D., P., Proprietatea și naționalitatea și ochire în marea chestie a jidanilor, București, 1866. Mârzescu, George, Martirii de la 1848 și salvatorii de la 1866, București, Tipografia Curții, 1878. Memoriile Regelui Carol I al României de
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
1866, p. 346. 433 A. Iordache, Ion Ghica. Diplomatul, omul politic, p. 262. 434 N. Ciachir, op. cit, p. 202; Gheorghe Cliveti, România și Puterile garante 1856-1878, Iași, Editura Junimea, 1988, p. 90. 435 Ion Mamina, Ion Bulei, Guverne și guvernanți (1866-1916), București, Editura Silex, 1994, pp.12-13. 436 Monitorul Oficial, nr. 142, 1 iulie, 1866, p. 637. 437 Anastasie Iordache, op. cit., p. 127. 438 Arhiva Națională Centrală, București, microfilme Franța, Turquie-București, r. 12, c. 154, apud Silviu L. Damian, op. cit
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
să mai schimbe nici dinari, nici oboli. Și oamenii sărmani nu mai aveau decât acea monedă care nu mai valora nimic. Văzând că pierderea lor este mare, unii își blestemau soarta în public și în secret, zicând ce voiau despre guvernanți. Mulți și aruncau monedele în Sena pe deasupra prăvăliilor zarafilor, pentru că nu mai valorau nimic". Jean Favier, Istoria banilor. Apariția omului de afaceri în Evul Mediu, Editura Artemis, București, 1994, p. 173. 531 Jörg Guido Hülsmann arată că "inflația sub forma
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
cifrele cele mai mari posibile 8. Ca să obțină "milioane de români", ei adună nu numai toată populația din cele două principate, ci și pe aceea din regiunile istorice sau chiar din enclave. E o diferență importantă în raport cu logica statisticilor oficiale: guvernanții vor să știe care e masa plătitorilor, care sunt categoriile care pot să aducă venit în visterie sau dimpotrivă care sunt clasele privilegiate. Ei vor avea tendința să contabilizeze nu cifra generală a locuitorilor țării, ci cifrele mici ale unor
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
românească. Mai întâi, o idee foarte înaltă despre artiști, scriitori, savanți și despre funcția lor în societate. Saint-simonismul lărgise infinit câmpul pretențiilor oamenilor de spirit: ca deținători ai unei cunoașteri, poeții și savanții se calificau pentru orice demnitate, puteau fi guvernanți, îndrumători ai națiunii ori trimiși ai providenței. Apoi, o definiție foarte îngăduitoare a genialității, care admitea "sacrarea" oricui. Pentru că fabricarea unui geniu în România acelui moment nu impunea exigențe valorice intangibile. Nu trebuia să inventezi marele, unicul punct de reper
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
altă perspectivă, comportamentalistă, tot o structură hexadică pentru a descrie orice acțiune de comunicare: emițător, mesaj, receptor, cod, canal, situație. Variabila agentului acțiunii politice (numită „A”Ă este Întruchipată de promotorul sau inițiatorul acțiunii politice, care poate fi „elita decidentă”: guvernanți, instituții politice sau personalități politice, fiecare cu virtuțile și cu viciile proprii, eroi generoși sau politicieni veroși, cei ce au vocație politică și verticalitate morală sau oportuniști, impostori, aventurieri politici, „nu de puține ori, chiar criminali politici și oameni fără
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
a statului, limitată de numeroasele reglementări internaționale pe care a fost nevoit să le accepte. Cu acțiunile lor rezonează aproape toți funcționarii instituției, foști polițiști deveniți prin decret funcționari publici, cărora li s-au confiscat toate atributele puterii de către niște guvernanți slabi și corupți, supuși la toate mofturile occidentalilor. Că aceasta este ideea lor despre pedeapsă stau mărturie desele înrudiri ale personalului cu mascații, acoperirea abuzurilor lor în fața numeroaselor comisii de anchetă și retragerea din fața lor de fiecare dată cînd aceștia
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]