1,009 matches
-
drept o problemă de relaționare distructivă<footnote Această idee fiind fondată și pe concluzia lui W.Craig și D.Pepler (2005) potrivit căreia, într-o clasă de elevi, va exista un grup mic de elevi care hărțuiesc sau care sunt hărțuiți de către alții în mod frecvent footnote> (Craig și Pepler, 2007), având un caracter serial sau multiplu în funcție de numărul agresorilor (Chan, 2006). Elevii autori ai actelor de hărțuire psihologică mizează într-o mare măsură pe controlul exercitat asupra victimei ca urmare
Aspecte ale h?r?uirii psihologice ?n grupul ?colar by Nicoleta Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Science/84059_a_85384]
-
Nabuzoka și Smith, 1993; Goodman și McConachie, 1998; Unnever și Cornell, 2003), comportamentele ostile oscilând în funcție de tipul de dizabilitate al elevului. Astfel, elevii cu dizabilități atât vizbile cât și non-vizibile, în ultima categorie incluzând și deficiența de auz, sunt mai hărțuiți de către cei fără dizabilități, Dawkins (1996) semnalând ca și factori predictivi acordarea unui sprijin sistematic acestor elevi, faptul că sunt singuri în locul de joacă sau de a avea mai puțini prieteni. În același timp, regăsim în literatura de specialitate și
Aspecte ale h?r?uirii psihologice ?n grupul ?colar by Nicoleta Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Science/84059_a_85384]
-
ineficiente” având în vedere faptul că victima nu aude, autorii pot apela la alte strategii precum hărțuirea psihologică prin email sau mesaje pe mobil. În condițiile în care „a fi diferit” este cel mai cunoscut motiv pentru care elevii sunt hărțuiți, în cazul elevilor surzi, diferența fiind dată de specificul deficienței. În ceea ce privește gestionarea bullying-ului, mediul școlar poate reduce incidența acestuia prin aplicarea unor strategii eficiente precum: implicarea profesorilor în diverse traininguri; în acest context, avansăm ideea că aportul psihologilor și al
Aspecte ale h?r?uirii psihologice ?n grupul ?colar by Nicoleta Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Science/84059_a_85384]
-
unui sistem de concepte; nu e un răspuns instalat confortabil în perimetrul lipsit de primejdie al curiozității goale, satisfacere nevinovată a pasiunii cunoașterii. „Ce e de făcut?“ este o întrebare pândită de spectrul realului: acesta o urmărește, o amenință, o hărțuiește. Dar în fața somației de a produce gestul, nehotărârea nu poate răspunde decât cu gesticulația gândirii. În primă instanță se pare că nehotărârea nu izvorăște dintr-un blocaj al lucrurilor - căci ceva e de făcut -, ci dintr-unul al nostru în fața
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
nu mai dau libertate. Cine dintre noi n-a cunoscut măcar o dată în viață splendoarea istoriei care se face peste capetele noastre? De-abia atunci simțim cât e de mare umbra de nefericire care se profilează la orizontul fiecărei alegeri hărțuite de teama unui pariu pierdut. Nu aspirăm oare cu toții în secret să fim scutiți de darul incomod al deciziei, cu care cel mai adesea nu știm prea bine ce trebuie să facem? Și nu este tocmai copilăria, în care greul
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
că, în relațiile cu cei dragi, atingerea este cea mai intimă formă de limbaj al trupului. Dar atingerea are atât o parte pozitivă, cât și una negativă. Ea poate fi irezistibilă sau dezgustătoare, poate mângâia sau amenința, poate excita sau hărțui. Limbajul atingerilor este o acțiune multifuncțională. El joacă un rol esențial atunci când comunicați tandrețe, dorință, dragoste, amenințare sau sprijin, sau când vreți să accentuați un mesaj. Simțul pipăitului se dezvoltă mai devreme decât toate celelalte simțuri. Deși amintirile dumneavoastră din
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
cu care am avut o întâlnire de gradul trei pe drumul spre plajă și pe ai cărui piloți, Alexandru Mavrodineanu (care pe urmă a luat și Premiul Special al Juriului la scurtmetraj) și Mami (instructorul, alias Nicolae Mihăiță), i-am hărțuit până i-am convins. În avion îți pui căștile, centura, picioarele pe pedale, care nu se numesc tocmai pedale, și mâna dreaptă pe manșă. Mami, care aduce cu un vesel maestru budist, face restul. Cel mai mișto a fost că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
zeci și zeci de figuri cunoscute, mă fac să tresar. Fac fotografii pentru că mi s-a îngăduit, dar nu. Sunt agresată. Zâmbesc și nu spun nimic, dar sufletul mi s-a întristat deodată. Nu pentru mult timp. Noi, oamenii, ne hărțuim precum câinii și e trist, e foarte trist. Și-aici în casa lui Dumnezeu ne urmărim și ne judecăm unii pe alții. Râurile de oameni care ies din biserică, umplând la maximum curtea, mă poartă și pe mine afară. Cei
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
un N. Iorga, un Mircea Eliade, un Hașdeu, un Blaga și, bineînțeles, un Cezar Ivănescu n-au avut-o niciodată. Europenismul nostru aparține naționaliștilor români. Și o spune cu riscul de a-și dubla numărul dușmanilor politici care l-au hărțuit toată viața, l-au năpăstuit de a fi făcut poliție politică ori l-au dat pe mâna minerilor care l-au strivit în bătaie: "Corneliu Zelea Codreanu și legionarii pot avea multe păcate în fața istoriei, dar nu au păcatul capital
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
se retranșează cu încăpățânare. El spunea: "nimic nu-i arde pe ticăloși mai mult ca râsul". Pe această cale spinoasă a formei fără fond și a unui balamuc născut din trăncăneală, cu care Caragiale nu încheie pacte, ci dimpotrivă îl hărțuiește cu arma ridicolului, Theodor Codreanu se apropie, fatalmente, și de orașul "utopiilor negative" pe care Caragiale l-a numit, direct, Tâmpitopole, ca să nu mai existe nici o îndoială asupra poziției sale etice. Prin ricoșeu, parabola ajunge până în lumea reală, în cea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
detenție, bolile și, evident, șocul dublării pedepsei, au făcut ca inima generalului Tobescu să înceteze a mai bate la 2 decembrie 1951 în Spitalul-penitenciar din Tg. Ocna, trupul fiindu-i înmormântat în cimitirul orașului. Într-un interogatoriu în care era hărțuit cu întrebări care de care mai abil concepute pentru a-l învinovăți, generalul Tobescu și-a exprimat punctul de vedere referitor la războiul antisovietic: „noi nu puteam să declarăm pe toată viața, pentru poporul român, o dușmănie sau un război
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
la Moscova, unde au fost evident instruiți să facă tot posibilul pentru instalarea unui guvern dominat total de FND. Firește, atacurile împotriva guvernului s-au intensificat în perioada aceasta. Au fost organizate demonstrații ale muncitorilor și țăranilor, iar oficialii erau hărțuiți. Programul comunist și cel al FND continuau să proclame nu instituirea unui regim revoluționar, insistînd în schimb asupra înfăptuirii reformei agrare, a prieteniei cu Uniunea Sovietică și a restituirii nordului Ardealului. Între timp, în ciuda faptului că organizația Frontului dispunea de
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
încheiate de ea cu Belgradul. O rezoluție adoptată la întrunirea Kominformului care a avut loc la București în noiembrie 1949 avea drept titlu un raport ținut de Gheorghiu-Dej: "Partidul Comunist din Iugoslavia în slujba asasinilor și spionilor." Reprezentanții iugoslavi erau hărțuiți și insultați pe tot cuprinsul Europei de est. Radioul și presa din țările membre ale Kominformului erau pline de insulte la adresa abuzurilor partidului iugoslav, de o duritate rareori folosită pînă atunci în relațiile dintre state, dar care avea să facă parte începînd
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
folosit drept mercenari împotriva hunilor), înainte de a păși în Spania, apoi în Africa, unde va dispare printre vandali. Înaintarea hunilor către vest și sud a declanșat mecanismul marilor migrații germanice. Terorizați de reputația care le-o ia înainte, fără încetare hărțuiți din spate, mereu în căutare de noi pămînturi unde să se fixeze, barbarii trec dincolo de limes și se instalează pe teritoriul Imperiului, obținînd foarte adesea, din partea autorităților imperiale sau a reprezentanților lor locali, un tratat de alianță (foedus), care le
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
mai puțin importante, în clipele sale de pace, cavalerului îi place să se întreacă în turniruri, divertisment bărbătesc care atrage o mare mulțime de avizi ai aventurilor cavalerești. La război, ca și la turniruri, scopul cavalerului e mai ales să-1 hărțuiască pe adversar și să-1 facă prizonier, pentru a-i putea cere, astfel, o răscumpărare, deși riscul de a muri sau de a fi grav rănit este foarte mare pentru fiecare. De asemenea, vînă-toarea este adorată, atît ca plăcere, cît și
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
sau comportamente, dar și prin interpretarea sau reinterpretarea unor gesture simbolice. În travaliul recompunerii unor sensuri, partenerul de drum, Sorin Bocancea realizează o însoțire activă, nu lasă povestitorul să se întindă la drum și să se piardă în reverie, îl hărțuiește mereu cu întrebări ale unui martor absent, dar perfect documentat. Munca de cerectare realizată de cei doi devine exploratorie și inductivă, în sensul tradițional al concepției Școlii de la Chicago. Chiar dacă Pierre Bourdieu a criticat metoda povestirii considerând-o ca fiind
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
și să stea mai mult fugar?! E adevărat, a fost comandantul centrului de premilitari și atât tot. Ca director de școală și ca ofițer în rezervă, era cel mai potrivit pentru așa ceva. Dar după mintea mea, nu trebuia să fie hărțuit în felul acesta. - E foarte adevărat, și eu cred la fel, interveni mama Maria, în perioada asta a fost și pe la noi, s-a ascuns de multe ori în șură, prin hambar, iar mai în toamnă deseori îi trimeteam de
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
posibilitatea unei re așe zări durabile a lucrurilor prin viziuni pașoptiste și personalități providențiale. N-am argumente solide - cel puțin deocamdată - pentru a credita resursele de solidaritate, vigoare sufletească și dinamism civic ale unei populații risipite interior, sleite de lipsuri, hărțuite de tot felul de „zbierători și dibaci“, înrăite de lupta pentru subzistență. Uneori, oricât m-ar întrista ceea ce simt, mă întreb dacă nu oblojim, în fibra noastră, un virus (mai vechi) al disoluției, dacă nu stăm sub steaua sumbră a
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
să se îmbrace, ce culori va purta (Jazz preferă rozul) și ce frizură îi convine. Chiar când mama regretă anumite opțiuni ale vreunuia din fii, ea preferă să nu se amestece, ca nu cumva domnișorii (recte domnișoarele) să se simtă „hărțuiți“, inhibați de influențe inoportune. Întrebat asupra eventualelor efecte negative ale unui asemenea tratament pedagogic, un expert canadian în psihologia identității sexuale a răspuns cu o măsurată competență: „Asta se va vedea mai târziu“. Până una alta, copiii sunt, prin libera
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
sau fantome, am avea altele, extrase din studierea colectelor făcute de copii. Se știe că acestea nu se limitează la Crăciun. Ele se succedă pe durata întregii perioade critice a toamnei, cînd noaptea amenință ziua, iar morții încep să-i hărțuiască pe cei vii. Colectele de Crăciun încep cu cîteva săptămîni, în general trei, înainte de sărbătoarea nașterii lui Iisus, stabilind așadar legătura cu colectele, de asemenea costumate, ale sărbătorii Sfîntului Nicolae, care i-a reînviat pe copiii morți ; iar caracterul lor
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
silită a-și plăti libertatea cu sânge și biruri împovărătoare. Nimeni însă, până în anul 1812, nu a încercat să-i fure și ființa națională, cu tot cu datini și obiceiurile cele din străbuni, căci aruncată fiind la margine de lume civilizată și hărțuită de furtunile dezlănțuite din cele patru zări, a avut veșnic străjuirea relicvelor și criptelor străbune. Hoardele care au năvălit pe acest pământ românesc, descendenți ai nomazilor din secolul al VI-lea, au găsit pe aceste locuri casă și masă, fiind
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
Normală de învățători "Mihai Eminescu" din Botoșani, acolo unde Tiberiu Crudu era director. Dar lucrurile nu se opresc aici. Autoritățile botoșănene voiau, mai întâi, să demonstreze că soții Papadopol nu au nici un temei legal să se plângă ministrului, că sunt hărțuiți degeaba, apoi că actul de donație are ca scop înșelarea opiniei publice (la protestele căreia a și fost emis), deoarece n-a fost autentificat. De la municipalitate se trimisese o adresă către primarul Cucorănilor (nr. 5509/8 iun.1927), prin care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
la el în săptămâna patimilor, e semn că te afli în grația celui de sus. Poate. Pentru Cezar, lunile lui 2008 au fost în întregime ale patimilor. Ajunsese o umbră. Moartea, sunt sigur, are legătură cu nenorocita lui stare sufletească. Hărțuit de-o acuză care nici acum nu știm dacă-i a CNSAS-ului sau doar a unui membru prea gureș, așa că rămâne sub semnul întrebării seriozitatea și temeinicia verdictului (dacă o fi fost verdict...) de colaborare cu Securitatea în anii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
iarnă, intră și ocupă Polonia. Ține sub control Varșovia, Cracovia, Danzig. Impune, ca rege, pe Stanislav Leszcznyski, care i s-a arătat favorabil și a semnat o alianță cu Suedia, împotriva Rusiei. Deși ieșit astfel victorios asupra danezilor și polonezilor, hărțuit de saxoni, Carol se vedea silit să-l urmărească și să-l zdrobească pe Petru al Rusiei. Fiindcă acesta, deși bătut zdravăn la Narva, se dusese și începuse în 1703, să construiască în smârcurile dintr-o zonă încă disputată cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
dacă nu mi-am rupt picioarele, dacă mă țin și mai mă duc, sunt dator să trec iarăși. Altminteri, În toată Încropeala aia deșteaptă pe care el, ca salariat al Unității, o gospodărea ca și un patron, hernia de disc hărțuindu-l când și când nu era mai mult decât o mică derută. Andrei Îl considera de altfel un caz clasat, păi cât crezi c-o s-o mai ducă el În felu’ ăsta cu futu-te-n cur spate? Până la toamnă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]