KorAP: Find »[drukola/base=hamal & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...25 26 27 ...41 >

1,021 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393

cum arată ploaia, cum anume plouă... Cât de des plouă? CASIERUL: A, da, aici, ploaia... HAMALUL: Știți, aici... există ploi... CASIERUL (Luându-și inima în dinți.): Domnule, adevărul e că noi, niciodată... n-am mai întâlnit... un călător prin ploaie! HAMALUL: Oricum, ați căzut într-un moment... foarte bun... CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Urmându-și obsesia.): Plouă măcar o dată pe săptămână? CASIERUL: Știți, eu, de pildă, n-am reușit niciodată să-i înțeleg pe călătorii prin ploaie... Întotdeauna mi-au scăpat unele

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
au scăpat unele lucruri... unele mici detalii... Întotdeauna au fost pentru mine, așa... pline de mister... Ah, n-aș vrea să vă jenez... cu unele întrebări... ieșite însă dintr-o sinceră curiozitate, care... n-ar avea cum să vă jignească... HAMALUL: Nuuu... CASIERUL: Dar, de fapt, dumneavoastră... atât de mult aș dori... să aflu... ce simțiți? Cum e posibil să vă vină, așa, dintr-o dată, să călătoriți... prin ploaie? HAMALUL: Adică... de ce aveți nevoie de ploaie? CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Nu știu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
o sinceră curiozitate, care... n-ar avea cum să vă jignească... HAMALUL: Nuuu... CASIERUL: Dar, de fapt, dumneavoastră... atât de mult aș dori... să aflu... ce simțiți? Cum e posibil să vă vină, așa, dintr-o dată, să călătoriți... prin ploaie? HAMALUL: Adică... de ce aveți nevoie de ploaie? CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Nu știu. HAMALUL: Nu știți? (Iluminat, către CASIER): Nu știe! CASIERUL: Nu se poate să nu știți. Trebuie să știți. Concentrați-vă! Trebuie să vă dați seama! CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Enervat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
Nuuu... CASIERUL: Dar, de fapt, dumneavoastră... atât de mult aș dori... să aflu... ce simțiți? Cum e posibil să vă vină, așa, dintr-o dată, să călătoriți... prin ploaie? HAMALUL: Adică... de ce aveți nevoie de ploaie? CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Nu știu. HAMALUL: Nu știți? (Iluminat, către CASIER): Nu știe! CASIERUL: Nu se poate să nu știți. Trebuie să știți. Concentrați-vă! Trebuie să vă dați seama! CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Enervat.): Nu știu, domnule! Lăsați-mă în pace! HAMALUL (Către CASIER.): Vezi? Vezi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
PRIN PLOAIE: Nu știu. HAMALUL: Nu știți? (Iluminat, către CASIER): Nu știe! CASIERUL: Nu se poate să nu știți. Trebuie să știți. Concentrați-vă! Trebuie să vă dați seama! CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Enervat.): Nu știu, domnule! Lăsați-mă în pace! HAMALUL (Către CASIER.): Vezi? Vezi? Ha! Trebuia să-mi dau seama! CASIERUL (Tiranic și înrăit.): Domnule! Gândiți-vă bine! Dacă vă gândiți bine... Nu se poate să nu vă dați seama! Trebuie să vă dați seama! Trebuie să aflăm! Trebuie să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
CASIERUL (Tiranic și înrăit.): Domnule! Gândiți-vă bine! Dacă vă gândiți bine... Nu se poate să nu vă dați seama! Trebuie să vă dați seama! Trebuie să aflăm! Trebuie să ne spuneți și nouă! Avem dreptul să știm și noi! HAMALUL: Da! Trebuie să știm totul! CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Prins în colț.): Nu știu! Nu știu! Unele lucruri... nu pot fi explicate... Și nici nu e mare lucru... de explicat... HAMALUL: Așa, așa... Spuneți... Până la urmă vă facem noi să spuneți

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
ne spuneți și nouă! Avem dreptul să știm și noi! HAMALUL: Da! Trebuie să știm totul! CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Prins în colț.): Nu știu! Nu știu! Unele lucruri... nu pot fi explicate... Și nici nu e mare lucru... de explicat... HAMALUL: Așa, așa... Spuneți... Până la urmă vă facem noi să spuneți... Cu noi nu vă merge. O să mărturisiți tot, domnule! Tot! CASIERUL (Îmblânzindu-și tonul.): Domnule, trebuie să ne înțelegeți și pe noi... De atâta timp așteptăm... această ocazie... Trebuie să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
spuneți... Cu noi nu vă merge. O să mărturisiți tot, domnule! Tot! CASIERUL (Îmblânzindu-și tonul.): Domnule, trebuie să ne înțelegeți și pe noi... De atâta timp așteptăm... această ocazie... Trebuie să aflăm și noi... CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: E pura atracție... HAMALUL: Cum? CASIERUL: Cum, cum? CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Am spus că e pura atracție... CASIERUL: Pura atracție?! CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Fericit de această descoperire.): Da... Așa cum unii, în timpul nopții, sunt atrași de către somn... nu? tot așa, noi, în timpul ploii, suntem tentați

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
în timpul ploii, suntem tentați... să călătorim. Asta-i tot. (Cei doi ascultă, extaziați; ȘEFUL GĂRII s-a ridicat și el ușor și soarbe cuvintele CĂLĂTORULUI.) CASIERUL (Așteptând câteva secunde, în speranța că vor urma și alte detalii.): Asta-i tot? HAMALUL (Dezamăgit.): Nu se poate! CASIERUL (Rugător, jalnic.): Mai spuneți, domnule... Mai spuneți... HAMALUL (Ținându-i isonul.): Zău... Nu se poate să fie numai atât... CASIERUL: Poate vă mai amintiți ceva... HAMALUL: Spuneți... că noi vă ascultăm... N-o să scoatem o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
ȘEFUL GĂRII s-a ridicat și el ușor și soarbe cuvintele CĂLĂTORULUI.) CASIERUL (Așteptând câteva secunde, în speranța că vor urma și alte detalii.): Asta-i tot? HAMALUL (Dezamăgit.): Nu se poate! CASIERUL (Rugător, jalnic.): Mai spuneți, domnule... Mai spuneți... HAMALUL (Ținându-i isonul.): Zău... Nu se poate să fie numai atât... CASIERUL: Poate vă mai amintiți ceva... HAMALUL: Spuneți... că noi vă ascultăm... N-o să scoatem o vorbă. Amintiți-vă tot... CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE ( Încercând, în felul lui, să-și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
că vor urma și alte detalii.): Asta-i tot? HAMALUL (Dezamăgit.): Nu se poate! CASIERUL (Rugător, jalnic.): Mai spuneți, domnule... Mai spuneți... HAMALUL (Ținându-i isonul.): Zău... Nu se poate să fie numai atât... CASIERUL: Poate vă mai amintiți ceva... HAMALUL: Spuneți... că noi vă ascultăm... N-o să scoatem o vorbă. Amintiți-vă tot... CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE ( Încercând, în felul lui, să-și amintească.): Nu-mi mai amintesc nimic... Da... (Privindu-i pe cei doi, vinovat.) Nu mai am ce să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-și amintească.): Nu-mi mai amintesc nimic... Da... (Privindu-i pe cei doi, vinovat.) Nu mai am ce să spun. Pur și simplu... călătorim.... Cum începe ploaia... pornim și noi... Când ploaia se oprește... ne oprim și noi... Asta-i. HAMALUL: Asta-i? CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: E... atât de simplu... HAMALUL: Hm! CASIERUL: Și... Când nu plouă? Ce faceți când nu plouă? CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Vizibil jenat de întrebare.): Păi... așteptăm să plouă... HAMALUL: Și dacă nu mai plouă? CĂLĂTORUL PRIN

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
pe cei doi, vinovat.) Nu mai am ce să spun. Pur și simplu... călătorim.... Cum începe ploaia... pornim și noi... Când ploaia se oprește... ne oprim și noi... Asta-i. HAMALUL: Asta-i? CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: E... atât de simplu... HAMALUL: Hm! CASIERUL: Și... Când nu plouă? Ce faceți când nu plouă? CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Vizibil jenat de întrebare.): Păi... așteptăm să plouă... HAMALUL: Și dacă nu mai plouă? CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Cum?! HAMALUL: Dacă nu mai plouă... niciodată? CĂLĂTORUL PRIN

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
oprește... ne oprim și noi... Asta-i. HAMALUL: Asta-i? CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: E... atât de simplu... HAMALUL: Hm! CASIERUL: Și... Când nu plouă? Ce faceți când nu plouă? CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Vizibil jenat de întrebare.): Păi... așteptăm să plouă... HAMALUL: Și dacă nu mai plouă? CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Cum?! HAMALUL: Dacă nu mai plouă... niciodată? CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Speriat.): Nu se poate! În fiecare săptămână plouă. HAMALUL: A, da, desigur... CASIERUL: Vrem să spunem... cât poate rezista un călător prin

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: E... atât de simplu... HAMALUL: Hm! CASIERUL: Și... Când nu plouă? Ce faceți când nu plouă? CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Vizibil jenat de întrebare.): Păi... așteptăm să plouă... HAMALUL: Și dacă nu mai plouă? CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Cum?! HAMALUL: Dacă nu mai plouă... niciodată? CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Speriat.): Nu se poate! În fiecare săptămână plouă. HAMALUL: A, da, desigur... CASIERUL: Vrem să spunem... cât poate rezista un călător prin ploaie... fără ploaie? CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Absolut interzis.): Fără ploaie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
nu plouă? CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Vizibil jenat de întrebare.): Păi... așteptăm să plouă... HAMALUL: Și dacă nu mai plouă? CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Cum?! HAMALUL: Dacă nu mai plouă... niciodată? CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Speriat.): Nu se poate! În fiecare săptămână plouă. HAMALUL: A, da, desigur... CASIERUL: Vrem să spunem... cât poate rezista un călător prin ploaie... fără ploaie? CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Absolut interzis.): Fără ploaie!? HAMALUL (Înrăit.): Fără ploaie! CASIERUL (Privind la chipul transfigurat al CĂLĂTORULUI.): Am zis ceva... rău? CĂLĂTORUL PRIN

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
Dacă nu mai plouă... niciodată? CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Speriat.): Nu se poate! În fiecare săptămână plouă. HAMALUL: A, da, desigur... CASIERUL: Vrem să spunem... cât poate rezista un călător prin ploaie... fără ploaie? CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Absolut interzis.): Fără ploaie!? HAMALUL (Înrăit.): Fără ploaie! CASIERUL (Privind la chipul transfigurat al CĂLĂTORULUI.): Am zis ceva... rău? CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Absent, preocupat de un gând.): A, nu. Nu știu... Eu, știți... nici nu mă pot gândi la așa ceva... Și de altfel aceste întrebări

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
CASIERUL (Privind la chipul transfigurat al CĂLĂTORULUI.): Am zis ceva... rău? CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Absent, preocupat de un gând.): A, nu. Nu știu... Eu, știți... nici nu mă pot gândi la așa ceva... Și de altfel aceste întrebări... sunt total rău-voitoare. HAMALUL (Speriat.): N-am vrut să vă facem un rău, domnule... CASIERUL (La fel.): Domnule, noi... Mai bine... (Către HAMAL.) Ce-ai zice de o partidă de zaruri? HAMALUL (Entuziasmat.): Da! Da! Poate, că ar fi cei mai bine... pentru noi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
A, nu. Nu știu... Eu, știți... nici nu mă pot gândi la așa ceva... Și de altfel aceste întrebări... sunt total rău-voitoare. HAMALUL (Speriat.): N-am vrut să vă facem un rău, domnule... CASIERUL (La fel.): Domnule, noi... Mai bine... (Către HAMAL.) Ce-ai zice de o partidă de zaruri? HAMALUL (Entuziasmat.): Da! Da! Poate, că ar fi cei mai bine... pentru noi... pentru noi toți... CASIERUL (Către CĂLĂTOR, dar schimbând priviri cu HAMALUL.): Nu v-ar interesa, domnule, o partidă de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
pot gândi la așa ceva... Și de altfel aceste întrebări... sunt total rău-voitoare. HAMALUL (Speriat.): N-am vrut să vă facem un rău, domnule... CASIERUL (La fel.): Domnule, noi... Mai bine... (Către HAMAL.) Ce-ai zice de o partidă de zaruri? HAMALUL (Entuziasmat.): Da! Da! Poate, că ar fi cei mai bine... pentru noi... pentru noi toți... CASIERUL (Către CĂLĂTOR, dar schimbând priviri cu HAMALUL.): Nu v-ar interesa, domnule, o partidă de zaruri? Am putea să vă inițiem, nu-i așa

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
CASIERUL (La fel.): Domnule, noi... Mai bine... (Către HAMAL.) Ce-ai zice de o partidă de zaruri? HAMALUL (Entuziasmat.): Da! Da! Poate, că ar fi cei mai bine... pentru noi... pentru noi toți... CASIERUL (Către CĂLĂTOR, dar schimbând priviri cu HAMALUL.): Nu v-ar interesa, domnule, o partidă de zaruri? Am putea să vă inițiem, nu-i așa, în jocul de zaruri... V-am putea arăta atâtea lucruri frumoase... (Confesiv.) chiar misterioase... în ce privește zarurile... Ehe... CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Neliniștit, învârtindu-se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
misterioase... în ce privește zarurile... Ehe... CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Neliniștit, învârtindu-se pe loc, uitându-se la cer.): Hm! S-au dus... (Către ceilalți.) Nu, nu... Pentru mine, jocurile... (Din nou, privind în sus.) Cum de s-au dus atât de repede? HAMALUL: Ce? CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Norii. HAMALUL (Din nou încercând să ocolească un răspuns.): A! Norii... CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Erau niște nori atât de frumoși... atât de negri... Am crezut că n-au să se mai ducă... niciodată... CASIERUL: N-are

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
PLOAIE (Neliniștit, învârtindu-se pe loc, uitându-se la cer.): Hm! S-au dus... (Către ceilalți.) Nu, nu... Pentru mine, jocurile... (Din nou, privind în sus.) Cum de s-au dus atât de repede? HAMALUL: Ce? CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Norii. HAMALUL (Din nou încercând să ocolească un răspuns.): A! Norii... CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Erau niște nori atât de frumoși... atât de negri... Am crezut că n-au să se mai ducă... niciodată... CASIERUL: N-are nici un rost, domnule... să vă gândiți

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
gândiți la nori... tocmai acum... CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: De ce să nu mă gândesc la nori? Eu tot timpul mă gândesc la nori... (Pentru sine.) E atât de bine să te gândești la nori... (Brusc.) Voi nu vă gândiți la nori? HAMALUL: Ho, ho... Noi! La nori! CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Pentru sine, frământat.): Păcat că s-au dus... Mă simțeam atât de bine... N-am crezut, nu... c-or să se ducă... De ce s-au dus? HAMALUL: S-au dus... (Oftând, oarecum

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
nu vă gândiți la nori? HAMALUL: Ho, ho... Noi! La nori! CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Pentru sine, frământat.): Păcat că s-au dus... Mă simțeam atât de bine... N-am crezut, nu... c-or să se ducă... De ce s-au dus? HAMALUL: S-au dus... (Oftând, oarecum plictisit de efortul de a ascunde un adevăr.) De ce să nu se ducă? Foarte bine că s-au dus! CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Copilărește.): De ce e foarte bine că s-au dus? De ce spui asta? Nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]