1,019 matches
-
documente de trecere a frontierei, cu documente sau vize false ori falsificate, sau ascunși în mijloacele de transport; ... c) refuzul sub orice formă de a permite autorităților de frontieră vizitarea aeronavelor, navelor, mijloacelor de transport rutiere sau feroviare, a magaziilor, hambarelor și a altor locuri ce prezintă interes pentru controlul de frontieră; ... d) refuzul unei persoane de a da relații pentru stabilirea identității sale, de a se legitimă cu actele de identitate ori de a prezenta la control bagajele sau mijloacele
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 105 din 27 iunie 2001 (*actualizată*) privind frontiera de stat a României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147179_a_148508]
-
de profesii libere, de activități comerciale sau în orice alte scopuri; ... c) construcțiile-anexe situate fie în corpul principal de clădire, fie în afara acestuia, cum sunt: bucătăriile, camarile, pivnițele, grajdurile, magaziile, garajele și altele asemenea; ... d) construcțiile gospodărești, cum sunt: pătulele, hambarele pentru cereale, surele, fânăriile, remizele, șoproanele și altele asemenea. ... 5.19. Sunt considerate clădiri distincte, având elemente de identificare proprii ale adresei, potrivit pct. 4.05 și 4.06 din prezentele norme metodologice: a) clădirile distanțate spațial de celelalte clădiri
NORMA din 13 noiembrie 2002 - (*actualizată*) pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele şi taxele locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146295_a_147624]
-
de construire se reduc cu 50%. Calculul acestei taxe se face de către structurile specializate în domeniul amenajării teritoriului și al urbanismului ale autorităților administrației publice locale, denumite în continuare structuri specializate. Prin expresia anexe gospodărești se înțelege: grajdurile, pătulele, magaziile, hambarele pentru cereale, surele, fânăriile, remizele, șoproanele și garajele. 29.02. În cazul lucrărilor de construire a clădirilor proprietate a persoanelor fizice, ca excepție de la prevederile pct. 29.01 din prezentele norme metodologice, daca valoarea de proiect declarată în cererea pentru
NORMA din 13 noiembrie 2002 - (*actualizată*) pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele şi taxele locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146295_a_147624]
-
înregistrate la autoritățile publice competențe, în vederea distingerii acestui subiect de drept de alte participante la raporturile juridice; denumirea are același rol în cazul persoanei juridice că și numele pentru persoana fizică. 62. Folosință - dreptul de a folosi un bun. 63. Hambar - magazie în care se păstrează produse agricole sau alte produse. 64. Impozit - prelevare obligatorie, fără contraprestatie și nerambursabila, efectuată de către administrația publică pentru satisfacerea necesităților de interes public; 64.1. (a) impozită - a impune, a prevedea perceperea unui impozit; 64
NORMA din 13 noiembrie 2002 - (*actualizată*) pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele şi taxele locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146295_a_147624]
-
sau a containerelor în și din nave, de manipulare în și din magaziile portuare sau în și din alte mijloace de transport, de depozitare, stivuire, amarare, sortare, paletizare, pachetizare, containerizare, șlinguire și insacuire a mărfurilor, precum și operațiunile de curățare a hambarelor și a magaziilor navelor, denumit în continuare muncitori portuari, se înregistrează la administrația portuara și/sau de cai navigabile, denumită în continuare administrație portuara, a portului în care își desfășoară activitatea, conform prezenței metodologii. Articolul 2 (1) Agenții economici care
METODOLOGIE din 28 noiembrie 2002 de eliberare a carnetelor de lucru în port şi de înregistrare a muncitorilor portuari. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146417_a_147746]
-
au să se vadă de departe. (diateza pasivă) La diateza dinamică, verbele își completează cu obligativitate câmpul semantic prin dezvoltarea funcției sintactice în care subiectul este direct interesat:complement indirect: „Tata s-a îngrijit de voi, / V-a lăsat vite, hambare.” (T. Arghezi) Verbele intranzitive întrebuințate la diateza impersonală devin auto-suficiente semantico-sintactic; realizează nuclee predicaționale monomembre: Se respiră. Aceste verbe dezvoltă cel mai adesea un câmp semantico-sintactic secundar prin realizarea funcției de circumstanțial: de mod, timp, loc: Se pleacă mâine. Se
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
expresiei, termenii nu-și impun nici reciproc, nici unilateral, restricții, dar prezintă cel mai adesea în comun măcar o trăsătură formală, corespunzând unei trăsături semantice (gramaticale, categoriale) comune. În enunțul „Vecinul meu a strâns cu ne-ndurare/ Grădini, livezi, cirezi, hambare.” (T. Arghezi), substantivele grădini, livezi, cirezi și hambare se află la același caz: acuzativ. Sub aspectul structurii enunțului sintactic, prezența unuia din termenii implicați în relația de coordonare nu e condiționată de prezența celuilalt. Relația de apoziție se dezvoltă între
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
unilateral, restricții, dar prezintă cel mai adesea în comun măcar o trăsătură formală, corespunzând unei trăsături semantice (gramaticale, categoriale) comune. În enunțul „Vecinul meu a strâns cu ne-ndurare/ Grădini, livezi, cirezi, hambare.” (T. Arghezi), substantivele grădini, livezi, cirezi și hambare se află la același caz: acuzativ. Sub aspectul structurii enunțului sintactic, prezența unuia din termenii implicați în relația de coordonare nu e condiționată de prezența celuilalt. Relația de apoziție se dezvoltă între termeni reprezentând interpretări lingvistice din unghiuri diferite ale
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
din care rezultă cu o relație de coordonare copulativă: „Cele citite trec ca niște coji moarte în buzunarul memoriei, de unde ies la iveală apoi tot în aceeași formă”. (M. Eminescu, P.L., 207) - „Cele citite trec ca niște coji moarte în hambarul memoriei $și/iar de aici$$ ies la iveală apoi tot în aceeași formă.” Tipuri structuraletc "Tipuri structurale" a. simplu; se realizează prin: • adjectiv: „Untarul, alb, s-a ridicat fără să spună un cuvânt.” (E. Barbu, 162) • substantiv: „Le țineam minte
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mari, grei, atârnând de pretutindeni ca țâțele vacilor. Numai după ce am urcat pe jumătate pi eptul dealului și am poposit pe un fel de platou, într-o ogradă imensă, umbrită de copaci groși cât roata carului, printre care abia apăreau hambarele, grajdurile, cramele enorme și în fund de tot, cerdacul conacului boieresc, mi s-a părut că pătrund într o altă lume, într-o altă viață... Conu Manole mergea încet (avea 90 de ani n.n.), oprindu-se la tot pasul. Voia
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
au fugit de zile rele. Oaspeții noștri dragi se îndreaptă spre țările calde. Iarba adie, plopii se pierd în zare, iar amurgul toamnei este violet. Sub o frunză argintie, un greier își cântă melodia. Furnicile se bucură de bogățiile din hambarele lor pline de hrană. Pomii își scutură frunzele și pe jos se așterne covor miraculos. Castanii sălbatici se bucură că sunt plini de fructe, dar se rușinează că sunt zburlite fructele rotunde și le aruncă din ei. Frunzele viei prind
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
a rămas fără cântăreții cei vestiți. Unele animale sălbatice au început să-și facă provizii pentru iarnă. Altele își strâng fân pentru ca bârlogul să fie cald. Oamenii și-au strâns toate recoltele. Au cules viile, pline de struguri, au umplut hambarele cu porumbul galben și cu grâu gălbui, au cules livezile cu mere roșii și pere galbene, cu gutui mari și pufoase. Curând toamna va pleca și în locul ei va veni iarna cu vestmânt alb, catifelat. Diana Patraș SFÂRȘITUL UNEI ZILE
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
lumea s-a stricat detot. Tinerii vor să plece la turci, la nemți, în Italia și vor bani de drum repede. Și iau taurul omului din poiată...” Uitarea poveștii „Oamenii se plâng pe-aici că le fură animalele, porumbul din hambare și nimeni nu cade...” „Ei, dacă aș fi eu acum în cizme... Jăratic ar mânca! Este unul aici, Șiulică al lui Cataroi, tot așa-l cheamă. El cu frații lui...” „De unde știți?” „L-am mirosit... Nea Ioane, îmi zice el
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
feminină a cărei voce o preia. Se realizează o dedublare fie prin utilizarea persoanei a doua singular în discursul liric ("Tu vii cu fructe și cu jucării", Înaintea lucrurilor, "tresari în stele, ai vrea să ți se pară/ (pierduți printre hambarele cu pâine)/ că greierii din bulgări pleacă-n țară,/ ca să te caute-n mirările de mâine.", Filigran romantic), implicând uneori, pur și simplu, o invocație sau un dialog imaginar, alteori o trăire prin intermediul Ei, fie prin folosirea persoanei I, caz
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
terifiant. „Corbii pe Ilie în munte l-a[u] hrănit”, amintește un predicator 1). într-una din cele mai cunoscute parabole, Iisus le zice ucenicilor: „Priviți la corbi, că nici nu seamănă, nici nu seceră; ei n-au cămară, nici hambar, și Dumnezeu îi hrănește”2). Așadar, corbii reprezintă modelul natural de viețuire. La Dosoftei, corbul e, alături de pelican și vrabie, o pasăre care evocă izolarea și singurătatea: „De-atocma cu pelecanul,/ Prin pustii petrec tot anul,/ Și ca corbul cel de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
la frumoasa livadă de portocali a lui Jim Streele, după care se afundă puțin în Lacul Belle, căminul celui mai îndrăgit locuitor al orașului, cel mai mare aligator din lume (124-25). Hurston nu își ignoră propria subiectivitate, ci vorbește despre "hambarul cel mare de pe lac" în care locuiește ea, folosind astfel o tactică despre care Hamlin Garland afirma în Idoli sfărâmați că se potrivește perfect cu jurnalismul literar: "Scrie despre lucrurile pe care le cunoști cel mai bine și la care
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Încercarea țăranilor de a-și rezolva necazurile prin cumpărarea moșiei Nadinei este sortită eșecului, deoarece Miron Iuga Îi concurează. Mânia țăranilor ajunge la culme. Își dau seama că pentru a căpăta pământ, trebuie să plece În răscoală. Incendiază conacele, pătulele, hambarele, taie firele de telegraf, alungă autoritățile, omoară pe boierul Miron Iuga etc. Când ajung la Împărțirea pământului, nu se mai Înțeleg, de aici caracterul neorganizat, spontan și ahotic al mișcării. Unii propun să aștepte venirea inginerilor ca să Împartă ogoarele cu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
-mi spune mie: Mina, mingea, mura, mărul, Fără mine nu poți scrie; Ăsta este adevărul! Fără mine nu e moara, Nici mașina, cărămida, Melcul, mâța sau mioara, Mormolocul și omida. Eu mă aflu ( ține minte?!) Și la masă, și-n hambare; Mama ia de mine-aminte; Nu sunt mic, mucos; sunt mare! Câți de ,,m’’ dorit-au, oare, Pe aici să se strecoare? E cuminte-acela care Rezultatul bun îl are. Nouă nuci îl decorează Și ,,n’’, plin de încântare, Dintr-un nor
ALFABETUL by CĂTĂLINA ORŞIVSCHI () [Corola-publishinghouse/Journalistic/529_a_927]
-
la lucru pe moșie și ieșeau seara. Costanciuc (La Costanciuc)-teren arabil între tarlalele La Bojoga și La Cățăl, denumit după locuitorul care avea casa aici pe acest câmp. Coșăre (La Coșăre)-teren agricol pe care au existat mai multe hambare pentru păstrat în special porumbul proprietarului moșiei. Coșer înseamnă un fel de pătul din nuiele împletite în care se păstrează în special porumbul. Nu departe se află locul numit La Mălăiște. Cresneanu (în Cresneanu)-teren arabil pe coasta de sud
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
să achite arenda pe o perioadă de 5 ani. De asemenea, obștea agricolă sătească a construit în anul 1913, un pod peste Pârâul Morii la confluența acestuia cu pârâul Bașeu, care mai apoi s-a numit podul Alexandrescu și un hambar pentru depozitarea produselor agricole recoltate toamna. Demn de menționat este faptul că tot din inițiativa învățătorului Ioan Alexandrescu a fost înființată în anul 1906 și Cooperativa de Consum Frăția cu sediul în Lupeni și având filiale în celelalte sate. In
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Ruptaș - persoană care nu plătea toate dările și nu executau toate muncile ca ceilalți săteni. în categoria ruptașilor intrau fii de preoți, dascălii etc. Seliște - loc pe care a fost cândva un sat, loc pustiu,necultivat. Sân(slav) - fiu. Sâsâiac - hambar pentru păstrarea porumbului din leațuri sau din nuiele împletite. Sluger - dregător domnesc, însărcinat cu aprovizionarea armatei și curții domnești. Spătar - înalt demnitar la curtea domnească, șef al armatei și al poliției. Stipendiu - ajutor în bani acordat de stat unui elev
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
pentru a susține înaintea boierilor părerea că dezvoltarea Țării Românești va dăuna prosperității Rusiei. ... «Luați ca exemplu moșiile mele - le zicea el -, ele sunt în Podolia; dacă producția dumneavoastră de grâu urmează să se întindă, tot grâul meu rămâne în hambare.» ... Orice rapoarte veți face asupra acestei țări - îmi zicea generalul de Loevenstern -, cel puțin nu veți spune că am fost lipsiți de generozitate în acțiunea noastră. Prosperitatea Brăilei este ruina Odesei, și totuși ne istovim în oboseli și în griji
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
stuf era așezat pe gratii de lemn. Pereții, și ei din gratii de lemn, erau acoperiți cu argilă nearsă. Aceste case de 20 pînă la 40 de metri lungime puteau adăposti mai multe familii și puteau să servească și ca hambar pentru grîu. DOCUMENT 2 Întemeierea Marsiliei "O bandă de tineri foceeni au fondat Marsilia în mijlocul ligurilor și al populațiilor galice sălbatice. Ei au ajuns în golful Galatic la gurile Ronului. Seduși de farmecul locului, la întoarcerea acasă au povestit ce
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
legislația tinde să fixeze persoanele în condiția lor, obligîndu-i pe copii să adopte meseria părinților lor. Mediile rurale sînt supuse unor constrîngeri și mai mari. În ciuda unor progrese despre care stă mărturie marea moară de apă de la Barbegal în serviciul hambarelor imperiale de la Arles, condițiile tehnice nu s-au prea schimbat. Muncitorii agricoli formează marea masă a celor numiți humiliores, prin opoziție cu notabilii, numiți honestiores. Situația lor s-a schimbat în parte din cauza sistemului fiscal. Colonii care muncesc pe domeniile
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
țesut, carul, melița, furcile, greblele, scaunele, chiar și cuiele) erau lucrate din lemn sau aproape numai din lemn. Toate aceste unelte și obiecte de uz casnic erau executate de meșteri lemnari. Încă din timpuri vechi, dulgherii de pe Valea Proviței confecționau hambare (numite în limbajul local „hămbăroaie”) și tronuri având o utilitate certă: păstrarea cerealelor. Tronul mai servea și la așezarea la scurs a cărnii de porc, bine sărată. Aceștia după ce pregăteau un număr de hambare și tronuri le încărcau în căruțe
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]