1,040 matches
-
veți mânca sau ce veți bea, nici pentru trupul vostru: cu ce vă veți îmbrăca. Oare nu este viața mai mult decât hrana, iar trupul mai mult decât îmbrăcămintea? Priviți păsările cerului: nu seamănă, nu seceră, nici nu adună în hambar, iar Tatăl vostru ceresc le hrănește. Oare nu sunteți voi mult mai de preț decât ele? Cine dintre voi, oricât s-ar strădui, poate să adauge câtuși de puțin la durata vieții sale? Iar pentru îmbrăcăminte de ce vă îngrijorați? Observați
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
Preafericite... Binecuvântarea mea să vă sfințească lucrarea de dragoste întru ajutorarea aproapelui căzut în suferință, binecuvântează mitropolitul Teoctist. Mulțămesc Sfinției tale, și rogu-te să rânduiești ca frații monahi, plini de har și iubire de oameni, să se strămute în hambar și, între două rugăciuni și-o tămâiere, să deprindă meșteșugul tămăduirii; să aline nu numai durerile sufletului, ci și pe cele ale trupului; să le închidă ochii ascultând ultima șoaptă și ultimul gând al celor ce se duc. Amin... Prea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Avea stâna sa de oi (merinos), multe vite, vreo doisprezece mânji, gâște "americane", câțiva câini foarte agresivi și lucra "sesia" care se întindea nu mai puțin de vreo douăsprezece hectare de pământ. Cultiva cereale, plante tehnice, furaje și toamna avea hambarele pline cu de toate. Dar, de ce avea, de aceea-și dorea și mai mult. Vorba aceea: "Lăcomia măsură n-are". Mie mi-a rămas în minte păunul și păunița din ograda preotului. De câte ori treceam pe la poarta lui, mă opream să
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ieșeau albe ca zăpada. Acasă, le întindeam pe niște drughini, ce le aveam suspendate la gang (din spatele casei). Când nu încăpeau, mai foloseam sforile din grădină. Seara târziu, le adunam uscate și le așezam la locul lor în ladă și hambar. Abia după aceste treburi se trecea la bucătărie. Pregăteam din timp ingredientele, de care aveam nevoie, pentru bucatele propuse. Eu alegeam orezul pentru sarmale, spărgeam nucile (pentru turtă dulce) și stăteam pe lângă mama, să-i fiu mereu de ajutor. Joia
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
albă, cu dantelă pe margini și pe ea în tișlaif, cusut tare frumos de Casandra Vatamaniței (expertă în cusături cu diferite modele în culori). Tot ea ne-a aranjat și perdelele de la geamuri. Pe cuier erau trăistuțele, cojoacele, pieptarele, bundițele. Hambarul cu pânzeturi, marame, valuri de trăisti și de sumani, de țoale vărgate, cuverturi de lână, broboade, cămăși, ițari, catrințe, fote, era așezat în fundul tinzii (după scara care urca în podul casei). Ziua fixată pentru sărbătorire era de obicei 24 noiembrie
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și sfătos. Vorba daltei tale trebuie să fie respectuoasă și iubitoare. Numai așa îl poți mulțumi". Mobilierul casei țărănești, lucrat în bardă, cuțitoaie și daltă scot la iveală piese tradiționale: patul, masa-ladă, podișorul, colțarul, blidarul, polițele, cuierul și lingurarul (cutia), hambarul, grindarul. Tâmplari renumiți: Nemțoc Gheorghe și Nicolaescu Constantin. Omul din sat a simțit nevoie să-și împodobească și uneltele de muncă: jugurile carelor, șeile de lemn, codiriștile de bici, botele(bâtele) ciobănești, cupele de muls (donițele), ciubărașele, balercuțele (damigenele); furcile
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
la hrănirea vacilor cu tainul cuvenit și a supravegheat atent ca vițeii să-și sugă laptele cuvenit de la vacile mamă. − Mihăiță, îl strigă mamă-sa, scoate o caldare de zăr din butoiul din chiler, ia două căușe de urluială din hambar, amestecă bine cu zărul și dă la porci. Hai, dragul mamei, mișcă-te iute că trebuie și tu să mănânci ceva și să pleci la școală. Emilia încălță o pereche de papuci mai vechi, dă drumul la ocol, desface frânghiile
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
țin de Valea Racovei. Merită să arătăm ceva mai neobișnuit și anume, Gheorghiță era hotărât să iasă din făgașul unui copil de țăran. într-o zi mamă-sa Maria îl văzu cioplind niște scândurele subțiri din lemn de brad în hambarul cu grâu și-l întrebă, curioasă, ce meșterește el acolo. − Mamă, nu pot să-ți spun până nu văd ce-mi iese din ce am gândit eu; − Dar ce-ai vrea tu, dragul mamii, să scoți din scândurelele celea? continuă
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
din meștereala secretă a acestuia, ceea ce înseamnă că mama Maria și-a ținut gura așa cum promisese. în una din dimineți Costache sculat , așa cum se deprinsese, odată cu venirea zorilor, merse în șură să aducă urluială pentru tainul cailor. între șură și hambar avea un mic cotlon care servea de atelier și adăpostea în special râșnița, la care țăranii pregătesc urluială din grăunțe de porumb, pentru hrana animalelor. Urluiala râșnită peste zi era pusă într-un sac, alături de râșniță și când îl ridică
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
a spus să ne culcăm cu burta la pământ, el a desfăcut o verigă de pe cutiuța aceea despre care a spus că-i grenadă, și a azvârlit-o mai departe, cam la vreo zece pași, ea lovindu-se de stâlpul hambarului. Nu s-a întâmplat nimic, Dumitru s-a ridicat și a adus grenada aceea, spunând că este ruginită și din cauza asta nu a explodat. A meșterit nu știu ce la ea, ne-a spus iarăși să ne culcăm și a aruncat-o
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
spusese că avem de făcut o bună bucată de drum, pe la moșia cucoanei Roza, prin pământurile lui domnu Teodorescu, pe lângă lanurile lui cuconu Dumitru. Și acuma mergem cale lungă, fără de sfârșit parcă. La început, poate pe hotarul pustietăților, lângă niște hambare, aproape de o casă pitită, mormăia o batoză pitică, purtată de cai. De după un gard de spini, cum ne-apropiem cu corabia noastră de cruce roșie, deodată se arată un om bărbos și negru care aleargă în fugă spre noi făcându
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mergeți? de unde veniți? De la Probota? La Hârlău? Aha! da! aha! da! Vra să zică ești bine! Ești sănătos? dar Agache ce mai face? Care Agache? zice doctorul cu mirare; apoi se reculege. Bine, e bine, e sănătos. Așa? zice stăpânul hambarelor și al batozelor. E bine? și pare foarte fericit. Și începe a vorbi iar repede, repede bolborosind. La revedere, la revedere! zice doctorul depărtându-se; mă grăbesc. Trebue să ajung coloana. Care coloană? care coloană? ce coloană? strigă bărbosul, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
din ajun, odihnit îndeajuns, merg pe jos cu compania mea. Iar suim dealuri lungi și coborâm văi mari printr-o nemaipomenită arșiță. Drum nu-i. Mergem pe o cărare care se înmlădie deadreptul printre nesfârșite lanuri. Facem popasuri lângă niște hambare; soldații rămân pe miriștea dogorită, noi, ofițerii, ne tragem la umbra hambarului unde ospătăm cât avem și cum putem. Dar din asfințit nori negri urcă, cuceresc în scurtă vreme albastrul șters al cerului, vântul ușor crește, crește, începe a bate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
dealuri lungi și coborâm văi mari printr-o nemaipomenită arșiță. Drum nu-i. Mergem pe o cărare care se înmlădie deadreptul printre nesfârșite lanuri. Facem popasuri lângă niște hambare; soldații rămân pe miriștea dogorită, noi, ofițerii, ne tragem la umbra hambarului unde ospătăm cât avem și cum putem. Dar din asfințit nori negri urcă, cuceresc în scurtă vreme albastrul șters al cerului, vântul ușor crește, crește, începe a bate cu aripi de vijelie, și o ploae viforoasă se năpustește. La adăpostul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cât avem și cum putem. Dar din asfințit nori negri urcă, cuceresc în scurtă vreme albastrul șters al cerului, vântul ușor crește, crește, începe a bate cu aripi de vijelie, și o ploae viforoasă se năpustește. La adăpostul nostru, sub hambare, ne învelim în pelerine, cu glume, cu râsete pe când flăcăii regimentului, în goană își caută pretutindeni adăpost, pe când ploaea se învălue în lungi șuvițe resfirate, pe când vântul umflă girezile de grâu din apropiere, și le spulberă crestele ca pe niște
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
necontenit umblă pe moșie, cu un paneraș, ușor și solid. Dimineața are doi cai mici (hareanschi). După amiază doi mari cu care merge la Crasnaleuca (globanschi). Apucă peste câmpuri la stanții unde oamenii desfac păpușoii firtelor. Se abate pe la coșare, hambare (standoale, când hambarul e mărginit din două părți e coșare), la mori; apoi la pluguri, la semănători. Pretutindeni drumurile sunt în țărână, și caii și trăsura stârnesc un colb oribil. Moșiile aceste au și câteva iazuri. Proprietarii fac și adăpători
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
moșie, cu un paneraș, ușor și solid. Dimineața are doi cai mici (hareanschi). După amiază doi mari cu care merge la Crasnaleuca (globanschi). Apucă peste câmpuri la stanții unde oamenii desfac păpușoii firtelor. Se abate pe la coșare, hambare (standoale, când hambarul e mărginit din două părți e coșare), la mori; apoi la pluguri, la semănători. Pretutindeni drumurile sunt în țărână, și caii și trăsura stârnesc un colb oribil. Moșiile aceste au și câteva iazuri. Proprietarii fac și adăpători pentru vite etc.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de mere și fructe și vinișorul de mere, alții lucrează stupi pentru primăvara ce va veni. Femeile țes sumani și poclăzi, umblă în șezători. E în munte o activitate mai mare și mai concentrată în lucrări de gospodărie, împrejmuiri, porți, hambare, fânării. București. 9 Noembrie 1956. La profesorul de filologie de la Iași, o cucoană nu tocmai deșteaptă; pricepută însă la mobilat camerile și la primirea musafirilor. Are o femeie servitoare cam nătângă (Mărioara), care ia subt protecția ei pe Irimie, spălându
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
astfel de începuturile sale literare: trei „microportrete”, publicate în Pagini dunărene (Casa Regională a Creației Populare, Galați, 1964). Primul e al „tovarășului Alecu Crăciun, președintele gospodăriei colective din Băleni, raionul Bujor”, sub conducerea căruia „s-au obținut recolte bogate, îndestulînd hambarele oamenilor”; al doilea al profesoarei „Constanța Dumitriu din Romanu (raionul Brăila)”, „un exemplu ce se caracterizează prin entuziasm, pasiune pentru meseria aleasă dar și pentru activitatea cultural-artistică”; iar al treilea e al actorului Ion Lazu, interpretul lui Lenin din A
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
a câte 40 de găleți, la 8. un șopron sub care se află un atelier de dogărie, la 9. un alt șopron sub care se pot adăposti 5-6 care(căruțe) în caz de ploaie, la 10. e înregistrat un grânar (hambar) cu 12 despărțituri, cu un chioșc, cu un acoperiș francez din șindrilă în care se pot depozita circa 2000 de banițe de cereale, la 11. o cocină în care pot fi îngrășați cel puțin 12 porci mari. la 12. se
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
stabilit apoi nivelurile cotelor obligatorii pentru țărani, către statul român obligat să achite Uniunii Sovietice,«marele nostru prieten de la răsărit» datoria de război. Astfel în 1950 de exemplu, satul Oprea Cârțișoara era obligat să pună la dispoziția colectorilor, strângând din hambarele a 248 de familii practic înfometate, următoarele produse vegetale: - grâu tone: 9,933 - secară 40,578 - ovăz 21,378 - porumb 20,478 - cartofi 322,478 - fân 83,002 - trifoi tone: 0,031 - borceag 0,996 Nu dispunem din păcate de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
erau scutite de a contribui la achitarea datoriilor de război, anume Constantin Donea și Nicolae Grecu. Oare câtă sărăcie o fi fost în gospodăriile acestor doi locuitori ai satului , dacă «tovarășii» colectori nu au avut ce să măture de pe fundurile hambarelor lor ca să ia și să trimită în marea uniune sovietică. Media pe famile plătitoare de dări în contul datoriilor de război, aci la Oprea Cârțișoara era de: - 40 kilograme de grâu, 165 de secară, 87 de ovăz, 82 de porumb
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
a monastirei Dobrovățu, În Întindere ca la 242 falce (o falce egal 1,5 ha.) pământ arabil și 138 falce pădure, din care 5 parchete sunt date În esploatare, având 2 cârciumi, un coșar, uă (o, n.n.) casă și un hambar, evaluată cu 76.000 lei, garanția provisorie este de lei 12.000. 2) Moșia Elanu, din comuna Grozeșci, fostă a monastirei Dobrovățu, 290 falce, din care 196 arătură, 16 livede de fân și 68 falce izlaz de pășune evaluată cu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
că În hambarile notate pe a doua pagină se află cerialile arătate În dreptul fie căruia (...)”. Într-adevăr, Holban Își făcuse treaba În mod exemplar, Întocmind următorul tabel, cu o excepțională valoare istorică pentru noi, cei de astăzi: „1) În hambarul Dnei Catinca Buzduganu se află 50 chille orzu (o chilă avea aprox. 500 de kilograme, n.n.) a D-lui Sulimu Leibu; 2) Idem D-l Michai Jomiru 120 chille orzu a D-lui Israil Marcovici; 3) Idem D-l Niță
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Idem D-l Niță Busnea 25 chille orzu a D-lui Aizu Șaragu; 4) Idem D-na Rucsanda Codrianu 22 chille popușoiu a D-lui Meeru Eșanu; 5) Idem 25 chille a D-lui Ivanciu; 6) 100 chille grâu În hambarul D-lui Dumitru Tălmaciu a D-lui Marcu Iani”. Deci, angrosiști evrei și depozitari români, adică una dintre modalitățile de afaceri practicate de acești minoritari În afară de comerțul cu amănuntul. Ca prin farmec și de la Despărțământul I veniseră vești
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]