748 matches
-
-și privesc stăpânii, dar și o anume, nestinsă, superioritate. Faptul că Îi Întrec pe maeștrii lor În spiritul mărunt practic ca și acela că, de obicei, tinerii lor stăpâni sunt lefteri, plini de datorii pe la tot felul de meseriași sau hangii!, le dă convingerea adâncă de a le fi superiori și că, de fapt, ei joacă rolul de seamă nu numai În viața acestuia, dar și a cercului În care se Învârt cu toții. (Planchet, de altfel, cunoscutul și istețul valet al
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
strălucit. Studiile superioare le-a făcut la Institutul Agronomic din București, obținându- și diploma de inginer agronom în anul 1934. Este numit, după absolvire, la Ocolul agricol din plasa Huși, de unde revine în orașul Bolgrad în urma căsătoriei cu fiica hangiului Vasiliev. Este numit profesor la Liceul de băieți din Bolgrad, Secția agricolă, activitate pe care o desfășoară cu rezultate deosebite până în anul 1940. A fost apreciat ca un cadru didactic de înalt profesionalism, care a pregătit câteva serii de absolvenți
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
amănunte despre intimitățile vieții mele. Dacă ar fi o poveste aș începe cu a fost odată în secolul al XII-lea când strămoșii mei au părăsit meleagurile natale din zona Moselei și a Rinului de Mijloc, unde viața lor de hangii și viticultori nu mai garanta supraviețuirea. Astfel au lăsat totul în urmă în speranța unei vieți mai bune la 1500 km în jos spre sud-estul continentului. Astfel, după luni ba chiar ani de peripeții, greutăți, boli, foamete, au ajuns în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
chiar ani de peripeții, greutăți, boli, foamete, au ajuns în zona transilvană unde "clanul Schenk" s-a așezat în zona Cincu (astăzi jud. Brașov) și cel al Jidveiului unde au reînceput o nouă viață însă cu vechile lor ocupații, de hangii și viticultori, care erau strâns legate unele de altele. Probabil că de acolo, din zona respectivă, ne provine numele sau înaintașii mei au dat numele Cincului (în germană "Groß-Schenk" Cincu Mare). Arborele meu genealogic nu precizează acest lucru. Cu siguranță
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
importante centre de tranzacții comerciale cu țările vecine. În 1820, la Huși desfășura activitate comercială un număr de 131 negustori, din care erau: abăgeri - 16; bacali - 17; crăsnari - 2; rachieri - 3; bogasieri - 4; pânzari - 1; chitari - 1; cafegii; pescari - 2; hangii - 1; negustori nespecificați. Stejarul de Fălciu era foarte apreciat pentru rezistența lui la acțiunile cariilor, dar din lipsă de debușee libere și de mijloace de transport, cea mai mare parte putrezea pe loc sau era prefăcută în mangal, care se
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
marginea dramaturgiei: Pribeagă, în „Manuscriptum", an. VIII, 1977, nr. 2 Fouilloux, Danielle și colab., Dicționar cultural al Bibliei, Editura Nemira, București, 1988 Grăsoiu, Liviu, Poezia lui Vasile Voiculescu, Editura Dacia, Cluj— Napoca,1977 Grăsoiu, Liviu, Voiculesciana, Editura Nouă, București, 2008 Hangiu, L, Dicționarul presei literare românești 1790—1990, ed. II—a, revizuită și completată, Editura Fundației Culturale Române, București, 1996 Herescu, N. L, V. Voiculescu și poezia pură, în „Gândirea", an. XXII, 1943, nr. 7/august Ionescu, Const. D., V. Voiculescu
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
146 150 : V, 31 Gorcea, Petru Mihai : III, 143 147 ; VIII, 43 50 Grama, Al. : VI, 175 180 Gregori, Ilina, V, 35 36; VI, 32 40; X, 13 19 Grigorescu, Dan, V, 78, 80 H Hanganu-Bumbăcescu, Doina : III, 171 175 Hangiu, I. : VIII, 106 115 Hașa, Gligor : III, 129 134 Hâncu, Aurel : VIII, 124 Hedeș, Daniela : VI, 127 Henegariu, N. : VII, 58-61 Herescu, N.I. : V, 70 Horia, Vintilă : VIII, 156 Horvat, Săluc : II, 33 35; VII, 236-239; X, 34 39 Horvath
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
coborârea În gară, așa că s au Îndreptat către hanul din Merișani, ca să doarmă o noapte acolo. Dar peste tot era Încuiat; obloa nele trase și ușile zăvorâte. După ce au bătut minute În șir la ferestre și la uși, a apărut hangiul care le-a răspuns mo rocănos și bănuitor. Acesta avea o figură sinistră, accentuată de Întunericul nopții și de furtuna dezlănțuită; era un acromegalic. Călătorii noștri cunoșteau multe Întâmplări sinistre din lumea hanurilor și toată noaptea n-au dormit, de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
rocănos și bănuitor. Acesta avea o figură sinistră, accentuată de Întunericul nopții și de furtuna dezlănțuită; era un acromegalic. Călătorii noștri cunoșteau multe Întâmplări sinistre din lumea hanurilor și toată noaptea n-au dormit, de frică să nu-i ucidă hangiul. Dimineața, furtuna s-a potolit și hangiul le-a dat binețe, Întrebându-i cine sunt și unde merg. După ce Costică Beldie i-a dat toate informațiile, s-a pornit pe un râs cu hohote, ca un nebun. Când a reușit
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
sinistră, accentuată de Întunericul nopții și de furtuna dezlănțuită; era un acromegalic. Călătorii noștri cunoșteau multe Întâmplări sinistre din lumea hanurilor și toată noaptea n-au dormit, de frică să nu-i ucidă hangiul. Dimineața, furtuna s-a potolit și hangiul le-a dat binețe, Întrebându-i cine sunt și unde merg. După ce Costică Beldie i-a dat toate informațiile, s-a pornit pe un râs cu hohote, ca un nebun. Când a reușit să se mai potolească, le-a spus
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
a spus că este din Stroești, Îl cheamă Trufășilă și este rudă cu Beldie. Apoi a povestit că nici el n-a dormit toată noaptea de frica lor, a oaspeților. Au râs cu toții de Întâmplare, au luat micul dejun, și hangiul, ruda lui Costică, le-a organizat depla sarea la Stroești. Era vremea călătoriilor; oamenii mergeau dintr o provincie În alta spre a cunoaște și a realiza Marea Unire. Cora Irineu mer gea În Banat; Costică la Sibiu și la Stroești
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Neagoe, onorabila lady Johana Roth și fiii săi aveau în posesie un han de câmp, ca moștenire. Proprietatea era formată dintr-o curte pe care se afla construită o clădire din bârne de stejar în care funcționa localul și locuia hangiul, după cum mai exista un grajd ce putea adăposti 7 - 8 cai, și o șură pentru căruțe. Hanul desfăcea către clienții săi permanenți sau ocazionali, în medie 250 de vedre de vin și 9,5 vedre de rachiu. «Onor» conții și
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
nemuritor... De la Sălcii, drumul se făcea mai greu, cotropit de verdeață. Arbori seculari îl mărgineau; mult timp am crezut că acei copaci erau ai noștri, că fuseseră plantați acolo pentru că acela era locul nostru de plimbare preferat. La Sălcii, știi: hangiul ieșea în fața trăsurii, frânt de la mijloc în unghi drept, iar tata îi spunea: „Dă o cinzeacă și un pachet de tutun lui Neti“. Apoi el cobora, cu alura lui de mare senior, și uneori examina caii, trăsura, făcând observații, pe
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
tradusă În românește prin „Iașiul este un oraș levantin” <endnote id=" (738, p. 305)"/>. Exemple de acest gen sunt nenumărate. Este greu de imaginat, de pildă, cum poate un autor care redactează În 1982 o carte despre negustori, zarafi, cârciumari, hangii, birjari și căruțași, despre tradiția târgurilor, bâlciurilor și iarmaroacelor din spațiul românesc să nu Îi menționeze măcar o dată pe evrei <endnote id="(643)"/>. Mă grăbesc să adaug că fenomenul În discuție nu este nici specific românesc, nici specific regimurilor comuniste
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
care o iubește (actrița Leni Caler) În următorii termeni : „E urâtă. Fruntea Îngustă, nasul ovreiesc, gura mare [...], buza inferioară proemi nentă” <endnote id="(156, p. 133)"/>. Și prozatorul român Liviu Rebreanu face din chipul unui personaj al său - Ițic Ștrul, hangiu evreu din Fălticeni (nordul Moldovei) - o colecție de Însemne identitare considerate specifice nației : el are „pielea foarte roșie”, „punctată cu pistrui cafenii cât urmele de vărsat”, are „părul cărămiziu, rar și murdar”, iar „din mijlocul feței păroase și roșcovane, nasul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ovrei roșcovan, cu obrazul atât de pistruiat Încât semăna cu un ou de vrabie” <endnote id="(660, p. 172)"/>. Și Liviu Rebreanu și-a „colorat” protagonistul nuvelei Ițic Ștrul, dezertor (scrisă În 1919) cu tușe și Însemne identitare considerate specifice. Hangiu din Fălticeni, Ițic Ștrul are „pielea foarte roșie”, „punctată cu pistrui cafenii cât urmele de vărsat”, are „părul cărămiziu, rar și murdar”, iar „din mijlocul feței păroase și roșco vane, nasul coroiat și subțire se ridică brusc, dominator” <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
numai materialmente”, astfel ca „negustoria evreiască să meargă tot atât de bine și În literatură, ca și În celelalte tărâmuri de jaf metodic al nostru” <endnote id=" (202, pp. 448-451)"/>. În aceeași epocă, evreii erau acuzați nu doar că „otrăvesc băuturile”, ca hangii și cârciumari, dar că sunt și „otrăvitori ai scrisului”, ca ziariști și scriitori. Astfel, românii sunt „otrăviți complet de literatura jidovească”, scrisă de intelectuali „evrei Împuțiți” ( G. Gavrilescu, „Jidanii În literatura română”, Învierea, 15 iunie 1941 ; <endnote id="cf. 693
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
demult meseriile, iar acolo unde emanciparea a devenit realitate, peste tot, israeliții, Într-un număr tot mai mare, se orientează dinspre negustorie spre meserii” <endnote id="(536, pp. 287-288)"/>. Din cauza restricțiilor administrative, procentul comercianților evrei Înregistrați În Transilvania (negustori, cârciumari, hangii) era În epocă relativ mare, chiar dacă În scădere (69,8% În 1813 și 60,6% În 1848), iar cel al producătorilor (meșteșugari, agricultori) era relativ mic, chiar dacă În creștere (2,7% În 1813 și 17,5% În 1848) <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ei sosire, scoaseră un ușor țipet metalic, și apoi din nou căzură În somn adânc, Împreună cu noua sosită” <endnote id="(439, p. 86 ; 130, p. 672)"/>. Și Într-un poem al lui Octavian Goga, intitulat Cade o lacrimă (1913), hrăpărețul hangiu jidov - „jupânul Barbă- Putredă” - Își numără noaptea banii. Așa-zisa zgârcenie Înnăscută a evreului transpare și Într-o nuvelă În care I.L. Caragiale Își exersează umorul negru, Pastramă trufanda, o povestire despre calicul Aron, „un ovrei negustor”. Vorba fiului dramaturgului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Indignat de legea din 1873, „care interzicea vânzarea băuturilor spirtoase de către evrei” (una din numeroasele reglementări de acest fel adoptate În Țările Române În secolele XVIII-XIX), Moses Gaster prezenta În memoriile sale o viziune idilică asupra relației dintre români și hangiii evrei : aceștia din urmă „trăiseră Într-o perfectă armonie și prietenie cu populația” <endnote id=" (261, p. 159)"/>. Cam În același timp, În articolul din 1876 citat mai sus, Mihai Eminescu considera și el că nu cârciumarul evreu era vinovat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
român, Ion Luca Caragiale, are față de această problemă o cu totul altă poziție. El ia distanță fața de legenda otrăvirii băuturilor de către cârciumarii evrei. În nuvela O făclie de Paști (publicată În 1889), având ca protagonist pe Leiba Zibal - un hangiu evreu dintr-un târg din nordul Moldovei <endnote id="(vezi 651)"/> -, prozatorul vorbește de „acuzări de otrăvire prin vitriol” datorate răutății sătenilor : „Și oamenii sunt răi și pricinași la Podeni !... Ocări... batjocuri... suduituri... acuzări de otrăvire prin vitriol” <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
un taraf de lăutari evrei, „care cântă la țambal și scripcă”. E drept că aceștia sunt angajați doar pentru că lăutarii țigani nu sunt disponibili (Frații Karamazov, 1879-1880). Un lăutar evreu, polono-lituanian, de Început de secol XIX este celebrul personaj Iancăl hangiul, din poemul Pan Tadeusz (1834) de Adam Mickiewicz. Și el cânta din țambal (acompaniat de „scripcar și cimpoier”), și el cântase la nunți creștine și evreiești, și el rătăcise prin lumea largă ca muzicant ambulant, Învățând să interpreteze muzică populară
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
text non fiction semnat de Mihail Sadoveanu m-a făcut să cred că ar putea fi vorba de o practică a evreilor din zonă de eludare a interdicției. În volumul Oameni și locuri (1908), Sadoveanu redă „sfatul Înțelept” pe care hangiul Solomon din Pașcani l-a dat unui birjar evreu, neliniștit că Îl „apucă șabăs-ul pe drum” : „Cu șabăs-ul te poți Împăca. După lege n-avem voie să călătorim În ziua sâmbetei decât pe apă... Tu fă așa : umple la o
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
lui Emil Dorian Profeți și paiațe -, evreii au cunoscut pogromuri adevărate și e greu de a-i vindeca de fobie” <endnote id="(130, p. 851)"/>. Paradoxal, frica evreului generează uneori curajul său disperat. Cel puțin așa stau lucrurile În cazul hangiului din Moldova de Nord, Leiba Zibal, din nuvela lui Caragiale O făclie de Paști (1889). „Spaima are adesea efectele curajului”, susține Călinescu. „Leiba Zibal aparține unei rase bătrâne, cu nervii zdruncinați și cu imaginația Înspăimântată de lungi persecuții. Nu e
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
calitativ diferite de frică. „Evreii normali sunt timorați În forme defensive, văităreți, acomodanți [...]. Zibal suferă de spaimă atavică și de teroare cronică de origine traumatică” <endnote id="(130, p. 496)"/>. De aici s-ar naște curajul ieșit din comun al hangiului evreu, care-l răpune pe argatul Gheorghe chiar În noaptea de Înviere, atunci când de regulă evreii erau cei răpuși. Evident, frica este personajul principal al nuvelei lui Caragiale. Nu e de mirare că, atunci când regizorul Radu Gabrea a realizat un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]