2,621 matches
-
comunică la diferite niveluri, creează și modelează produsele intelectuale și culturale comune; b. scopul împărtășit, care înglobează interesele, nevoile, problemele comune pentru toți membrii comunității; c. sistemul computerizat (tehnologia), care mediază interacțiunea socială și care se referă atât la componentele hardware, cât și la programele destinate comunicării în spațiul virtual (software social); d. sistemul de politici și reguli, care iau forma ritualurilor, protocoalelor, regulilor și legilor care ghidează interacțiunile membrilor comunității și care sunt reflectate în design-ul spațiului virtual comun
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
lipsa intimității. Cei care promovează o viziune utopică a devenirii Internetului prevăd un control dispersat asupra rețelei (Fernback & Thompson, 1995), ceea ce, la nivelul cunoștințelor actuale, apare a fi o perspectivă naivă. De la oamenii de știință și designerii care creează părțile hardware și software pentru a aduce cele mai mari beneficii și până la organizațiile care operează după o agendă politică sau economică, cei care alcătuiesc elita informației controlează nu numai tehnologia, ci și dezvoltarea socială. După cum sugera Winner (1980), orice tehnologie are
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
luni, Statele Unite i-au urmat exemplul. Scopurile acestei societăți erau acelea de a construi și de a dota cu toate cele necesare o fabrică de calculatoare periferice și aparataj de prelucrare a datelor și acela de a produce și comercializa hardware. Fabrica și-a început producția în octombrie 19741580. Pe 5 aprilie, România a semnat un contract cu o altă firmă americană. După aproape 18 luni de negocieri, General Tire a acceptat să construiască în România, la Florești, o fabrică de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
producător intermediar) sau intern (reprezentat de compartimentele firmei care face parte din ciclul producției). Produsul reprezintă rezultatul unui proces, al unui ansamblu de activități corelate sau În interacțiune care transformă intrările În ieșiri. Produsele pot fi clasificate În următoarele categorii: hardware (componente, subansamble) software ( programe, proceduri, informații, date) materiale procesate ( produse realizate prin transformări ) servicii ( rezultatele activităților desfășurate la interfața furnizorclient și ale activităților interne ale furnizorului, pentru satisfacerea cerințelor clientului). Calitatea serviciilor este În strânsă legătură cu calificarea și motivarea
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
de oriunde și de oricînd, dacă pornește de la premisa unanimă că avem cu toții un trup și o minte percepută ca un ecran tridimensional, care nu poate fi nicidecum identificată cu trupul. Această dualitate, care nu reflectă cu precizie opoziția dintre hardware și software, ci mai degrabă pe aceea dintre mașină (incluzînd programul software) și performanța inteligenței umane, este inerentă tuturor ființelor omenești și poate conduce cu ușurință, cum s-a și Întîmplat, la ideea că performanța inteligenței este separabilă de trup
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
de bază ale modelului relațional au fost conturate de matematicianul firmei IBM, E.F. Codd, în două articole de referință publicate în 1969 și 1970. Modelul relațional propune o organizare tabelară datelor stocate într-o bază de date, independentă de arhitectura (hardware și software) sistemelor și un set de operatori pentru extragerea datelor (Codd, 1969; Codd, 1970). Așa cum remarcă și Fotache (2005), deși teoria relațională propune termenul de „relație”, în practică s-a consacrat termenul de „tabelă” sau „tabel”. Baza de date
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
adeseori un proverb klingonian: It’s a good day to die (notă: to dye = a vopsi; to die = a muri; ambele verbe se pronunță identic în limba engleză). b) O discuție între un reprezentant IBM și un producător japonez de hardware. Reprezentantul IBM solicită părții japoneze 10.000 de subansamble, făcând precizarea: „Vă rugăm, 3 rebuturi la mia de subansambluri!” Partea japoneză a executat comanda și a trimis-o însoțită de următorul text: „Noi, poporul japonez, am înțeles cu greu practicile
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
diferența dintre semnificația dependentă contextual și semnificația transmisă literal în cadrul strict al textului: De ce și-a schimbat locotenentul Worf culoarea părului? Pentru că it was a good day to dye. O discuție între un reprezentant IBM și un producător japonez de hardware. Reprezentantul IBM solicită părții japoneze 10.000 de subansamble, făcând precizarea: Vă rugăm, 3 rebuturi la mia de subansambluri! Partea japoneză a executat comanda și a trimis-o însoțită de următorul text: „Noi, poporul japonez, am înțeles cu greu practicile
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
tehnologiilor pentru afaceri, propune termenul ERP pentru a desemna generația următoare de sisteme MRP II. În descrierea acestor sisteme se pun în evidență: arh itectura client/server și interfața grafică utilizator, configurația standard sau exti nsă cu funcționalități suplimentare, independența hardware și software<footnote www.gartner.com, citat în S. Harwood, ERP: the implementation cycle, Butterworth-Heinemann, Oxford, 2003, pp. 10-11. footnote>. Extinderea funcționalității suitelor MRP II a determinat apariția primelor sisteme ERP, la sfârșitul anilor ’80, consacrând i deea coordonării și
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
extinse - cunoscute sub denumirea de ERP II - este tratată pe larg în capitolul 7. O schemă simplificată a evoluției ERP este cea din figura 1.1. Putem aprecia că desfășurarea cronologică a ERP a urmat îndeaproape dezvoltările din domeniul sistemelor hardware și s oftware. În acest sens, merită să menționăm un ultim reper, nu atât în evoluția, cât în reconfigurarea ERP: arhitectura SOA, care promite un set unitar de servicii și com ponente pentru infrastructura de proces pentru construirea, desfășurarea și
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
mai „prietenoase”. Revenind la strategii, mutarea tehnologiilor „în cloud” este gândită și dezvoltată de ani buni deja, prefigurându-se următorul boom în industrie, condiția reușitei fiind utilitatea și fiabilitatea noilor tehnologii. ORACLE, IBM, MICROSOFT, SAP, dar și producătorii consacrați de hardware (HP) duc o luptă acerbă de câștigare a unei felii din noul trend. Erodate de suprasaturarea pieței, de criza financiară care a pus stăpânire pe clienți, dar și de lupta dintre ele pentru controlul unor cote cât mai mari, profitând
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
prima", prin realizarea unui buget mai mare, fie pe parcurs, din diverse cauze. Un sfat profesional și totodată dezinteresat relativ la buget poate să vină de la un consultant cu experiență. În ceea ce privește tipologia costurilor, ele se p ot clasifica în: costuri inițiale (hardware, conversie, consultanță, instruire) și costuri continue (în principal de mentenanță). Cu scopul de a crea o imagine mai clară, proiecția asupra costurilor trebuie să aibă un orizont mai mare (de preferat p e cinci ani). Specialiștii apreciază că după această
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
definirea unei structuri cu livrabilele dorite este o idee foarte bună (figura 3.3); - clauzele contractuale. Oferta va cuprinde: arhitectura sistemului propus (software și hardwar e); descrierea aplicațiilor care compun sistemul infor matic integrat, precum și a infrastructurii software; descrierea soluției hardware; descrierea soluției de comunicații; metodologia de implementare și managementul proiec tului; descrierea modului în care se va asigura instruirea utilizatorilor și mentenanța SII postimplementare; datasheet uri ale aplicațiilor și echipamentelor oferite; răspunsul punct cu punct la cerințele detaliate exprimate în
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
de formare profesională sunt următoarele: instruirea personalului IT în următoarele domenii: administrare baze de date; gestiune electronică a documentelor (GED); administrare aplicații distribuite în rețea; platforme de operare; instrumente de tip developer; aplicații de întreținere și securitate a sistemului; cunoștințe hardware pentru întreținerea echipamentelor; noi tehnologii informaționale din categoria aplicațiilor de gestiune: Customer Relationship Management, Supply Chain Management, Mobile Business, Bussines Process Outsourcing, E-Procurement etc.; instruirea personalului IT și a utilizatorilor finali, familiarizarea cu platforma ERP aleasă; instruirea specialiștilor din zona
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
platformă găzduită de beneficiar și administrată de propriul departament IT. Suportul este asigurat conform contractului de mentenanță, iar personalul IT intern este responsabil de tot ce nu este prevăzut în contractul cu furnizorul/implementatorul soluției CRM legat de instalarea componentelor hardware și software, integrarea soluției cu sistemele existente, precum și administrarea ei; hosted CRM sau on-demand CRM - soluție CRM găzduită sau „la cerere”, cunoscută și ca web based CRM<footnote Pentru o prezentare comparativă a variantelor on-demand și on premise vezi și
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
CRM găzduită sau „la cerere”, cunoscută și ca web based CRM<footnote Pentru o prezentare comparativă a variantelor on-demand și on premise vezi și http://www.business software.com/crm/hosted-crm/hosted-crm.php footnote>, presupune că toate componentele software și hardware sunt achiziționate, instalate, testate și întreținute de un furnizor de servicii de la distanță. Furnizorul este responsabil și de administrarea și găzduirea datelor. Companiile nu au nevoie decât de acces web printr-un browser obișnuit pentru a accesa și a beneficia
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
ființa umană își desfășoară activitățile, acceptăm și caracterul material și întrupat al virtualității. Natura fizică a corpului uman are un rol constitutiv în realitatea virtuală: trupul fizic este prezent în mod necesar în virtualitate, ca materialitate, nu doar grație aparaturii hardware (monitoare video, mănuși, ochelari stereoscopici, microfoane etc.Ă, ci și mulțumită intervențiilor percepțiilor și mișcărilor corporale. Pe de o parte, în lumea grafic-tridimensională construită de computer, subiectul uman simte răspunsul mediului la mișcările sale corporale. Pe de altă parte, pentru
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
într-o lume postumană”. (Bukatman, 2000, p. 98Ă În primul rând, termenul cyborg a fost creat de către astronauții Manfred E. Clynes și Nathan S. Kline în 1960 pentru a desemna un sistem robotic om-mașină, autoreglabil (self-regulatingă, realizat ca o soluție hardware adusă alterării funcțiilor corporale în diferite medii terestre și extraterestre. Cyborgul ar fi prin urmare mai flexibil decât organismul uman în orice mediu înconjurător datorită capacității sale de adaptare. Cercetarea timpurie a cyborgului se focalizează asupra încercării cosmonautului de a
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
se vrea un exemplu al faptului că „inteligența” nu mai poate fi considerată o proprietate strictă a umanului. Astfel, cybermașinile, depășind înțelesul mecanicist, sunt relaționate operațiilor biologice ale creierului grație invenției și dezvoltării rețelelor neuronale, a procesării paralele și a hardware-ului evolutivezi Adepții inteligenței artificiale proclamă atât faptul că „realitatea este computațională” (vezi Steinhart, 1998Ă, aderând la o „metafizică digitală” a modelelor computerizate din fizică, de tipul cellular automata, cât și faptul că mintea este computațională, afiliindu-se unei filosofii
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
artificiale la extremitatea periculoasă a gândirii, se întrevede posibilitatea „descărcării” minții umane în cadrul computerului (vezi în capitolul al treilea discuția despre transumanistul Moravecă. Dacă Dennett (1978Ă este optimist cu privire la presupoziția că o posibilă achiziționare a unui nou tip de trup/hardware ar lăsa intactă personalitatea/software umană, împotriva acestui tip de atitudine s-a luat imediat poziție, problematica însăși care stă la baza inteligenței artificiale fiind socotită discutabilă. Contraponderea la programul „tare” vine din partea lui Penrose (1989Ă care consideră că mintea
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
noi forme existențiale. Pentru această finalitate, se derulează cercetări variate, de la modele sintetice evolutive la chimie artificială și la teorii ale haosului și ale complexității (vezi Kaneko, 1995Ă, de la paradigme ale autopoieticii și de la sisteme autoorganizaționale la robotică evolutivă și hardware evolutiv, de la programe de ordinator care evoluează prin analogie cu fenomenele vieții până la modelări sociale (vezi Lindgren și Nordahl, 1995; Dyer, 1995Ă, adiționate simulărilor de rețele neuronale. Adesea se vorbește de neodarwinism (vezi Dyson, 1997Ă în această direcție biologic-cyberspațială, prin
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
având o evoluție deschisă, creat nu în scopul imitării vieții, ci în intenția sintetizării de viață: chiar dacă sunt lipsite de procesele metabolice, aceste sisteme postbiologice sunt considerate vii. De asemenea, nu doar software-ul este supus principiilor evoluției, ci și hardware-ul prin intermediul cellular automata. Imaginarul vieții artificiale expune spațiul virtual în mod multidimensional, fie ca spațiu bio-cibernetic, al informațiilor autoorganizaționale, capabile de feedback în relația cu utilizatorul și care locuiesc în sistemele nomade ale sintezei uman-mașinale, fie ca spațiu cyberviral
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
sau realitatea virtuală nu pot fi experimentate, consideră teoreticiana, decât prin simțurile organelor corpului fizic, material, spre exemplu ochii care privesc fluxurile de date cyberspațiale concretizate dincolo de ecranul computerului sau ochii care urmăresc proiecțiile stereoscopice ale realității virtuale. Însăși tehnologia hardware care mediază virtualul este materială, iar, fără această materialitate a tehnologiei, virtualul cibernetic nu este posibil. În acest studiu al subiectului virtual, profesoara de engleză de la Universitatea din California urmărește, prin urmare, dependența virtualului de material: „condiția virtualității” constă în
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și conceptul de avatar cu procesul de interfațare a umanului. Adeseori însă, cele două modele corporale se suprapun (spre exemplu, interfața poate fi văzută ca o protezăă, astfel că propunem o disociere „moale” între cyborg și avatar. Imaginea cyborgului ca hardware al elementelor mașinice materiale există complementar cu o reprezentare software a informației pseudoimateriale din cyberspațiu: avatarul. Termenul de avatar este preluat în cybercultură din mitologia indiană unde are înțelesul de corp temporar al unui zeu care vizitează pământul, încarnându-se sau
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
evolutive (existențiale, sociale, tehnologice, politice, eticeă. Din momentul în care tehnologiile informațional-comunicaționale sunt percepute ca niște prelungiri ale umanului, mixajul ființă umană - tehnologie devine o încorporare complexă. Deși corpul uman ajunge să fie instrumentalizat ideologic de susținători ai transumanismului drept hardware al mașinii și software pentru mașină, furnizând computerului materie/organ și program/minte, același trup este revalorizat și recuperat în accepția sa visceral-informațională în cadrul unui postumanism moderat și circumspect. Adoptând o viziune fenomenologică, Paul Virilio se situează la un pol
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]