1,540 matches
-
această a doua variantă. O întrebare care se impune aici este: dacă democrația americană și drepturile civile tradiționale pot fi compatibile cu acest rol hegemonic pe care America se vede obligată să și-l asume? Lumea are nevoie de această hegemonie, fără de care ar putea aluneca într-o anarhie extrem de nocivă, avînd în vedere, în primul rînd, răspîndirea armelor de distrugere în masă. "Avînd în vedere rolurile contradictorii pe care le joacă în lume, America este menită să fie catalizatorul fie
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
U.A. nu a fost niciodată mai mare, credibilitatea sa politică nu a fost niciodată mai mică pe plan internațional. De aceea este atît de important felul cum își definește America, pentru sine și pentru lumea întreagă, obiectivele principale ale hegemoniei pe care o exercită, acestea putînd să facă din ea "o superputere plus sau o superputere minus". Terorismul, principala amenințare la adresa securității din epoca noastră și sarcina cea mai urgentă a Americii, nu trebuie combătut unilateral, ci prin coaliții ad-hoc
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
un înalt demnitar român spunea, oarecum confidențial, că România ar avea de ales, în politica sa externă, între S.U.A. și Germania. În Franța au apărut, în ultimii ani, mai multe cărți ce trag îngrijorate semnale de alarmă privind o nouă hegemonie germană în Europa 24. Germania a sărbătorit recent, cu multă decență și demnitate, 18 ani de la redobîndirea, fără sînge și fără lacrimi, a unității sale naționale și a deplinei suveranități de stat. Berlinul a redevenit, după jumătate de secol, capitala
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
consumatoare de mînă de lucru și mediu tehnologizate, pentru a pregăti trecerea la cele cu consum intens de capital intelectual. Cu o politică externă agresivă, China își consolidează, pornind de la economie, o poziție geopolitică tot mai solidă, începînd să contrabalanseze hegemonia americană. Impactul noii China e multidimensional, complex și cu o puternică încărcătură emoțională. Dacă America devine protecționistă, întreaga economie mondială va cădea, astfel încît lupta de concurență trebuie dusă. America nu se poate închide. Dacă partea chineză ar scoate pe
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
sa apusă. Dar Rusia joacă tare și popularitatea lui Putin crește. Cresc și ambițiile rusești. Rusia vrea poziții de egalitate cu mai marii planetei și mai multă influență. Se face mare tapaj pe tema independenței și a suveranității, se denunță hegemonia occidentală, reclamîndu-se o nouă ordine internațională, mai justă, mai favorabilă noilor puteri, al căror avocat Moscova se pretinde. Foarte rapid, Rusia și-a rambursat datoriile externe, după care începe "ambiția grandorii". Ministrul de Externe Serghei Lavrov spunea în acest sens
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
cercuri ce se tăiau, atât de multe încât părea un ghem de fire (s.n.) roș sau un painjiniș (s.n.) zugrăvit cu sînge (Eminescu: 2011, II, 44). Unitățile lexico-semantice construite cu ajutorul sufixului colectiv -iș (hățiș, păienjeniș) alarmează puțin din cauza impresiei de hegemonie a haosului. Pe fondul unei structuri frastice respirând vetustețe dusă la superlativ (prăbușire), ca semn al decrepitudinii desubstanțializare siptomatică hățișul oferă și rimă semantică păienjenișului și împreună configurează traseul dedalic al inițierii. Dezordinea din purgatoriu va face sintagmă antitetică ordinii
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
unele disfuncționalități reale ale sistemului economiei de piață. În cadrul acestui sistem, inițiativa deciziei economice îi aparține unei autorități centrale. Întrucît principalele decizii economice sînt concentrate într-un centru unic, spunem că economia este unipolară. Ludwig von Mises sintetizează cu măiestrie hegemonia etatistă într-o societate, afirmând că "lucrurile s-au schimbat îndată ce lumea a început să-i atribuie statului nu doar cele mai bune intenții, ci și omnisciență. În aceste condiții, era inevitabil ca ei să conchidă că statul cel infailibil
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
afișând o dispersie, o ironie și o retorică acaparatorii. "Antiforma" disjunctivă și deschisă anihilează distanța impusă de opera modernă, impunând participarea receptorilor la săvârșirea produsului cultural. Codul universal al scriiturii moderne este spart în ideolecte, iar democratizarea receptării sale diminuează hegemonia hermeneutică, "cultura elitelor" fiind oarecum înlocuită de "cultura maselor". Cu toate că eroismul dezintegrării este considerat a fi o constantă a culturii începând cu modernismul și multe trăsături sunt comune celor două fenomene culturale, se poate remarca prezența opozițiilor stilistice ale autorului
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
și Eco este surprinsă de Barry Smart, care afirmă că pentru Eco călătoria prin acest spațiu evidențiază, în ultimă instanță, trăsăturile cheie ale actualității, dintre care una dintre cele mai importante i se pare a fi eroziunea sau chiar colapsul hegemoniei americane. Descrierea lui Baudrillard, de partea cealaltă, oscilează între mai multe tipuri de atitudini și demersuri fie un omagiu (dar ironic) adus acestei alterități, în comparație cu afirmarea stării de criză care caracterizează Europa, fie o fenomenologie a hiperrealității, fie o analiză
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
în alte cadre și la un alt nivel, o reacție asemănătoare celei a intelectualilor români, în dorința lor de a se racorda la cultura europeană (și pentru care teoria formelor fără fond este un exemplu). Spre deosebire de Eco, care consideră că hegemonia americană este în declin, Baudrillard preferă să privească, în pofida numeroaselor ironii la adresa banalității americane și a lipsei de profunzime și reflexivitate, situația în sens invers criza este europeană și nu americană. În această direcție a interpretării, Vidich 505, de pildă
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
drept puterea economică și fin anciară dominantă de pe piețele globale, iar New York ul înlocuise Londra, în rolul de pivot pe piața financiară globală a lumii. Deși Statele Unite au rămas o națiune creditoare pentru multă vreme în secolul al XX lea, hegemonia financiară a acestui stat nu era completă, ca și cea a Angliei din secolu l p recedent. Statele Unite nu afișau dorința de a fi un lider politic corespu nză tor statutului său global de superputere. Acest val al globalizării, susținut
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
secolele XVII-XIX, nu s-au soldat cu efecte asemănătoare în plan politico geografic. Proiectele coloniale ale puterilor europene din epoca modernă, fulminanta aventură napoleoniană, puseurile agresive germane și japoneze din cursul secolelor al XIX-lea și al XXlea, precum și actuala hegemonie americană, par scurte episoade efemere în raport cu amplitudinea valului expansiv arab și consecințelor acestuia. De altfel, toate aceste evenimente s-au încadrat pe jaloanele altor modele geopolitice, neavând nici caracterul, nici substratul motivațional și nici consecințele politico-teritoriale ale expansiunii arabe. Epopeea
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3039]
-
ultraperiferice, precum departamentele de peste mări franceze, regiunile autonome portugheze și comunitățile autonome spaniole ori englezești, sunt lipsite de sentimentul apartenenței la aceeași civilizație și la același spațiu comun tuturor membrilor UE. După 1989, UE și SUA conlucrează în lupta pentru hegemonia primelor zece puteri ale lumii. Devenind membră NATO și integrată în UE din anul 2007, România simte că și-a întărit astfel securitatea, asumându-și noi obligații, pe care le poate îndeplini odată cu înțelegerea de cât mai mulți cetățeni a
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
în revistele scoase de un Pierre Bayle (1647- 1706) în Olanda ori în alte țări din Nord și chiar din Răsărit (Prusia, Polonia, Ungaria). "Acum lumina ne vine din nord... Dar și la răsărit are loc o schimbare de valori.(...) hegemonia spiritului nu mai este cu exclusivitate latină". (11, pp. 83-84) Împotriva separării Sudului catolic de Nordul protestant, răsfrântă în inventarea de bariere naționale în domenii precum diplomația, ambasadele, colaborările dintre academii, biblioteci ori în practici pedagogice și sisteme de educație
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Reforma și Contrareforma religioasă de la începutul secolului al XVI-lea, Renașterea, Iluminismul și Revoluțiile burgheze din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea au dus la crearea puterilor politice și militare moderne care s-au angajat în lupte pentru hegemonia lumii. Avem în vedere mai ales Spania, Franța și Germania. Prin războiul de 77 ani început de Germania în 1914, cum îi place lui N. Djuvara să spună, s-a ajuns însă la hegemonia celui mai tânăr stat modern apărut
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
s-au angajat în lupte pentru hegemonia lumii. Avem în vedere mai ales Spania, Franța și Germania. Prin războiul de 77 ani început de Germania în 1914, cum îi place lui N. Djuvara să spună, s-a ajuns însă la hegemonia celui mai tânăr stat modern apărut în Lumea Nouă: SUA. Destul de repede, liderii săi și-au dat seama că după 1989 s-a intrat într-o lume multipolară odată cu trezirea tot mai multor popoare la modernitate. Dar pentru că există și
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
ediția a II-a, Editura Humanitas, București, 2006, 322 p. 7. M. Onfray, O contraistorie a filosofiei, vol. 4 (377p), vol. 5 (377p), vol. 6 (300p), Editura Polirom, Iași, 2009-2011. 8. N. Djuvara, Războiul de 77 de ani și premisele hegemoniei americane (1914-1991). Eseu de istorie-politologie, Editura Humanitas, București, 2008, 143 p. 9. a). R. Guénon, Criza lumii moderne, traducere de Anca Manolescu, Editura Humanitas, București, 2008, 169 p. Din www.razboiîntrucuvant.ro/.../ernest- bernea-si criza-lumii- moderne-, aflăm despre o carte
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
b) N. Djuvara, Civilizații și tipare istorice: un studiu comparat al civilizațiilor, traducere din franceză de Ș. Broché, ediția a III-a, Editura Humanitas, București, 2006, 566 p. c) Idem, Războiul de șaptezeci și șapte de ani (1914-1991) și premisele hegemoniei americane. Eseu de istorie-politologie, Editura Humanitas, București, 2008, 143 p. d) www.hotnews.ro/stiri-esential-5266378-interviu-neagu-djuvara e) I.M. Pacepa, Orizonturi roșii. Crimele, corupția și moștenirea Ceaușeștilor, traducere de H. Gănescu și A. Ștefănescu, ediție revăzută, actualizată și completată de I.M. Pacepa
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
30, 156 haos social / 89, 95 Hassan I. / 53 Hașdeu B. P. / 259 Havel V. / 226-227, 234 Hayek F. / 17 Hazard P. / 10, 88, 102-103, 106-108, 110-112, 221, 236, 352 Hegel G. W. / 16, 134, 211, 234, 274, 351, 354 hegemonie / 34, 104, 318, 345, 351 Heidegger M. / 10, 118, 120-122, 142, 155, 157, 159, 289, 347-348, 355 hermeneutică / 10, 125, 137, 141-142, 152-158, 170, 172, 175, 294, 310, 347-348 Hermes / 10, 132, 140, 145-146, 148, 167 hermetism / 132, 135, 139-142
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
granițele 39. Pe un alt plan, la distanță de secole, Eco este de părere că retrăim Evul Mediu. Punctul de vedere al lui Eco se opune celui exprimat de Brantlinger. Eco găsește numeroase similarități între căderea Imperiului roman și a hegemoniei romane în mâinile triburilor germanice și posibilitatea căderii lumii noastre, care, asemenea Romei, poate fi cucerită din afară pentru că se distruge din interior. Astfel, epoca medievală este în măsură să ne ofere un model pentru ceea ce se întâmplă în zilele
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
dus la descoperirea Americii) în căutarea Estului, adică a centrului. Rezultatul a fost acela că fosta periferie (Europa) a devenit centru într-un nou sistem, un centru mult mai generos decât cele ale sistemelor interregionale anterioare, care a generat prima hegemonie mondială. Astfel, potrivit lui Dussel, "noul" sistem a reprezentat primul sistem mondial existent în istoria planetei, modern în structură, "european ca centru" și "capitalist în economie"253. Cele două Americi, descoperite la sfârșitul secolului al XV-lea și începutul secolului al
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
secolul al X-lea î.C. 2. Cunoașterea și situația spațiului arab în perioada expansiunii arabe (sec. VII - XIV) Procesul expansiunii arabe declanșat imediat după întemeierea statului arab de către Mahomed în anul 630 d.H., a condus la teritorializarea rapidă sub hegemonie arabă (în doar câteva decenii), a unor imense spații din Orientul Apropiat, nordul Africii, peninsula Iberică. În acel moment arealele în cauză erau prea puțin cunoscute noilor stăpânitori arabi, dar au intrat repede în circuitul arabofon prin intermediul factorilor socio-culturali, între
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
otoman (secolele XIII-XVI), perioadă în care arealul arab a devenit puțin interesant pentru lumea occidentală. În tot acest răstimp, preocuparea europenilor pentru cunoașterea lumii arabe a fost minimă, având în vedere că acest spațiu a rămas izolat și “blocat” de hegemonia arabă și apoi otomană pentru multe secole, astfel că scrierile europene referitoare la regiunile arabe sunt puține. Abia odată cu cronicizarea problemei orientale, începând cu secolele XVII-XVIII, apare un interes mai deosebit asupra teritoriilor arabe stăpânite de turci, interes determinat de
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
climatului politic internațional premergător primului război mondial, la nivelul cercurilor științifice britanice s-a început realizarea sistematică a studiilor istoricoși politico geografice privitoare atât la regiunile arabe aflate deja sub propria dominație, cât și a celor situate încă, în zona hegemoniei turcești. Stanley Lane-Poole (1854-1931), muzeograf la British Museum și profesor de studii orientale la Universitatea din Dublin, a efectuat cercetări de teren în Egiptși a întocmit o serie de lucrări cu caracter istoriografic asupra spațiului arab nord-african, ce constituie adevărate
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
Cairo, Beirut, Damasc). A propus un criteriu de clasificare a capitalelor după profilul funcțional al acestora, prezentat în lucrarea “The Great Capitals: an Historical Geography” (1922), reeditată în 1971. În domeniul geografiei militare a abordat problematica premiselor favorabile/necesare impunerii hegemoniei britanice în peninsula Arabia la începutul secolului al XX-lea, în tratatul “The Strategic Geography of the Great Powers” (1918). A. N. Poliak a publicat la Londra în perioada interbelică numeroase studii de geografie istorică a ținuturilor levantine și nord
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]