786 matches
-
c) psihicul fiec)ruia dintre noi are r)d)cini Într-o perioad) anterioar). M) gândesc uneori c) propriul simt al umorului este mai aproape de anul 1776 decât de 1976. Iat) o not) din secolul XX ap)rut) În Internațional Herald Tribune: s)rmanul Thornton Wilder s-a cutremurat citind anunțul morții sale. „Exprimând atitudinea miilor de cititori, doamna Lyndon Johnson a declarat c) el reușise s) transforme «banalit)țile vieții În bucurie, minun)ție și avânt al aventurii umane».” Ce
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
zilele astea. Ins) tristețea ei Îi accentueaz) frumusețea. Nici nu mi-ar trece prin cap s)-i spun așa ceva. Schimb)m câteva vorbe. Argoul meu franțuzesc Învechit, de prin anii ’40, o amuz). Apoi Îmi d) Jerusalem Post și Internațional Herald Tribune. Arunc o privire peste titluri și privirea mi se Încețoșeaz). Inima a Început s)-mi bat) mai tare. Cobor În apartament s) v)d ce s-a Întâmplat cu ostaticii olandezi, cu cei englezi, cu libanezii, portughezii și angolezii
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
Am răsfoit pe ici, pe colo...” (Jorge Luis Borges lui Jean d’Ormesson, cf. Secolul 20, 5-6, 1982). În corespondența lui Thomas Mann se află o scrisoare minunată prin sinceritate și haz, adresată în 1951 redactoarei paginii literare la New York Herald Tribune, în care autorul lui Doktor Faustus constată cu mirare și oarecum jenat că lumea îl crede nemaipomenit de savant deoarece cărțile lui sunt pline de atâta „cultură”. El mărturisește că pentru compoziția unor romane i-a trebuit tot savantlâcul
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Poate că și acuma și pentru totdeauna îi privește din ceruri, acolo unde este, și le ocrotește existența. * Nașii Vernescu ne-au chemat la Ploiești și ne-au dat aparatul lor de radio cu 2500 de lei. Era tot un “Herald” ca și cel rămas în Basarabia. Directorul școlii de la Coasta Lupii, Petrică Ciobotaru, era deranjat de prezența mea. A reușit să strecoare într-un proces verbal de inspecție, printre alte aiureli, și faptul că n-aș fi fost în stare
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Anton Lupan a discutat și despre pirați, pe care, probabil, îi întâlnise în arhipelagul elen. Moș Leon, bunicul lui Pierre, fusese corsar foarte dibaci și viteaz, cu dese incursiuni dinspre Saint-Malo spre coasta Angliei, în jurul lui 1825, alături de căpitanul Philip Herald. Jefuiseră conacele celor bogați și dăruiseră din pradă nevoiașilor, asta până când fregatele regale i-au surprins, pe nepregătite. Pe Herald l-au arestat în casa amantei și l-au spânzurat pe cheiurile din Plymouth, iar pe ceilalți din echipajul său
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
fusese corsar foarte dibaci și viteaz, cu dese incursiuni dinspre Saint-Malo spre coasta Angliei, în jurul lui 1825, alături de căpitanul Philip Herald. Jefuiseră conacele celor bogați și dăruiseră din pradă nevoiașilor, asta până când fregatele regale i-au surprins, pe nepregătite. Pe Herald l-au arestat în casa amantei și l-au spânzurat pe cheiurile din Plymouth, iar pe ceilalți din echipajul său i-au pus în lanțuri, în Devenport, până când i-au reîmbarcat pe vasul Beagle, iertați și gata să ajute la
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
o dată, de două ori. Mai întâi mă indignez: cum se poate, domnule, doar guvernul american i-a cerut lui Năstase să curețe aparatul de stat de foștii securiști! Pe urmă, văd că ziaristul român indică și sursa: The Sydney Morning Herald. O fi adevărat! îmi zic, și antiamericanul din mine se țânțoșează și se înveselește. E vorba de Pastenague, care nu și-a ascuns niciodată antipatia pentru această supraputere arogantă, injustă și care mai dă lecții de moralitate întregii planete. Nu
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
prêtre. Étude sur le "césaro-papisme" byzantin. Paris: Gallimard, 1996. Van Dam, Raymond. The Revolution of Constantine. Cambridge: Cambridge UP, 2007. Daniélou, Jean. Message évangelique et culture hellénestique. Tournai: Desclée, 1961. ---. Biserica primară (de la origini până la sfârșitul secolului al treilea). București: Herald, 2008. [1985] Dolcini, Carlo (coord.). Il pensiero politico dell'età antica e medioevale. Torino: UTET Libreria, 2000. ---. "I due poteri universali. Il sorgere della riflessione politica in Occidente tra Alto Medioevo e Medioevo centrale". Dolcini 99-120. Dubois, Claude-Gilbert. "Les modes
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
2005. Yerasimos, Stéphane. Constantinople. Istanbul's Historical Heritage. Paris: Eric Koehler, 2000. Zanetti, Gianfrancesco. "Il pensiero politico di Aristotele". Dolcini 35-70. Zumthor, Paul. Încercare de poetică medievală. București: Univers, 1983. [1972] Whittaker, Thomas. Neoplatonismul. Un studiu asupra istoriei elenismului. București: Herald, 2007. [1998] Wunenburger, Jean-Jacques. Imaginarul. Cluj-Napoca: Dacia, 2009. [2003] Lista ilustrațiilor Fig. 1. Togatus Barberini. Nobil cu togă, ținând busturile strămoșilor. A doua parte sec. I î.Ch. Muzeul Capitolin, Roma. Fig. 2.a. Jupiter Otricoli (replică a statuii de
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
a fost și prim-redactor), conduce „Cuvântul liber” (1933-1936), cotidianul „Jurnalul” (1939-1940), „Jurnalul de dimineață” (1944). A crezut cu sinceritate în adevărata democrație, detașându-se, răspicat, în publicistica lui, de comunism. Scrie, de asemenea, la „Excelsior”, „La zid”, „Progresul social”, „Herald”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Linia dreaptă”, „Floarea de foc”, „Însemnări ieșene”, „Lumea românească”, „Radio azi”, „Liberalul”, „Gazeta literară”, „Presa noastră”, „Ramuri”, „Tribuna”, „Luceafărul”, „Steaua”, „Viața studențească” ș. a. A mai semnat A. Braniște, T. Lăstun, Rivarol. În intervalul 1922-1926 a fost secretar
TEODORESCU-BRANISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290143_a_291472]
-
3) - și această situație nu s-a schimbat cu mult în deceniile care au urmat. 74. MOF., nr. 164, 27 iulie/8 august 1875, p. 3736. Încă din luna mai 1875 se răspândesc zgomote neliniștitoare. Ziare americane mari precum Times, Herald și Tribuna spun că ar fi vorba de un război franco-german.75 Ziarele americane se pronunțau toate în favoarea Franței. Un eveniment politic mare: se constituie Partidul Național Liberal, care cuprinde toate nuanțele liberale și chiar foști conservatori. Actul de constituire
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cere restituirea celorlalte județe basarabene. Dar guvernul rus, spre a înșela opiniunea publică mondială și mai ales pe România, trimite prin agenția telegrafică rusă următoarea notiță ziarelor din străinătate: „Ziarele oficioase declară lipsite de orice temei informațiunile publicate de Petersburger Herald, după care ar fi fost cestiune de abrogarea Tratatului de la Paris și de înapoierea unei părți a Basarabiei Rusiei. Se declară într-un mod formal că aceste zgomote au fost puse în circulație cu un gând rău voitor pentru guvernul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
excelent, mai ales cel al Smaragdei Olteanu În Zâna cu păr albastru. Mary-Jane Corrette „Evening News”, 6 iunie 1997. „... Interpretând-o pe Zâna cu păr albastru, care pronunță ultimele cuvinte sfâșietoare ale piesei, Smaragda Olteanu este magnifică”. Pat Hewertson „Evening Herald”, 20 iunie 1997. Spectacol realizat În colaborare cu regizorul englez Robert Delamere. Cu acest „Curiculum Vitae” care reprezintă un rezumat de 33 de ani de activitate În cadrul Teatrului Național din Craiova, cu spectacolele sale În țară și străinătate din 1991
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Îngrijesc de soarta tradiției acelui loc. Aici, mi-a venit ideea de a provoca un „simpozion”, la scară clujeană, pe tema „concentrării de cultură” a Fălticenilor, la care aș vedea ca primi conferențiari și invitați, pe câțiva dintre păstrătorii de herald al culturii din Fălticeni și Suceava. Desigur, Dvs. ați avea un cuvânt greu de spus, În această fierbinte manifestare. Forurile locale ar putea fi sensibilizate de subsemnatul, În clipa În care ați considera că sunteți În posesia unui material exponibil
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
în revista „Bilete de papagal”, la care colaborează în continuare și unde cunoaște numeroși scriitori din generația lui ori ceva mai vârstnici. A rămas cu studiile neterminate, deși a încercat, cu intermitențe, să le completeze. Colaborează la diferite reviste - „Zodiac”, „Herald”, „Stânga”, „Cuvântul liber”, „Adevărul literar și artistic”, „Vremea”, „Vitrina literară”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români” - și ziare - „Dimineața”, „Adevărul”, „Epoca”, „Jurnalul”, „Timpul” ș.a. - cu nuvele, schițe, povestiri, reportaje din viața periferiei și a muncitorimii etc. Mai folosește pseudonimele P. Damian
DANIEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286684_a_288013]
-
de campanie: „În evantalii de noroi, / moartea înșiră mărgele spre noi.” Bogat reprezentată este și erotica, pasional-carnală, dar și angelică, spiritualizată, în cheie elegiacă (Fecioară în negru). Întreagă această orientare lirică e deturnată după 1946, când D. devine unul dintre heralzii realismului socialist. Prima șarjă (1950) și celelalte volume, încununate cu mari premii oficiale, cântă retoric revoluțiile, comunismul, pacea, asaltul cosmosului (succesele sovieticilor), figuri din istoria națională, patria. În mare măsură ratate artistic, aceste versificări de ocazie lasă, pe alocuri, la
DRAGOMIR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286855_a_288184]
-
mereu maramureșeană, cu trimiteri etnofolclorice, dar și cu metaforizări moderne: „Cerga toamnei” tăinuiește „incendii de rodiri”, „Fata care trece pe drum / E prelungirea razei de soare.” Paralel, apare denunțarea „negrului de fum” (la propriu și la figurat) care amenință planeta. Herald al luminii și al albului (simboluri centrale), poetul încearcă totodată să restituie Cuvântul, glorificând harurile salvatoare ale poeziei. Paranteza Lunii (1985) continuă și mai patetic această revoltă împotriva agresiunii răului și absurdului, uneori cu primejdia discursivității și a tezismului, și
GOT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287321_a_288650]
-
efervescență deosebită. În aceeași perioadă colaborează la Radio Vatican, secția română. De asemenea, este prezent cu oarecare regularitate în paginile „Stindardului” münchenez. În 1959 emigrează în SUA, stabilindu-se la Philadelphia, unde înființează și conduce câțiva ani săptămânalul „The Italian-American Herald”. Concomitent colaborează la „Evening Bulletin” din Philadelphia sau la „The Catolic News” din New York. Între 1965 și 1972 funcționează ca profesor de limba și istoria civilizației franceze la Colegiul Saint Francisc of Assisi din Loretto, Pennsylvania, fiind totodată comentator de
GREGORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287352_a_288681]
-
Viața și doctrina Papei Pius XI (1939), ce marchează și convertirea la catolicism. După august 1944 își reia mai intens activitatea, colaborând asiduu pe teme culturale și îndeosebi muzicale, dar și cu versuri originale și traduse, la „Democrația”, „The Bucharest Herald”, „Ultima oră”, „Apărarea”, „Buletinul apărării patriotice”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Orizont”, „Mondial Magazin”, „Victoria”, „Contemporanul” ș.a. Mai tipărește traducerile incluse în volumul Din lirica libertății și biografia George Washington de W. Wilson. Cum face parte, începând cu 1954, din „lectoratul literar-muzical
CRISTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286510_a_287839]
-
A urmat Școala Superioară Comercială. A debutat în „Cugetul românesc” în 1922. A colaborat la numeroase ziare și reviste din perioada interbelică: „Adevărul”, „Adevărul literar și artistic”, „Bilete de papagal”, „Cetatea literară”, „Clipa”, „Contimporanul”, „Dimineața”, „Dreptatea” (unde semnează cronica teatrală), „Herald”, „Lumea literară și artistică”, „Omul liber”, „Rampa”, „Reporter”, „Săptămâna muncii intelectuale și artistice”, „Tempo!” (unde publică reportaje), „Țara noastră”, „Viața literară”, „Viața românească” etc. A semnat și cu pseudonimul Ion Rozmarin. Romancier cu o îndelungată activitate literară, D. debutează editorial
DAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286675_a_288004]
-
și de G. Bacovia și continuată de revista „literară, artistică, social㔄Cronicarul” (1931-1934), al cărei director a fost. Apare cu versuri în „Astra Maramureșului”, „Brașovul literar și artistic”, „Crainicul”, „Condeiul”, „Convorbiri literare”, „Cosinzeana”, „Gând și slovă oltenească”, „Gazeta de Transilvania”, „Herald”, „Hyperion”, „Izvod”, „Luceafărul literar și critic”, „Luceafărul”, „Munca literară și artistică”, „Ogorul”, „Porunca vremii”, „Ramuri”, „Ritmuri”, „Răsăritul” (Chișinău), „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Raza literară”, „Sfarmă-Piatră”, „Secolul”, „Tribuna tineretului”, „Universul”, „Universul literar”. Scoate volumele Simfonii de seară (1926), Calea sângelui
CAZACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286150_a_287479]
-
1970; Crepuscul, București, 1971; Zilele, București, 1972; Treptele Diotimei, București, 1973; Dreptul de a începe, București, 1974; Povești pentru trei seri, Timișoara, 1975; Nemuritorul albastru, București, 1976; Ultima vacanță, București, 1977; Vămile nopții, București, 1980; Linia și sfera, București, 1982; Heralzii, București, 1983; Călărețul de fum, București, 1984; Casa fericiților, București, 1986; Arhipelagul, Timișoara, 1987; Roata lumii, București, 1988; Mic dicționar de cultură religioasă, Timișoara, 1994; Dicționarul rostirilor biblice, Timișoara, 1996; Jurnal. 1980-1984. Scara interioară, Timișoara, 1999. Repere bibliografice: Nicolae Balotă
CIOBANU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286239_a_287568]
-
p. 590. 7 Aelian, op cit., p. 317. 8 Doina Ruști, Bestiarul cantemirian, p. 135. 9 Dimitrie Cantemir, op. cit., p. 591. 10 Idem, p. 594. 11 Idem, p. 599. 12 Plutarh, Despre Isis și Osiris, traducere de Maria Genescu, Editura Herald, București, 2006, pp. 126-127. Vezi și Françoise Dunand, Roger Lichtenberg, avec la collaboration d'Alain Charron, Des animaux et des hommes. Une symbiose égyptienne, Éditions du Rocher, capitolul Les animaux sacralisés, pp. 165-200. 13 Michael Bright, Beasts of the Field
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
p. 590. 569 Aelian, op cit., p. 317. 570 Doina Ruști, Bestiarul cantemirian, p. 135. 571 Dimitrie Cantemir, op. cit., p. 591. 572 Idem, p. 594. 573 Idem, p. 599. 574 Plutarh, Despre Isis și Osiris, traducere de Maria Genescu, Editura Herald, București, 2006, p. 126-127. Vezi și Françoise Dunand, Roger Lichtenberg, avec la collaboration d'Alain Charron, Des animaux et des hommes. Une symbiose égyptienne, Éditions du Rocher, capitolul Les animaux sacralisés, p. 165-200. 575 Michael Bright, Beasts of the Field
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de probleme precum: Evoluția noțiunii de Renaștere; Reducționismul scolastic medieval; Primele școli ale Evului Mediu în Europa (anii 400-800); Filonul european al primei Renașteri (Renașterea Carolingiană, anii 742-814); Renașterea, un proces desfășurat în valuri succesive (sec. IX-XIV); Dante Alighieri (1265-1321), heraldul Renașterii. Sper ca acest material deja scris să fie completat și, poate, cândva publicat ca o lucrare de istoriografie medicală. 6. Universitățile Evului Mediu Universitatea medievală, care a precedat-o pe cea modernă, a apărut într-o anumită perioadă și
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]