2,559 matches
-
manualele școlare. În reveriile elitei. Nu e semnificativ că una dintre ultimele anchete cu privire la Miorița a lansat-o, cu ani În urmă, tot o publicație literară (revista Tribuna)? Și asta doar pentru a Încerca să răspundă la Întrebări ținând de hermeneutica profundă, practicată de vârfuri specializate ale elitei. (Una dintre interogațiile formulate atunci a fost dacă nu cumva cei trei ciobănași sunt o Întruchipare autohtonă a ideologiei indo-europene tripartite evidențiate În lucrările lui Georges Dumézil.) Mămăliga S-a Întâmplat un fapt
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Ash și toți ceilalți istorici străini citați, când ne judecă, o fac pornind tot de la texte și nu de la experiența lor personală. Cred că e nevoie În abordarea perioadei comuniste de o mai mare detașare, care ține de această poziție hermeneutică, indiferent dacă noi am fost implicați sau nu În realitatea respectivă. Imperativul schimbării opticii și câștigării rigorii ne impune o anumită detașare, și asta nu pentru a atinge o inexistentă obiectivitate, vorba lui Heisenberg, ci pentru a avea o atitudine
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
modalității În care ideologicul motivează Încrederea intelectualilor În abordarea moștenirii culturale, fie În reiterarea unei linii tradiționaliste, fie În deconstruirea ei. De aceea, cu toată rezerva eclectismului pluridisciplinar ce caracterizează abordarea imaginarului, Înclin să cred că investigarea culturală propusă de hermeneutica imaginarului poate da seama cu acuratețe de tranziția culturală, În sensul de a urmări morfologiile culturale și politice În schimbările lor. Termenul morfologie poate trimite la o anumită viziune organicistă, pe care o găsim În filosofia istoriei de sorginte hegeliană
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
istoricilor nu mai este unica creditabilă (dacă după relevarea ficționalismului scrierilor istorice mai este creditabilă) și că În prezent există variante concurențiale ale unei comprehensiuni integratoare mai degrabă decât a uneia exclusiviste - ori, altfel spus, ale unei/unor ipoteze de hermeneutică culturală. În condițiile globalității culturale, se poate vorbi de un hegemonism cultural, dar, În același timp, nu se poate nega existența simultană a mai multor centre de iradiere culturală. Nivelarea culturală a americanizării de care se vorbea ca de o
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
discerne, dincolo de înțelesul dogmatic al Scripturii, o valoare parabolică („ca ciumiliturile, când altă grăiești și altă să-nțălege”), simbolică („să-nțăleagă cuvântul dintr-altă sămnătură de poveste”) sau metaforică („pre mutare”) a textului, autorul stăpânind așadar câteva esențiale noțiuni de poetică și hermeneutică, ce făceau, încă din 1664, obiectul discuțiilor sale cu Dositei Notara. Întemeietor la noi al poeziei culte, D. se va dovedi, ca traducător al psalmilor, un inițiat al legilor prozodice (mitropolitul este, în Viața și petrecerea svinților, cel dintâi creator
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
istoria literaturii românești, Iași, 1997; Al. Andriescu, Studii de filologie și istorie literară, Iași, 1997, 1-89; Dan Horia Mazilu, Introducere în opera lui Dosoftei, București, 1997; Sorohan, Introducere, 320-331; Perian, Pagini, 11-29; Dicț. esențial, 264-266; Dan Buciumeanu, Dosoftei poetul. O hermeneutică a „Psaltirii în versuri”, Drobeta-Turnu Severin, 2001; Dicț. analitic, IV, 686-689; N. A. Ursu, Contribuții la istoria culturii românești în secolul al XVII-lea, Iași, 2003, 134-222. R.Ș.
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
146-155, 211-221, 249-261; Marin Beșteliu, Alexandru Macedonski și complexul modernității, Craiova, 1984; Craia, Orizontul, passim; Flămând, Intimitatea, 54-63; Daniel Dimitriu, Grădinile suspendate. Poezia lui Alexandru Macedonski, Iași, 1988; Grigurcu, Eminescu-Labiș, 35-46; Negoițescu, Ist. lit., I, 154-160; I. Funeriu, Al. Macedonski. Hermeneutica editării, Timișoara, 1995; Florea Firan, Constantin M. Popa, Macedonski. Bacovia. Simbolismul românesc, Craiova, 1993, 1-154; Z. Cârlugea, Alexandru Macedonski - Palatul fermecat. Eseu asupra barocului macedonskian, Târgu Jiu, 1997; Dicț. analitic, I, 145-146, II, 34-36, III, 83-84, 146-148, IV, 226-228; Nicolae
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
și a diavolului și că, potrivit interpretării spirituale (noêtôs), omul este corul apostolilor: se separă de tată care este Legea, de fiică, simbolul cărnii, și de mamă care este circumcizia. De fapt, avem de-a face cu un conflict de hermeneutici (R. Waelkens): pentru Macarie, metoda de interpretare a adversarului său, legată de litera textului, nu poate justifica „economia”, proiectul de mântuire realizat de Dumnezeu prin intermediul istoriei, care trebuie citit recunoscând în Vechiul Testament o prefigurare a celui Nou, iar în cel
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
figurate și particularitățile stilistice ale textului sacru și mai ales pe cele din Vechiul Testament pe baza provenienței și a semnificației lor. O atenție particulară este acordată antropomorfismelor care caracterizează limbajul ebraic. Așadar, scrierea este, în esență, un scurt tratat de hermeneutică biblică din care nu lipsesc observațiile nimerite și nici o anume subtilitate, iar un alt motiv ce ne trezește interesul constă în faptul că aici este folosit pentru prima oară pentru textul sacru termenul de „introducere”, utilizat deja pentru opere analoage
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
și lucrurile, pref. Mircea Martin, București, 1996 (în colaborare cu Mircea Vasilescu), A supraveghea și a pedepsi, București, 1997, Arheologia cunoașterii, București, 1999, „Trebuie să apărăm societatea”, pref. trad., București, 2000, Theatrum philosophicum, îngr. Ciprian Mihali, Cluj-Napoca, 2001 (în colaborare), Hermeneutica subiectului, Iași, 2003; Jacques Derrida, Scriitura și diferența, București, 1998 (în colaborare cu D. Țepeneag), Spectrele lui Marx, Iași, 1999 (în colaborare cu Mihaela Cosma), Ulise Gramofon. Două cuvinte pentru Joyce, București, 2000; Pierre Bourdieu, Despre televiziune. Dominația jurnalismului, București
GHIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287276_a_288605]
-
prin subtitlul „eseu despre exil”, ci și prin prelucrarea alertă și speculativă a materiei. Deși tema pare să fie literatura exilului românesc din perioada postbelică, S. nu procedează după cerințele unei rețete pragmatice de istoric literar, acesteia preferându-i o hermeneutică mai puțin „trivială”. Confruntată cu „distrofia conceptuală a fenomenului exilului”, autoarea o scurtcircuitează, reducând-o la câteva linii de forță: metafizica exilului, timpul și spațiul exilului, maladiile exilului, exilul ca alienare. Nu este o operație propriu-zis fenomenologică, întrucât specularea conceptului
SALCUDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289447_a_290776]
-
documente, mărturii și mărturisiri” din colecția lui S., provenite de la sau despre G. Topîrceanu, Radu Gyr, Otilia Cazimir, Magda Isanos, Coca Farago, Constanța Marino-Moscu, Mihail Drumeș, Nichita Stănescu. Poeziile din Răstignit pe un fir de nisip (1997), Răspântii pustii (2001), Hermeneutica iubirii (2003), Teroarea clepsidrei (2003) reflectă, după opinia lui Dumitru Micu, „maree ale unei conștiințe răvășite, intermitent de-a dreptul traumatizate. În reflecții și interogații pe cele mai diverse teme, eterne și seculare, de la geneza cosmosului la moartea universală, de la
SANDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289458_a_290787]
-
București, 1997; Răstignit pe un fir de nisip, București, 1997; G. Topîrceanu, inedit, București, 1997; Răspântii pustii, București, 2001; Singurătatea măștilor, București, 2001; Contribuții inedite la istoria literaturii române, București, 2001; Teatru, București, 2002; Așchii de gând. Gnomice, București, 2002; Hermeneutica iubirii, București, 2003; Teroarea clepsidrei, București, 2003. Ediții: Ioan Slavici, Amintiri, pref. edit., București, 1967; Topîrceanu scrie și desenează pentru copii, pref. edit., Iași, 1970; G. Topîrceanu, Minunile Sfântului Sisoe, pref. edit., Iași, 1972; ed. București, 1992, Poezii și desene
SANDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289458_a_290787]
-
Florin Mihăescu, Vasile Lovinescu, ST, 1992, 1; Romanița Constantinescu, Străfulgerați de priviri feline, RL, 1992, 27; Mircea Braga, Pe pragul criticii, Cluj-Napoca, 1992, 99-103; Maria Genescu, Ivan Turbincă: o interpretare ezoterică, RL, 1993, 7; Cornel Ungureanu, Vasile Lovinescu și tradiția hermeneutică, O, 1993, 9; Simona Sora, Logica lui „hop-de-o parte”, RL, 1993, 17; Elisabeta Lăsconi, „Literatura de sertar” și criticul-„sacerdot”, CC, 1993, 5-6; Simona Sora, Ravagiile bunului-simț, RL, 1993, 27; George, Sfârșitul, IV, 102-112; Dan Stanca, Sacrificiu și anamneză, VR
LOVINESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287855_a_289184]
-
control. Studiile interpretative definesc organizația ca fiind un loc social, un tip special de comunitate care conține caracteristici importante, regăsite și în alte tipuri de comunități. Deetz, citându-l pe S. Barley, definește factorul central al dimensiunii interpretative: o dublă hermeneutică (o interpretare într-o lume interpretativă) și un proces de comunicare complex (metacomunicarea diferențelor culturale) - concluzia fiind înțelegerea prezentului în construcția sa. Procesele sociale sunt dominate de ipostaza activismului. Studiile critice văd organizațiile, în general, ca fiind elemente sociale definite
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
lucrează ca profesor la Școala Generală Nr. 4 și la Liceul „Joseph Haltrich” din Sighișoara. Din 2000 funcționează ca lector la Facultatea de Științe și Litere a Universității „Petru Maior” din Târgu Mureș, unde predă teoria literaturii, literatură comparată și hermeneutică. Își susține doctoratul în 2003, la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, cu teza Ion Heliade Rădulescu. Ontologie și poetică. Debutează în 1978, cu eseul Starea de umbră, la „Orizont”, iar editorial cu volumul Hermeneutica sensului, apărut în 1994. Va mai colabora
STEFANESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289906_a_291235]
-
unde predă teoria literaturii, literatură comparată și hermeneutică. Își susține doctoratul în 2003, la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, cu teza Ion Heliade Rădulescu. Ontologie și poetică. Debutează în 1978, cu eseul Starea de umbră, la „Orizont”, iar editorial cu volumul Hermeneutica sensului, apărut în 1994. Va mai colabora la „Dialog”, „Poesis”, „Vatra”, „Contrafort”, „Familia”, „Discobolul”, „Amphion” ș.a. Ideologic vorbind, perspectiva pe care o susțin și o afișează eseurile lui Ș. se află în descendența filosofiilor care concep interpretarea ca „restaurare a
STEFANESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289906_a_291235]
-
Va mai colabora la „Dialog”, „Poesis”, „Vatra”, „Contrafort”, „Familia”, „Discobolul”, „Amphion” ș.a. Ideologic vorbind, perspectiva pe care o susțin și o afișează eseurile lui Ș. se află în descendența filosofiilor care concep interpretarea ca „restaurare a sensului”. Ea asociază viziunea hermeneuticii filosofice (de la F. D. Schleiermacher la H. G. Gadamer și Paul Ricœur) cu modurile de abordare furnizate de fenomenologia religiei și de poetica imaginarului (Mircea Eliade, Carl Gustav Jung, Gaston Bachelard, Gilbert Durand ș.a.). Această conjuncție se observă cel mai bine în
STEFANESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289906_a_291235]
-
la H. G. Gadamer și Paul Ricœur) cu modurile de abordare furnizate de fenomenologia religiei și de poetica imaginarului (Mircea Eliade, Carl Gustav Jung, Gaston Bachelard, Gilbert Durand ș.a.). Această conjuncție se observă cel mai bine în eseul titular din volumul Hermeneutica sensului, unde procesul semantic e descris în termenii unui proces inițiatic: „Călătoria sensului parcurge [...] etapele unei inițieri în tainele înțelegerii; plecând de la sine, pornind din primatul datului său, sensul trece succesiv prin magia semnificantă, prin imaginar, prin magia imaginară pentru
STEFANESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289906_a_291235]
-
consacrate unor filosofi ca H. G. Gadamer, R. Bultmann și Paul Ricœur. Îndeosebi ultimul studiu, pe care Ș. îl dezvoltă printr-o aplicație la mitul lui Don Juan, via So/ren Kierkegaard, probează orizontul cultural și rafinamentul interpretativ al autorului. SCRIERI: Hermeneutica sensului, București, 1994; Sensul și imaginea, București, 1997; Desfundarea fântânilor, Cluj-Napoca, 1998; Prezență și înțelegere, Pitești, 2000; Creație și interpretare, Cluj-Napoca, 2003. Traduceri: Gabriel Marcel, Jurnal metafizic, Timișoara, 1995. Repere bibliografice: Iulian Boldea, „Hermeneutica sensului”, VTRA, 1995, 6; Gabriel Petric
STEFANESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289906_a_291235]
-
și rafinamentul interpretativ al autorului. SCRIERI: Hermeneutica sensului, București, 1994; Sensul și imaginea, București, 1997; Desfundarea fântânilor, Cluj-Napoca, 1998; Prezență și înțelegere, Pitești, 2000; Creație și interpretare, Cluj-Napoca, 2003. Traduceri: Gabriel Marcel, Jurnal metafizic, Timișoara, 1995. Repere bibliografice: Iulian Boldea, „Hermeneutica sensului”, VTRA, 1995, 6; Gabriel Petric, Constantin Noica - ieri și azi, F, 1997, 12; Dan Stanca, „Desfundarea fântânilor”, RMB, 1999, 4 februarie; Robert Lazu, „Desfundarea fântânilor”, „Altarul Banatului”, 1999, 7-9; I. Bod, „Prezență și înțelegere”, „Cuvântul”, 2000, 12; Marius Țepeș
STEFANESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289906_a_291235]
-
și a diavolului și că, potrivit interpretării spirituale (noêtôs), omul este corul apostolilor: se separă de tată, care este Legea, de fiică, simbolul cărnii, și de mamă, care este circumcizia. De fapt, avem de-a face cu un conflict de hermeneutici (R. Waelkens): pentru Macarie, metoda de interpretare a adversarului său, legată de litera textului, nu poate justifica „economia”, proiectul de mîntuire realizat de Dumnezeu prin intermediul istoriei, care trebuie citit recunoscînd în Vechiul Testament o prefigurare a celui Nou, iar în cel
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
figurate și particularitățile stilistice ale textului sacru, și mai ales pe cele din Vechiul Testament, pe baza provenienței și a semnificației lor. O atenție particulară este acordată antropomorfismelor ce caracterizează limbajul ebraic. Așadar, scrierea este, în esență, un scurt tratat de hermeneutică biblică, din care nu lipsesc observațiile nimerite și nici o anume subtilitate, iar un alt motiv ce ne trezește interesul constă în faptul că aici este folosit pentru prima oară pentru textul sacru termenul „introducere”, utilizat deja pentru operele analoage din
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Materialul analitic și bibliografic din teza de doctorat este dublu valorizat, prin strategia recombinării capitolelor, în monografia Nichita Stănescu și în Viziunile „învinsului de profesie” Nichita (Cosmicitate în lirica stănesciană), ambele apărute în 2003. Cu un limbaj prețios și o hermeneutică ostentativă, S. pare să aibă în atenție, mai mult decât anterior, exercițiul diversității metodelor de interpretare - de la decriptarea, în linia Bachelard - Durand, a simbolurilor imaginarului până la fenomenologie, fără să omită referiri la alchimie, cosmologie, ontologie etc. -, și nu o nouă
SPIRIDON-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289832_a_291161]
-
Xenofon încoace și botezat de Hans Vaihinger principiul lui als ob. Autorul trece în revistă discursul critic al veacului al XX-lea, dominat de agende ideologice de dreapta sau de stânga și implicat direct în competiția pentru putere. Sub semnul hermeneuticilor suspiciunii, cauționate simultan de Karl Marx și de Friedrich Nietzsche, se glosează incontinent pe seama sensurilor exclusive sau absente, a confruntării dintre text și cititor, dintre autor și critic ș.a.m.d. Modelele unei hermeneutici alternative de orientare irenică - interesate mai
SPARIOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289809_a_291138]