660 matches
-
drept obiect de cult mai degrabă decât imagine a unei zeițe. Figurile de tipul sfinxului înaripat de pe al doilea nivel au fost interpretate drept heruvimi iar spațiul dintre ele îl reprezintă pe invizibilul Iahveh ca „stând pe tronul făcut din heruvimi” deși spațiul liber poate fi de asemenea interpretat ca permițând observatorilor să vadă un foc sau o figurină dinăuntrul stâlpului. Deși sunt posibile o varietate de interpretări, Mark S. Smith conchide că „Pe scurt, asumând datarea corectă a acestui stâlp
Dumnezeu () [Corola-website/Science/297907_a_299236]
-
1996, pentru meritul de a fi efectuat reparația capitală a lăcașului de cult în care slujea, mitropolitul Vladimir Cantarean al Chișinăului și al întregii Moldove i-a acordat dreptul de a oficia Sfânta Liturghie cu Ușile Împărătești deschise până la „Cântarea Heruvimilor”. După încă doi ani, IPS Vladimir i-a acordat dreptul de a oficia Sfânta Liturghie cu Ușile Împărătești deschise până la rugăciunea „Tatăl nostru”. Protoiereul mitrofor Gheorghe Botnari a absolvit în anul 1998 cursurile la „fără frecvență” ale Academiei Teologice de la Moscova
Anatolie Botnari () [Corola-website/Science/308683_a_310012]
-
miliarde de lei vechi. Restaurarea face ca întreaga structură de rezistență să fie consolidată, făcându-se injecții de beton de mare adâncime în tot dealul pe care este zidită biserica. După restaurare biserica este zugravită pe exterior și sunt pictați heruvimi pe pereții turlelor. Astfel, biserica arată la fel ca în visele părintelui Florea. Scările de la intrarea în biserică cât și întreaga biserică sunt pavate cu marmură, iar icoana de pe cupola de la intrarea în biserică este realizată din mozaic.
Biserica Ortodoxă Ghelar () [Corola-website/Science/308765_a_310094]
-
nave de cercetări subacvatice” - lucrare de licență, Institutul de Marină Civilă Constantă, 1994. 1. "Iluziile unui secol" - volum de poezie, Editura Dobrogea, 2012. 2. "Flamingo" - volum de poezie, editura Dobrogea, 2013. 3. "Secretul lui Polichinelle" - eseuri, editura Muntenia, 2013. 4. "Heruvimi peste Antile" - poezie, editura Dobrogea, 2014. Este căsătorit cu Elenă Cupșa, medic (n. 1984). Este tatăl a patru copii: Almeria-Lerida (n. 1998), Edmond(n. 2000), Elena-Sofia (n. 2010), Eric-Andrei (n.2012). "Enciclopedia personalităților din România", Ediția a IV-a, 2009
Ovidiu Sorin Cupșa () [Corola-website/Science/308235_a_309564]
-
precum și Parabola Fiului Risipitor. Într-una din scenele din Asediul Constantinopolului este pictat un călăreț care aruncă o lance spre unul dintre conducătorii armatei otomane. Zugravul Toma din Suceava i-a împrumutat chipul său acelui călăreț. Pe abside sunt pictați heruvimi, serafimi, îngeri, profeți, apostoli, ierarhi și cuvioși. Pictura interioară continuă tradițiile iconografice ale picturii murale din vremea lui Ștefan cel Mare, punându-se însă accent mai mult pe caracterul narativ al prezentării, ceea ce a dus la înmulțirea scenelor și registrelor
Mănăstirea Humor () [Corola-website/Science/306903_a_308232]
-
Sfintei Fecioare Maria. Pr bolta naosului este reprezentat Iisus Pantocrator înconjurat de îngeri, prooroci și patriarhi, iar pe pereți sunt pictate momente din viața Mântuitorului (în special ciclul Patimilor). Pe bolta altarului este pictată Maica Domnului cu pruncul, înconjurată de heruvimi și seerafimi, iar pe pereți se află scena Cinei cea de Taină, precum și chipuri de ierarhi. Biserica Mănăstirii Humor se remarcă prin faptul că are mai multe tablouri votive. Pe peretele vestic al naosului este zugrăvit domnitorul Petru Rareș și
Mănăstirea Humor () [Corola-website/Science/306903_a_308232]
-
ca de obicei - pe semicalotă, cu Nașterea, care este pictată pe semicalota nordică, ci cu Coborarea la iad. Înălțimea turlei naosului a permis desfășurarea ierarhică completă a treptelor revelație divine, dominate de Hristos Pantocrator. Acesta este înconjurat de serafimi și heruvimi, urmați de sus în jos - pe registre succesive - de îngeri, de profeți și, la baza turlei, de 8 reprezentări de apostoli, înscrise în medalioane. Simbolurile apocaliptice ale evangheliștilor, pictate pe pandantivi, profeții, martirii și papii reprezentați pe arcul triumfal și
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
Maxim este obișnuit să le reziste: Puterile bine orânduite care domnesc pururea, Domniile stăpânesc deplin, Scaunele sunt fixate în chip neclintit, Căpeteniile (Începătoriile) rămân nerobite, Puterile binecuvântează neîncetat pe Dumnezeu, zborul Serafimilor nu încetează și starea lor nu se schimbă, Heruvimii nu sfârșesc să susțină Tronul înalt și ridicat și slujitorii nu încetează de a-și face lucrul și de a auzi cuvintele. Dat fiind deci că puterile acestea sunt susținute în rânduială de Dumnezeu și ordinea puterilor inteligibile supralumești rămâne
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
și mare vistiernic). Toate personajele au aceeași înălțime, cu costume de aceeași culoare și coroane identice. În afară de tabloul votiv, se mai păstrează frescele reprezentând Sfânta Treime, un sobor de îngeri, liturghia îngerească în două tablouri pe cele patru timpane mari, heruvimi, medalioane de sfinți pe arce și motive decorative florale. În anul 1811, s-a repictat interiorul bisericii de către zugravul Vasile Dubrovschi, care a primit 1.600 lei de la arhimandritul Chiril. Zugravii au încercat să imite pictura originală, fără a reuși
Mănăstirea Galata () [Corola-website/Science/302395_a_303724]
-
îi găsește, îi mustră și judecă pentru neascultare. Aici este momentul în care "Dumnezeu îi izgonește din Eden", pentru a-i opri pe Adam și Eva să se mai folosească de "Copacul Cunoașterii". Povestea spune că Dumnezeu a pus un heruvim cu o "sabie de foc" omnidirecțională pentru a păzii de vreo posibilă intrare viitoare în grădină. În relatare, Grădina este "plantată" "spre est în Eden" și astfel "Eden" denotă teritoriul mai extins ce conține Grădina, și nu este tot una
Grădina Edenului () [Corola-website/Science/311160_a_312489]
-
în Muzeul Eparhial din Cluj, fiind socotit cel mai vechi exponat de acest fel din Ardeal, existent la acest muzeu. Este realizat în anul 1875, din lemn, pictat de cunoscutul zugrav Radu Munteanu. Este semnat și datat. Rețin atenția chipurile heruvimilor, soarele și luna, precum și inscripția. Este dăltuit în lemn și conține câteva din numele ctitorilor. Cele două ușițe, cu balamale din piele, reprezintă pe partea exterioară pe Sfinții Apostoli Petru și Pavel, iar pe partea interioară pe Sfinții Arhangheli, unul
Biserica de lemn din Poienile Izei () [Corola-website/Science/310273_a_311602]
-
cărora le-a vorbit adevăratul Dumnezeu. Este numai un Dumnezeu și numai lui trebuie să ne închinăm, de dînsul să ne temem și pe dînsul să-1 iubim. M. . în fine care este acel Dumnezeu. A. Adonai. Prea-înalt, care sade pe heruvimi și serafimi. M. Ce este serafim? Acachie. Un ministru al celui Prea-înalt și unul din principalii principi ai curții Cerești. M. Ce închipuiri ne grăiești? Lasă ființele nevăzute și te închină zeilor pe care poți să-i vezi. Acachie. Spune
Acachie mărturisitorul () [Corola-website/Science/308839_a_310168]
-
Dumnezeu-Tatăl („Cel-Vechi-de-Zile”) cu Sf. Duh porumbel pe piept, însoțit de serafimi, temă ce semnifică, prin analogie cu o reprezentare similară din naosul bisericii din Budești-Susani, explicată de o lungă inscripție, „pe făcătorul cerului și al pământului, al îngerilor și al heruvimilor” etc., adică pe Dumnezeu în primele etape ale „Facerii”. Reprezentarea se leagă de înfățișarea în continuare, pe poalele bolții naosului, a primelor capitole din „Geneză”. În altar, pe boltă, apar doar serafimi, iar pe peretele estic, întruparea este sugerată de
Biserica de lemn din Călinești Căeni () [Corola-website/Science/313641_a_314970]
-
în lungile perioade istorice în care în viața de zi cu zi limba uzuală era alta. Din limba ebraică provin un număr de împrumuturi lexicale în alte limbi, cuvinte și expresii mai ales religioase (ex. "sâmbătă, mană, aleluia, amin, jubileu, heruvim, serafim, serafic, osana" etc.). La aceasta au contribuit prezența comunităților evreiești în diaspora, dar mai ales răspândirea creștinismului și scrierilor sale sacre, Vechiul si Noul Testament (comunitățile creștine primordiale au fost evreiești). Religia iudaică, în forma ei ortodoxă, asemănător cu alte
Evrei () [Corola-website/Science/297257_a_298586]
-
vioară, / peste gresii, peste zale de bicaz», cu apele în «chiote albastre de pandur», dând «buzna-n dimineți / cu spinări sbârlite de mistreți / și lichide vulpi de aur pur», cu suiș de «rai pe un picior de plai, / ca să vină heruvimi să-și moaie-n rouă / nufărul călcâiului bălai», cu munții arzându-și «rărunchii în uzină», cu «codri-adânci și câmpul cu tarlale», ducându-se pe căi ferate, la orașe, «ca să lingă cerul, cu furnale, / pântec de cuptoare să îngroașe», cu toamnă-visterie
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
o bază pentagonală a absidei, se remarcă în mod deosebit pictura de o foarte bună calitate, cu accente realiste și umoristice. Pe bolta naosului „Sf.Treime”, „Maria”, „Constantin și Elena”, cei patru evangheliști la colțuri, „Sf. Ilie”, „Înălțarea”, serafimi și heruvimi; cupola din altar nu are pictură figurativă; la iconostas narația este mai amplă decât la alte biserici de lemn: „Hristos”, „Maria”, „Sf.Nicolae”, „Sf.Gheorghe”, proroci și apostoli, „Iisus tronând”, iar sus nelipsita scenă a „Răstignirii” lui Hristos. Pe pereții
Biserica de lemn din Rotărești () [Corola-website/Science/318248_a_319577]
-
miridele până la prima rugăciune din anamneză când preotul zice că: „Ție îți mulțumim și pentru Liturghia aceasta pe care ai binevoit a o primi din mâinile noastre, deși înaintea Ta stau mii de arhangheli și zeci de mii de îngeri, heruvimii cei cu ochi mulți și serafimii cei cu câte șase aripi, care în înalturi se rotesc zburând, cântare de biruință cântând, glas înălțând și grăind (la enumerarea care începe cu „zburând” preotul ia sfânta steluță de pe sfântul disc și face
Steluță () [Corola-website/Science/315667_a_316996]
-
Sf. Gheorghe. Bolta naosului prezintă chinurile lui Iisus și chipurile lui Luca, Abel, Cain și Ioan. Latura sudică este degradată în totalitate. Latura vestică îl are în centru pe Iisus la Judecata din Urmă, înconjurat de Sf. Hristofor, Tob, un heruvim, Sf. M. Loitie, Sf. Gherasim. Latura estică este ștearsă; se disting doar reprezentările Sf. M. Siria și o inscripție săpată în lemn pe ușiorii ușii: "Ix. HC. NI. Ka. Sf. Dumnezeule amin". Biserica a slujit ca lăcaș de cult până în
Biserica de lemn din Troaș () [Corola-website/Science/316759_a_318088]
-
Gheorghe. Ușile împărătești, cu reprezentarea Bunei Vestiri, au, în partea superioară, sculptată o floare de lalea și profilul unui șarpe. Bolta altarului reprezintă Sfânta Treime (datată 1782), iar pe fâșiile curbe Maria pe tron cu pruncul, arhanghelii Mihail și Gavril, heruvimii, medalioane cu prooroci, între ele cu decor floral, la registrul de naștere. Pictura pereților este delimitată de aceea a bolții, printr-un delicat chenar floral și redă: Punerea în Mormânt (pe nord), teoria sfinților părinți ai Bisericii Răsăritene, iar pe
Biserica de lemn din Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/316778_a_318107]
-
dintre pronaos și naos), domină ornamentul cu izvor alveolar (cioplitură prin așchiere), care se grupează și în pomul vieții, dar se regăsește și dintele de lup, frânghia, crucea înscrisă. Dacă datarea valoroasei picturi a absidei, se află printre serafimii și heruvimii, de pe suprafața trapezoidală: “Sfânt, Sfânt, Sfânt iaste Domnul Savaot, 1769”, ctitorii și zugravii sunt consemnați, de pisania așternută pe peretele de nord, în cadrul scenei “viziunea patriarhului Petru”, cu următorul cuprins: “Acest sfânt altar s-au zugrăvit cu cheltuiala molitvei sale
Biserica de lemn din Cojocani () [Corola-website/Science/316074_a_317403]
-
de popa Nicolae zugravul de la Feisa. Bolta a fost împărțită, prin chenare decorative, în trei registre pe ele zugrăvindu-se compozițiile: medalioane cu Is. Hs., Maica Domnului, Arhanghelul Mihail, Sf. Iona, Sf.Duh, în chip de porumbel, toate înconjurate de heruvimi; mucenici, în arcade; ciclul hristologic, ale cărui reprezentări sunt separate prin benzi colorate (pe nord, „Când l-au îmbrăcat pe Hristos în haina mohorâtă”, „Când l-au bătut pre Hristos”, Luarea de pe Cruce; pe sud, Cina cea de taină, Când
Biserica de lemn din Dâmbău () [Corola-website/Science/316268_a_317597]
-
sau sau îngerii gloriei), alături de Metatron, Suriel, Sandalphon, Astanphaeus, Sarakiel, Phanuel, Jehoel, Zagzagael, Uriel, Yefefiah, Sabaoth și Akatriel. Îngerii de prezența și îngerii de sfințire sunt mai mari cu două ordine decât îngerii. Ariel a fost revendicat ca fiind un heruvim și spirit gardian de către mai multe persoane, în special autori. Percy Shelley a pretins că era protejat de un înger și adesea îl numea Ariel. Autori moderni au lansat mai multe cărți în care pretind că ar comunica cu entitatea
Arhanghelul Ariel () [Corola-website/Science/321030_a_322359]
-
sacru din al doilea registru trebuie identificat cu o așerah, deși arborele stilizat este adesea văzut drept obiect de cult mai degrabă decât imagine a unei zeițe. Figurile de tipul sfinxului înaripat de pe al doilea nivel au fost interpretate drept heruvimi iar spațiul dintre ele îl reprezintă pe invizibilul Iahveh ca „stând pe tronul făcut din heruvimi” deși spațiul liber poate fi de asemenea interpretat ca permițând observatorilor să vadă un foc sau o figurină dinăuntrul stâlpului. Deși sunt posibile o
Așerah () [Corola-website/Science/320888_a_322217]
-
drept obiect de cult mai degrabă decât imagine a unei zeițe. Figurile de tipul sfinxului înaripat de pe al doilea nivel au fost interpretate drept heruvimi iar spațiul dintre ele îl reprezintă pe invizibilul Iahveh ca „stând pe tronul făcut din heruvimi” deși spațiul liber poate fi de asemenea interpretat ca permițând observatorilor să vadă un foc sau o figurină dinăuntrul stâlpului. Deși sunt posibile o varietate de interpretări, Mark S. Smith conchide că „Pe scurt, asumând datarea corectă a acestui stâlp
Așerah () [Corola-website/Science/320888_a_322217]
-
pe trei rânduri, separate de un bandou ornamental. Pe primul rând erau reprezentări ale opt Sfinți Părinți, în rândul al doilea erau pictate scenele Cina cea de taină și Spălarea picioarelor și pe al treilea rând se aflau icoane ale heruvimilor. Pe bolta altarului era reprezentată Maica Domnului pe tron înconjurată de îngeri. Pictura murală exterioară a fost distrusă cu prilejul reparațiilor din 1790, când pereții exteriori au fost văruiți. La începutul secolului al XX-lea, Władysław Podlacha mai distingea unele
Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți () [Corola-website/Science/316840_a_318169]