1,306 matches
-
din 1630. A intrat în Seminarul din Brescia la o vârsta foarte fragedă, în 1945, imediat după cel de-al Doilea Război Mondial, a urmând aici studiile medii și superioare și a frecventând cursurile de filosofie și teologie. A fost hirotonit preot la la 3 martie 1957 de către episcopul de Brescia, Giacinto Tredici. A studiat timp de trei ani la Seminarul Pontifical Lombard și a frecventat Universitatea Pontificală Gregoriană, unde a obținut licența în Drept Canonic. Din octombrie 1960 și tot
Giovanni Battista Re () [Corola-website/Science/314767_a_316096]
-
amintește necesitatea ajutorului care vine de sus pentru a putea realiza ceva valid. L-a ales în amintirea Cardinalului Benelli care, la rândul său, și-l asumase întrucât fusese motoul cardinalului Elia Dalla Cost, arhiepiscop de Florența, și care-l hirotonise preot. A fost președinte al celei de-a zecea Adunări Generale Ordinare a Sinodului Episcopilor (octombrie 2001). A fost proclamat cardinal de Papa Ioan Paul al II-lea în consistoriul din 21 februarie 2001. Este titular al Bisericii Sabina e
Giovanni Battista Re () [Corola-website/Science/314767_a_316096]
-
1965-1974) și mitropolit de Patras (1974-2005). A demisionat din funcție în anul 2005. S-a născut la Atena în februarie 1915, primind la naștere numele de Nikolaos. A absolvit Facultatea de Teologie din Atena în 1936, după care a fost hirotonit diacon (1940) și preot (1944). A îndeplinit funcțiile de arhidiacon al arhiepiscopului Hrisanthos Filippidis (1939-1941) și secretar al Arhiepiscopiei Atenei și a întregii Elade (1941-1954), ieromonah și stareț al Mănăstirii Petraki și director al Facultății de Teologie Ortodoxă Greacă "Sfânta
Nikodimos Vallindras () [Corola-website/Science/322464_a_323793]
-
al arhiepiscopului Hrisanthos Filippidis (1939-1941) și secretar al Arhiepiscopiei Atenei și a întregii Elade (1941-1954), ieromonah și stareț al Mănăstirii Petraki și director al Facultății de Teologie Ortodoxă Greacă "Sfânta Cruce" din Boston (1961-1962). La 22 noiembrie 1965 a fost hirotonit ca episcop și numit ca mitropolit de Zihni și Nevrokopi. La 22 mai 1974 a fost ales ca mitropolit de Patras. A demisionat la 12 ianuarie 2005, ca urmare a vârstei sale înaintate. a scris numeroase studii hagiografice și imnologice
Nikodimos Vallindras () [Corola-website/Science/322464_a_323793]
-
Românești. De asemenea, a mai tipărit un Liturghier slavo-roman (1680), Evanghelia (1682) și Apostolul (1683), ambele în limba română, spre mângăierea poporului binecredincios. Pe lângă grija Bisericii din Țăra Românească, mitropolitul Teodosie s-a îngrijit și de Biserica Ortodoxă din Transilvania, hirotonind în timpul păstoriei sale cinci mitropoliți ai Ardealului și acordând numeroase ajutoare bisericilor de peste Carpați. Ajungând la varsta de aproape 90 de ani, evlaviosul mitropolit Teodosie și-a dat sufletul în mâinile Domnului, la 27 ianuarie 1708, și a fost înmormântat
Teodosie, Mitropolit al Ungrovlahiei () [Corola-website/Science/314926_a_316255]
-
România, Slovacia, Ucraina ș.a.m.d., în frunte cu cardinalul Alexandru Todea, arhiepiscop și mitropolit greco-catolic de Blaj, și Szilárd Keresztes, episcop greco-catolic de Hajdúdorog și administrator apostolic de Mișcolț. În data de 23 septembrie 1729, Inocențiu Micu-Klein a fost hirotonit preot în "Biserica Maicii Înlăcrimate" din Máriapócs (pe atunci "Pócs"). Conform recensământului din 2011, orașul Máriapócs avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, existând și minorități de romi (%) și ruteni (%). Apartenența etnică nu este cunoscută
Máriapócs () [Corola-website/Science/308279_a_309608]
-
(în ) (n. 24 octombrie 1946, comuna Țiganca, județul Cahul) este un cleric ortodox român, membru al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Hirotonit în anul 1990 ca episcop de Bălți, Vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului și Moldovei (sub oblăduirea Bisericii Ortodoxe Ruse), el a fost izgonit în august 1992 din reședința episcopală, din cauza atitudinii sale pro-românești. Împreună cu o parte din credincioși, el a participat
Petru Păduraru () [Corola-website/Science/308650_a_309979]
-
de a trăi o viață monahală, el a intrat ca frate în 1968 în Mănăstirea "Adormirea Maicii Domnului" din Odessa, fiind tuns în monahism la data de 29 martie 1969 de către IPS Serghie Petrov, Mitropolitul Odessei și Hersonului. A fost hirotonit ca ierodiacon în Catedrala Mitropolitană din Odessa la 29 decembrie 1970 de către PS Meliton Soloviev, Rectorul Seminarului și Academiei Teologice din Leningrad (Sankt Petersburg), iar la 23 februarie 1973 ca ieromonah în Catedrala Episcopală din orașul Ujgorod de către IPS Grigorie
Petru Păduraru () [Corola-website/Science/308650_a_309979]
-
în funcțiile de Vicari ai Arhiepiscopiei de Chișinău: pe arhimandritul Petru Păduraru ca episcop de Bălți și pe egumenul Vichentie Moraru ca episcop de Tighina (Bender). Chemarea sa la arhierie (ipopsifierea) a avut loc la 31 august 1990. A fost hirotonit întru arhiereu la 1 septembrie 1990 în Catedrala "Nașterea Domnului" din Chișinău de către Patriarhul Alexei al II-lea al Moscovei și al întregii Rusii. A doua zi a fost hirotonit întru arhiereu și Vichentie Moraru. Patriarhul Alexei al II-lea
Petru Păduraru () [Corola-website/Science/308650_a_309979]
-
ipopsifierea) a avut loc la 31 august 1990. A fost hirotonit întru arhiereu la 1 septembrie 1990 în Catedrala "Nașterea Domnului" din Chișinău de către Patriarhul Alexei al II-lea al Moscovei și al întregii Rusii. A doua zi a fost hirotonit întru arhiereu și Vichentie Moraru. Patriarhul Alexei al II-lea a fost asistat la hirotonirea ca episcop a PS Petru de către un sobor de ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Ruse și ai Bisericii Ortodoxe Române dintre care menționăm pe: IPS Mitropolit
Petru Păduraru () [Corola-website/Science/308650_a_309979]
-
din Vladikavkaz. În anul 1902 este ridicat la rangul de arhimandrit, fiind numit ca rector al Seminarului misionar Sf. Alexandru din Ardonskoy (din Osetia). În anul 1905 devine rector al Seminarului Teologic din Pskov. La 11 noiembrie 1907, a fost hirotonit ca episcop de Akkerman, Vicar al Eparhiei de Chișinău. Hirotonia a fost oficiată de către episcopul Vladimir de Chișinău, episcopul Arkadie Filonov de Akkerman, episcopul Serghie de Novomirgorod și de episcopul Inochentie de Kanev. La data de 16 noiembrie 1911, PS
Nikodim Krotkov () [Corola-website/Science/305682_a_307011]
-
trei ori în luptele de la Doberdo, Pasul Oituz și Asiago. După demobilizare a lucrat în agricultură și apoi a fost contabil la un ocol silvic (1918-1920). Între anii 1920-1924 a studiat la Institutul Teologic Romano-Catolic din Alba Iulia. A fost hirotonit ca preot romano-catolic la 6 iulie 1924 de către episcopul Gusztáv Károly Majláth în Catedrala Sfântul Mihail din Alba Iulia. Începând din iulie 1924 a fost capelan în comuna Ditrău. Apoi, de la 1 iulie 1925, a devenit capelan în orașul Gheorgheni
Áron Márton () [Corola-website/Science/301028_a_302357]
-
și-i va fi mereu aproape. A intrat în secret în Ordinul Franciscan călăuzit de Pr. Gheorghe Patrașcu. Face noviciatul și profesiunea simplă în anul 1976, iar cea solemnă în anul 1979. La 14 septembrie 1980, în mare taină, este hirotonit preot în biserica din Slănic Moldova de către episcopul Alexandru Todea. A continuat să fie medic la Onești și nu a putut sluji ca preot în public. În anul 1983, alături de PS. Petru Gherghel, face parte din grupul de pelerini prezenți
Martin Benedict () [Corola-website/Science/306789_a_308118]
-
Bisericii Ortodoxe din Serbia de la creștinarea sârbilor până la desființarea Patriarhiei de la Ipec de către turci, în anul 1766“". După absolvirea studiilor universitare a devenit profesor de istorie bisericească, profesând în această calitate până în 1980. În paralel cu activitatea didactică, a fost hirotonit ca diacon (1936) și preot (1943), fiind hirotesit apoi protopresbiter (1945) și arhipresbiter stavrofor (1947). A predat la început la Facultatea de Teologie din Cernăuți ca asistent suplinitor onorific pe lângă Catedra de Istorie bisericească universală (1936), apoi profesor agregat (1937
Milan Șesan () [Corola-website/Science/326121_a_327450]
-
Margareta Buteanu din Cluj Napoca, își aducea aminte de blazonul nobiliar, care se mai păstra în copilăria ei. Andreiu Petru se retrage, probabil din cauza vârstei înaintate, în 1752. Nu se cunoaște anul morții. Andreiu Toma, fiul lui Andreiu Petru, a fost hirotonit în 1752 ""marți după Pasci"". I s-au născut cinci fete, de aceea a ales pe fiul nașului său, Hara Gligorașiu, ca successor al său. Mai târziu, lui Andrei Toma i s-au născut doi fii: Ioan Andreiu, care a
Biserica de lemn din Sânmihaiu Almașului () [Corola-website/Science/309171_a_310500]
-
s-a născut în 1771, iar la vârsta de 40 de ani, în 1811, a fost așezat ca preot în localitate. A decedat în 1851. Andreiu Filimon, fiu al lui Petru, s-a născut în 1798. În 1822 a fost hirotonit și a păstorit împreună cu tatăl său până la moarte, în 1847. Nu a avut urmași. Între fiii lui Andrei Petru s-a numărat și Andreiu Todor, ""vredniculu cantoru a lu St. Mihaiului ce au reposatu în 1875"". A avut nouă fii
Biserica de lemn din Sânmihaiu Almașului () [Corola-website/Science/309171_a_310500]
-
județul Cluj. În 1852 a fost preoțit, iar în 1860 a decedat. Andreiu Gligoria i-a urmat în preoție fratelui său Văselia. S-a născut în 1830, iar mai târziu s-a căsătorit cu Todora Mureșianu din Păușa. A fost hirotonit în 6 august 1862, dar a decedat în același an. Ioan Andreiu, frate cu Văselia și Gligoria, s-a născut în 22 ianuarie 1829. În 1864 a fost hirotonit preot, păstorind în Sânmihaiu Almașului până în 1883, când se mută în
Biserica de lemn din Sânmihaiu Almașului () [Corola-website/Science/309171_a_310500]
-
târziu s-a căsătorit cu Todora Mureșianu din Păușa. A fost hirotonit în 6 august 1862, dar a decedat în același an. Ioan Andreiu, frate cu Văselia și Gligoria, s-a născut în 22 ianuarie 1829. În 1864 a fost hirotonit preot, păstorind în Sânmihaiu Almașului până în 1883, când se mută în Chichișa, lăsând ca urmaș pe fiul său Ioan Andreiu jr. Este autorul însemnărilor din care au fost extrase aceste date, scrieri care au căpătat ulterior denumirea de ""Documentul Andreian
Biserica de lemn din Sânmihaiu Almașului () [Corola-website/Science/309171_a_310500]
-
urmaș pe fiul său Ioan Andreiu jr. Este autorul însemnărilor din care au fost extrase aceste date, scrieri care au căpătat ulterior denumirea de ""Documentul Andreian"". Ioan Andreiu jr. s-a născut la 4 noiembrie 1858. În 1883 a fost hirotonit și așezat ca preot în localitare. A decedat în 1908, fiind înmormântat în partea de sud-est a bisericii de lemn. Mureșan Patriciu a rămas în memoria oamenilor ca “popa din Chilioara”. A pastorit între anii 1908-1919. Andrei Victor a păstorit
Biserica de lemn din Sânmihaiu Almașului () [Corola-website/Science/309171_a_310500]
-
sale, afirmând cu nu sunt eretice. Ca pedeapsă a fost exclus de la hirotonisire, iar tezele sale au fost condamnate, cu toate acestea învățătura sa a luat amploare în Cartagina. El însuși plecând la Efes, în Asia Mică, unde a fost hirotonit preot și și-a continuat cu succes activitatea. După ce controversa pelagianismului luase amploare, au fost convocate două sinoade, În toamna anului 416 Sinodul la Cartagina prezidat de Episcopul Aurelius și Sinodul de la Mileve ținut de Sfântul Augustin, ambele sinoade au
Papa Zosim () [Corola-website/Science/305400_a_306729]
-
și de pe arcada învecinată). Biserică a fost resfințită la data de 23 iulie 1995 de către I.P.S Arhiepiscop Andrei al Albă Iuliei. Preoți slujitori ai bisericii din Laz: Pr.Ion Renghe (a doua jumătate a sec. XVIII) Pr.Irimie Breazu (hirotonit 1795) paroh între 1815-1829 Pr.Avram Aloman din Săsciori, girează 1829-1830 Pr.Popa Constantin din Săsciori, girează între 29 febr. 1830 și aprilie 1830 Pr.Ioan Breazu (senior) 1794-1854 Pr.Ioan Breazu (junior) Pr.Pavel Gotia (preot în Laz 1869-1888
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Laz () [Corola-website/Science/326685_a_328014]
-
între 1949-1953, ieromonahul Arsenie Papacioc - care a viețuit aici între anii 1952-1958, ieroschimonahul Daniil Sandu Tudor - care a viețuit aici între 1952-1954, ierodiaconul Antonie Plămădeală - care a viețuit aici între anii 1950-1954, lucrând ca profesor la școala monahală și fiind hirotonit ieromonah (1953), teologul Andrei Scrima - tuns în monahism la Slatina etc. Starețul Cleopa a condus Mănăstirea Slatina până în anul 1956, întemeind o obște care a ajuns la peste 80 de viețuitori. A pus în bună rânduială sfintele slujbe de zi
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
licența în drept la Iași și pe cea în teologie la București, apoi și-a susținut doctoratul în drept și teologie la București. A fost mobilizat în timpul Primului Război Mondial, activând ca sergent sanitar într-un spital orășenesc din Nikolaev-Rusia (1917-1918). Este hirotonit diacon, iar mai apoi lucrează ca profesor și avocat în Bacău. A obținut o bursă de studii în domeniul bibliotecilor și a călătorit astfel prin Austria, Franța, Germania, Italia și Ungaria. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial a locuit
Ion Luca () [Corola-website/Science/337005_a_338334]
-
cursuri le-a absolvit cu rezultate excelente. În acest timp, la data de 5 iulie 1931, s-a căsătorit cu învățătoarea Ecaterina Popescu, fiind binecuvântați cu cinci copii. După absolvirea studiilor teologice, la data de 1 septembrie 1934, a fost hirotonit ca preot pe seama Parohiei Osica de Jos din raionul Caracal (județul Olt), până la data de 1 noiembrie 1934, când a fost transferat ca preot-paroh în satul Buicești din județul Olt. Ani de zile, viața părintelui se va scurge liniștită, el
Ilie Lăcătușu () [Corola-website/Science/308563_a_309892]
-
anul 1981 este tuns în monahism de către arhimandritul Ieronim Zinoviev, starețul Lavrei Serghiev Posad din Moscova. La data de 19 mai 1981, rectorul Academiei Teologice din Moscova, arhiepiscopul Vladimir Sabodan, ulterior mitropolit al Kievului și a întregii Ucraina, l-a hirotonit ierodiacon, apoi la 18 ianuarie 1982 este hirotonit ieromonah de către același arhiereu. Din anul 1982 intră ca ieromonah în Lavra Serghiev Posad din Moscova. În anul 1985 a fost ridicat la rangul de egumen. La data de 20 iulie 1990
Vichentie Moraru () [Corola-website/Science/308684_a_310013]