3,545 matches
-
erau de măritat, cu zestrea așezată clit pe ladă, pe când în partea cealaltă, erau fetele care ieșeau la horă prima dată. Fiecare han își avea scrânciobul lui, căruia îi dădeau drumul în ziua de Paști și îl demontau după Ispas. Horele aduse din Bucovina, unele legănate, domoale, altele repezi, pe bătăi: Ciobăneasca, Rața, Leșasca erau admirate și de boierii din Bacău care veneau să vadă jocurile și să audă strigăturile, care-i sfichiuiau pe cei leneși, fudui, murdari și mincinoși. Tot
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
unele legănate, domoale, altele repezi, pe bătăi: Ciobăneasca, Rața, Leșasca erau admirate și de boierii din Bacău care veneau să vadă jocurile și să audă strigăturile, care-i sfichiuiau pe cei leneși, fudui, murdari și mincinoși. Tot satul venea la horă unde cântau lăutarii tocmiți înainte de sărbătorile Crăciunului, cântau în fiecare zi de sărbătoare și o parte din noapte; ziua era a flăcăilor și fetelor, seara era a însurățeilor tineri. Lăutarii erau angajați pentru toate sărbătorile de iarnă și pentru Paști
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
flăcăilor și fetelor, seara era a însurățeilor tineri. Lăutarii erau angajați pentru toate sărbătorile de iarnă și pentru Paști și până la Ispas, apoi se făcea o nouă tocmeal pentru sărbătorile de iarnă și de toamnă, până la Crăciun. După alte păreri, hora se făcea pe lângă crâșmă, dar crâșmarul tocmea lăutarii, iar flăcăii plăteau crâșmarului. Alteori, flăcăii închiriau (cumpărau) hanul pentru ziua respectivă și tocmeau lăutarii. Timpul liber - duminicile și sărbătorile - era împărțit între biserică dimineața și la horă după masă. Hora era
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Crăciun. După alte păreri, hora se făcea pe lângă crâșmă, dar crâșmarul tocmea lăutarii, iar flăcăii plăteau crâșmarului. Alteori, flăcăii închiriau (cumpărau) hanul pentru ziua respectivă și tocmeau lăutarii. Timpul liber - duminicile și sărbătorile - era împărțit între biserică dimineața și la horă după masă. Hora era și un prilej de satirizare prin ziceri și strigături a celor care ieșeau din obișnuit. Accente satirice aveau și strigările adresate fetelor dintr-o parte de sat (cot): Fetele din Chetroșeni îsă iernate cu strujeni i-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a rămas, Eu pe dreptul josă îl las. (Una, două, trei) Mai cu perdea și fără: Ardeo, arde-o, la podea N-aștepta să zică ea. Ea ar zice, i-e rușine Dac-o arzi, îi pare bine! Strigături la horă, de la Vasile Tomescu: O bătaie și-un papucă Săi dau drumu să mă duc, Să mă ducă la Câmpulung Să-mi aleg un cal porumb Să pun șeaua să mă ducă ...* Foaie verde, foaie lat Dragă mi-e lelișa-nalt Că
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
picior după picior Că de asta mi-a fost dor. Hai mai iute și-i dai drumul Că s-anfuriat nebunul. * Floricică de pe șes Te-a iubit badea pe mers, Că Și-i mersul legănat și hurmuzul revărsat De bădișa cumpărat. Horele se organizau în zilele de sărbătoare și în celelalte sate ale comunei, fie în bătătura crâșmelor, fie pe imaș, locul de adunare a satului și teren de joacă pentru copii și tineri. Răzeșii din Fruntești aveau alte dansuri, cuprinse toate
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
zilele de sărbătoare și în celelalte sate ale comunei, fie în bătătura crâșmelor, fie pe imaș, locul de adunare a satului și teren de joacă pentru copii și tineri. Răzeșii din Fruntești aveau alte dansuri, cuprinse toate sub numele generică horă. Locul de întâlnire al tinerilor și al celor vârstnici era spațiu deschisă (o piață) din crucea drumului, spațiul considerat centrul satului, unde este și o fântână, apoi, după ce au fost create Căminele Culturale la sate, cei din Fruntești, la fel
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fântână, apoi, după ce au fost create Căminele Culturale la sate, cei din Fruntești, la fel ca alții, se întâlneau la școală. După ce, datorită răspânădirii pe calea undelor (mai întâi prin înregistrări, pe plăci de patefon) a melodiilor populare, jocurile de la horă s-au generalizat, dar s-au separat de cele considerate dansuri populare, prezentate ocazional la serbări sau în concursuri organizate de instituțiile abilitate. în Slobozia - Filipeni hora se organiza pe imaș, la fântâna lui Vasile Vasila (Costănoiu) și mai sus
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mai întâi prin înregistrări, pe plăci de patefon) a melodiilor populare, jocurile de la horă s-au generalizat, dar s-au separat de cele considerate dansuri populare, prezentate ocazional la serbări sau în concursuri organizate de instituțiile abilitate. în Slobozia - Filipeni hora se organiza pe imaș, la fântâna lui Vasile Vasila (Costănoiu) și mai sus, unde a fost curtea Sofiei Boteanu. După câte îmi amintesc, muzicanții interpretau, de regulă, două melodii, una era hora legănată, mai domoală, alta era într-un ritm
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
concursuri organizate de instituțiile abilitate. în Slobozia - Filipeni hora se organiza pe imaș, la fântâna lui Vasile Vasila (Costănoiu) și mai sus, unde a fost curtea Sofiei Boteanu. După câte îmi amintesc, muzicanții interpretau, de regulă, două melodii, una era hora legănată, mai domoală, alta era într-un ritm alert și se numea sârba. Foarte rar se interpretau tangouri sau valsuri care au pătrunsă târziu în lumea satelor, urmare a plecării multor tineri la școlile din oraș. S-a ajunsă la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
secretarul organizației UTM. După câțiva ani, în urma unei munci susținute, când funcția de director al Căminului Cultural a fost îndeplinită de învățătoarea Augustina Păvăluță, formația de dansuri populare a susținut o suită de dansuri (Mureșana, Hangu, Ciofu, Rața,Floricica, Alunelu, Hora mare, Sârba) pe scena Teatrului de vară din Bacău, în vara anului 1954, apoi și în orașul Buhuși. Acea formație de dansuri era formată din tineri și tinere din sat, unii erau elevi sau învățători (învățătoare), care dansau după melodiile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sate noi. Sărbătoarea Paștelui, pe lângă semnificația religioasă majoră, este și un prilej de petrecere cu cozonac, pască, ouă roșii, miel fript (nu toate familiile de răzeși, în special, acceptau să consume carne de miel), cu vin din coastă, cu muzică, horă și bal. Era și un prilej de strângere a legăturilor de familie, când se întorceau acasă cei plecați departe. În toate satele comunei, de Paști se organiza alaiul de muzică și dans, numit Vălăret. Că numele îi vine de la val
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pune la îndoială; valuri de tineri și valuri de mai puțin tineri sunt duse sau se lasă duse de bucurie și speranță. Pe de altă parte, putem accepta că la Paști, în primăvară, odată cu renașterea și învierea naturii, intra în horă, la joc, noul val de fete și băieți care-și făcuseră inițierea pe la ezătorile și clăcile organizate pe la casele gospodarilor. Cât privește originea Vălăretului, trebuie să acceptăm că este locală, nu este adusă de bejenarii bucovineni, luncașii - dorneni, pentru bunul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe la toate casele unde erau fete de măritat și flăcăi de însurat. Muzica era asigurată de o cobză, țambal și vioară - instrumentiștii erau țigani. Se aplicau penalizări celor care nu primeau cu „vălăretul”, în sensul că nu erau primiți la hora satului în duminica de după Paști, organizată pe imașul satului de către inițiatorii vălărețului. Un bun prilej de întâlnire, reunire a familiei, de „socializare” cum se spune acum, îl constituiau hramurile, organizate de ziua Sfântului sau Sfinților care patronau biserica satului: în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mai mulți hrămari era o cinste, erau căutați, erau cu vază în sat. Cei veniți la hram urau gazdelor sănătate și belșug, mulțumeau pentru masă și băutură și plecau mai departe, dacă-i țineau puterile. De hram, ziua se organiza horă pentru tineri, iar noaptea era bal pentru toți cei care voiau să participe. De regulă, orchestra care umbla pe la casele oamenilor înstăriți, era angajată să cânte la horă și la bal. Hramurile, mai mult chiar decât marile sărbători creștine, au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
plecau mai departe, dacă-i țineau puterile. De hram, ziua se organiza horă pentru tineri, iar noaptea era bal pentru toți cei care voiau să participe. De regulă, orchestra care umbla pe la casele oamenilor înstăriți, era angajată să cânte la horă și la bal. Hramurile, mai mult chiar decât marile sărbători creștine, au avut un impact deosebit în conștiința locuitorilor satelor și a celor desprinși din lumea satelor, în prima generație, cumulând, pe lângă elemente religioase, și elemente laice, unele păstrate dintr-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
satele răzeșești din jur, Oncești, Oțelești, Mărăști, Poieni; acum nu se mai ține seama de vechea situație socială.Cei din sat se cunoșteau de mici, copilăriseră împreună, împreună au mersă la coală, dacă au mers, tot împreună au mersă la horă, la șezători și clăci. Fetele erau scoase la horă de mame sau bunici, prilej să se afle că mai este o concurentă la măritat. Însă până la pețit și măritat, fata trebuia să-și facă zestre, care, an de an, se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nu se mai ține seama de vechea situație socială.Cei din sat se cunoșteau de mici, copilăriseră împreună, împreună au mersă la coală, dacă au mers, tot împreună au mersă la horă, la șezători și clăci. Fetele erau scoase la horă de mame sau bunici, prilej să se afle că mai este o concurentă la măritat. Însă până la pețit și măritat, fata trebuia să-și facă zestre, care, an de an, se făcea clit pe lada de zestre sau pe patul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și ritualurile de moarte și îngropăciune, cele legate de priveghi sunt de departe cele mai vechi și cele mai de interesă sub raportul conținutului și formelor de desfășurare. Cei care l-au cunoscut pe mort, cu care au fost la horă, la botezuri și nunți, la muncile câmpului, au petrecut împreună, vin acum să-și ia rămasă bun, să-l vegheze, săi vorbească despre întâmplări vesele și cumplite, să-l pregătească pentru ultimul drum și să-i pună pe piept niște
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
două elemente de distincție: prispa și pridvorul. Prispa este un element de tranziție „între în afară și înăuntru.”, de trecere din curte în casă. În unele zone din Moldova, prispa este pe toate părțile casei și se numește „prispă în horă”, în zona colinară, pe valea Dunavățului prispa poate fi pe latura din față, întreruptă de pridvor (cerdac), pe latura lungă, din față, cu fața spre sud sau răsărit și pe o latură îngustă sau pe amândouă înguste. Prispa se obține
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dat recentă. Până în epoca contemporană nimeni nu s-a gândit, avem în vedere pe cei de la putere, factorii de decizie, că cei guvernați ar putea să-și petreacă timpul lor liber, atât cât era, altfel decât la biserică, crâșmă și horă. După ce educația fizică și sportul și-au făcut loc în programa de învățământ, a ieșit din acest cadru îngust, cuprinzând mase tot mai mari de oameni, îndeosebi atunci când societatea românească a ajunsă la un anumit grad de maturitate economică și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de 27 mai 2009. 36 Ibidem. 37 Dimitrie Cantemir, op. cit., p. 171 și urm. 38 Ibidem, p. 172. 39 Simion Florea Marian, Nunta la români, București, 1910. 40 Idem, Sărbătorile la români, studiu etnografic, Editura Fundației Culturale Române, 1994. Idem, Hore și chiuituri din Bucovina, București, 1910. 41 Mărturisitorul nostru, Ionel Ciuchi, și-a luat soție din Poieni, iar un Ignătescu din Lunca „s-a măritat” la Fruntești, lângă Școală. Tot în Fruntești am găsit o nevast adusă din Slobozia - Filipeni
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
material pentru o rochie. Aceste lucruri se cumpărau de la târg. Nu era luxul care este acum. Cununia: se făcea ca și acum. Înmormântarea: se făcea ca și acum. Timpul liber (duminicile și sărbătorile): se mergea la biserică și după-masă la horă. Horele (trebuie înțelesă toate jocurile naționale) se făceau în bătătura crâșmelor. Tinerii și bătrânii se îmbrăcau atât cu îmbrăcăminte făcută în casă - bluze, ii, cămeși cu pui, ițari, opinci, basmale, etc., cât și cu îmbrăcăminte cumpărată de la târg: bocanci, ghete
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pentru o rochie. Aceste lucruri se cumpărau de la târg. Nu era luxul care este acum. Cununia: se făcea ca și acum. Înmormântarea: se făcea ca și acum. Timpul liber (duminicile și sărbătorile): se mergea la biserică și după-masă la horă. Horele (trebuie înțelesă toate jocurile naționale) se făceau în bătătura crâșmelor. Tinerii și bătrânii se îmbrăcau atât cu îmbrăcăminte făcută în casă - bluze, ii, cămeși cu pui, ițari, opinci, basmale, etc., cât și cu îmbrăcăminte cumpărată de la târg: bocanci, ghete, ciuboțele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
curge și acum. Descântece: nu știe. Cimilituri: Curelușă unsă pe sub pământ - Șarpele Am o căsuță frumoasă, mititică frumosă văruit și nicăieri bortilită. - Oul Susă bat tobele, josă curg negurile. - Sita 471 Forme de desfășurare: bătrânii mergeau la crâșmă; tinerii făceau horă tot pe lângă crâșmă. Crâșmarul tocmea lăutarii și flăcăii plăteau crâșmarului. Alteori, flăcăii cumpărau hanul (închiriau pentru ziua respectivă) și tocmeau lăutarii. Cântece de lume: - nu știe. Legători - nu știe să facă; nu s-a dusă să descânte copiii. Hanul lui
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]