4,292 matches
-
românești, nu înțeleg și pace. Sunt de ajuns aceste “grame” de cultură unui om, îndeosebi tânăr, care e în plin proces de dezvoltare și desăvârșire a personalității? Am văzut recent, emisiuni care m-au cutremurat. O duduca blondă, Tonciu (nu știu ce hram poartă, dar vrea neapărat să învețe să danseze la bară), de o crasa incultura, care, filmată într-o bibliotecă, nu-și amintea cine a scris românul Ion, cine a scris Moromeții și nu știa nici măcar un titlu de poezie de
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351367_a_352696]
-
cum mărturiseam eu, mult mai târziu, într-un poem. Așa a fost, fraților, adevărat spun . Într-un demisol închiriat, mi-au văzut bunicile Ioana și Alexandra , pentru întâia oară, chipul. Și în ferestre, se reflecta de peste drum , Duhul Bisericii cu Hramul Sfântului Nicolae. Nu îi e îngăduit oricărui prunc să crească pe sunetele clopotelor... În semnul Crucii Cardinale a dimensiunilor terestre - în perioada jună , am gravitat literar sub Zodia Săgetătorului, în jurul constelațiilor Stănesciene și Soresciene; dar , în timp, am avut și
INTERVIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351305_a_352634]
-
2012 Toate Articolele Autorului In memoriam - împlinirea a 140 de ani de la nașterea în viața cea cerească și veșnică a „crăișorului munților” - eroul național, luptătorul și patriotul român Avram Iancu ... Sâmbătă - 03 noiembrie 2012, orele 11,30 în Biserica cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din parcul bucureștean Ghencea, a fost oficiat slujba de pomenire a parastasului pentru eroul național Avram Iancu, cu prilejul împlinirii a 140 de ani de la mutarea sa la veșnicele și cereștile lăcașuri. Sfânta slujbă a
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A „CRĂIŞORULUI MUNŢILOR” – EROUL NAŢIONAL, LUPTĂTORUL ŞI PATRIOTUL ROMÂN AVRAM IANCU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/351276_a_352605]
-
danii generoase Lo �cu-rilor Sfinte, iar Patriarhiei Ierusalimului i-au fost închinate în Țările Române peste 30 de mănăstiri. Ideea Așezămintelor româ �nești la Locurile Sfinte a început o dată cu în �fiin �țarea Schitului Românesc de pe Mun �tele Taborului (1859-1862), cu hramul Schim �bării la Față, zi �dit de arhimandritul Irinarh Rosetti, dimpreună cu ucenicul său Nectarie Banu. Dorința ar �himandritului și strădania s-a transmis urmașilor ca un adevărat testament. Astfel, prin sec. 19, Biserica Ortodoxă Ro �mâ �nă a pus
ŢARA SFÂNTĂ – LOCUL CEL SFÂNT SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT – INTERVIU CU P.CUV. PĂRINTE ARHIM. DR. IERONIM CREŢU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/351415_a_352744]
-
în atelierele Patriarhiei Române, și s-au terminat în anul 1975, de părintele superior Lucian Florea. După refacerea picturii de către Gheorghe Popescu și Niculina Dona din București, la 28 mai 1975, Biserica Așeză �mân �tului Românesc de la Ieru �salim, cu hramul Sfântul Gheor �ghe, a fost sfințită de către vrednicul de pomenire Patriarh Justinian, cu participarea a mulți ierarhi și a Patriarhului de atunci al Ierusalimului, Benediktos. Încă de la venirea noastră aici, ne-am propus inițierea unor lucrări de restaurare și înfrumusețare
ŢARA SFÂNTĂ – LOCUL CEL SFÂNT SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT – INTERVIU CU P.CUV. PĂRINTE ARHIM. DR. IERONIM CREŢU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/351415_a_352744]
-
împodobit sufletul cu florile virtuților și ale nevoinței monahicești. Urmaș în egumenie al Sfântului Ioan Iacob a fost ales Schimonahul Iuvenalie Stre �i �nul. Ulterior, conflictele militare apărute în zonă au adus multe pagube materiale mă �năs �tirii românești cu hramul „Sfântul Ioan Bo-tezăto �rul”, însă, cu toată această stare de lucruri, viețuirea de la acest schit românesc nu s-a întrerupt. Spre sfârși �tul anului 1969 situația avea să se înrăută �țească în așa măsură încât personalul monahal a fost nevoit
ŢARA SFÂNTĂ – LOCUL CEL SFÂNT SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT – INTERVIU CU P.CUV. PĂRINTE ARHIM. DR. IERONIM CREŢU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/351415_a_352744]
-
dedicate Bimileniului Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos, la 5 ia �nuarie anul 2000 să se pună piatra de temelie la casa de pelerini și tot atunci, la 8 ianua �rie 2000, să se sfințească prestolurile bisericii mari și paraclisului, având hramurile „Naș �te �rea Dom �nu �lui și Toți Sfinții Români“ și, respectiv „Toți Sfinții din Palestina“, printr-o slujbă paralelă. Altarul principal a fost sfințit de Preafericitul Părinte Patriarh Teoctist, înconjurat de Înaltpreasfințitul Părinte Mitro �po � �lit - Daniel al Mol
ŢARA SFÂNTĂ – LOCUL CEL SFÂNT SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT – INTERVIU CU P.CUV. PĂRINTE ARHIM. DR. IERONIM CREŢU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/351415_a_352744]
-
sat bogat din județul Timiș, nu departe de Timișoara, dar cu drumurile încă neasfaltate (pe atunci...nu știu acum!). Sora mea, elevă de gimnaziu, se împrietenise cu o fată din acel sat, într-o tabără de pionieri, și, de rugă (hramul bisericii), tatăl ei ne invitase la ei. Părinții ei erau despărțiți, dar bunica și mai ales străbunica, suplineau cum puteau mai bine rolul mamei. Avea fata asta o soră, liceană...ale ei erau scrisorile, pe care “le furau” pentru lectură
SCRISORI DE DEMULT de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350742_a_352071]
-
și publicarea acestei lucrări - ce evocă istoria și geografia - cu oamenii deosebiți și locurile acestea minunate, totodată trecutul și prezentul, anticipând, într-un oarecare fel și viitorul acestei comunități parohiale din municipiul Timișoara, județul Timiș, monografia Parohiei Ortodoxe Române cu hramul „Nașterea Maicii Domnului” - Iosefin. Aici, în această carte sau datorită ei, ne aducem aminte cu vibrante emoții, sentimente de recunoștință și prețuire de înaintașii noștri, de moșii și strămoșii noștri, trăitori, viețuitori și chiar supraviețuitori pe aceste meleaguri, care de
PREOT DR. IONEL POPESCU, IOSEFINUL ORTODOX – CONTRIBUŢII MONOGRAFICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350755_a_352084]
-
parohia, prin vrednicii ei slujitori (preoți și credincioși deopotrivă), le-a inițiat, organizat, promovat și patronat. Pentru toate aceste considerente (și multe altele), credem cu toată tăria și convingerea că Parohia Timișoara Iosefin și minunatul său locaș de închinare, cu hramul Nașterea Maicii Domnului, meritau cu prisosință să aibă o asemenea monografie, adresându-i, în acest sens, sincere felicitări Părintelui Dr. Ionel Popescu, care a materializat această idee și care își adaugă astfel, încă un volum la cele publicate până acum
PREOT DR. IONEL POPESCU, IOSEFINUL ORTODOX – CONTRIBUŢII MONOGRAFICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350755_a_352084]
-
fel, îndreptățită și justificată mândria credincioșilor și a enoriașilor ce se reculeg în acest sfânt locaș de cult, a tuturor acelora care prețuiesc investițiile sufletești, intelectuale, spirituale și materiale, motiv pentru care Parohia Ortodoxă Română Timișoara - Iosefin și Biserica cu hramul „Nașterea Maicii Domnului” confirmă și demonstrează cum anume în durata medie și lungă a istoriei se poate creiona și contura o adevărată operă, închinată și dedicată cunoașterii, cu ajutorul rugăciunii și vieții spiritual - duhovnicești” În aceste condiții și împrejurări, schimbând puțin
PREOT DR. IONEL POPESCU, IOSEFINUL ORTODOX – CONTRIBUŢII MONOGRAFICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350755_a_352084]
-
goale la primele ore ale zilei, dar cum erau mânjite de sânge; oare unde îi duceau? Doamne, când îmi amintesc acum...omorau cu sutele, miile din bieții flăcăi frumoși! Iar omu asta, român fiind, păzea acolo la ruși, sau nu știu ce hram mai purta cu rușii, da am auzit eu că păzea depozitele ca să nu fugă cumva soldații nemți. Tata i-a zis atunci când a venit cu bocancii: ca si desculț dacă umblă tot n-ar fi luat bocancii lui! Apoi au
INTERVIU ANIVERSAR CU O DOAMNA NESTIUTA! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 800 din 10 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350857_a_352186]
-
a fost reconstruită și mărită actuala biserică, prin grija preotului Chiriac Bidoianul și a epitropilor Ion și Procopie Dumitrescu. Proiectul edificiului aparține arhitectului Paul Petricu, iar lucrările au fost conduse de arhitectul Costin Petrescu. În anul 1925, biserica a primit hramul „Sfântul Silvestru“. Hramul principal al bisericii este „Adormirea Maicii Domnului“, prăznuit la 15 august. Cu toate acestea, biserica este cunoscută mai ales pentru cel de-al doilea hram al său, „Sfântul Silvestru, episcopul Romei“, prăznuit la 2 ianuarie și ale
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351457_a_352786]
-
și mărită actuala biserică, prin grija preotului Chiriac Bidoianul și a epitropilor Ion și Procopie Dumitrescu. Proiectul edificiului aparține arhitectului Paul Petricu, iar lucrările au fost conduse de arhitectul Costin Petrescu. În anul 1925, biserica a primit hramul „Sfântul Silvestru“. Hramul principal al bisericii este „Adormirea Maicii Domnului“, prăznuit la 15 august. Cu toate acestea, biserica este cunoscută mai ales pentru cel de-al doilea hram al său, „Sfântul Silvestru, episcopul Romei“, prăznuit la 2 ianuarie și ale cărui moaște sunt
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351457_a_352786]
-
fost conduse de arhitectul Costin Petrescu. În anul 1925, biserica a primit hramul „Sfântul Silvestru“. Hramul principal al bisericii este „Adormirea Maicii Domnului“, prăznuit la 15 august. Cu toate acestea, biserica este cunoscută mai ales pentru cel de-al doilea hram al său, „Sfântul Silvestru, episcopul Romei“, prăznuit la 2 ianuarie și ale cărui moaște sunt păstrate în interior. După trecerea la cele veșnice a părintelui Galeriu (2003), părintele Nicolae Bordașiu este numit paroh al Bisericii „Sfântul Silvestru“. Este ajutat în
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351457_a_352786]
-
și iubitoare ce se interesează în amănunt de situația școlară a unei progenituri care-și folosește banii de buzunar, dați de părinții săi naturali, în scopuri cel puțin ciudate? Când tu, de fapt, habar nu ai cine-i individul, ce hram poartă, ce mare senator/deputat e tat-său sau ce afaceri dubioase învârte? Nici pe mă-sa nu o știi. Nu știi nimic despre ei. Nu ai nici cea mai vagă idee dacă nu cumva cele trei mari hoteluri din
PĂRINŢI DE ÎNCHIRIAT de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 702 din 02 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351639_a_352968]
-
să crească formând astfel lacul de acumulare al viitoarei hidrocentrale. Aici în dreptul localității Călimănești râul Olt era împărțit formând un mic ostrov care adăpostea un schit cu o bisericuța datând încă de la reconstruirea ei de către domnitorul Neagoe Basarab 1520-1521 având hramul Nașterii Maici Domnului. La momentul vizitei mele în acel septembrie 1980 biserică se află la baza veche a râului Olt și sub ea era un adevărat șantier pentru a se ridică la nivelul viitor al lacului de acumulare al hidrocentralei
CÂNTECUL DE TOACĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346556_a_347885]
-
rândul lor erau sprijinite de niște suspensoare hidraulice. Nu eram încă lămurit ce era cu acel cântec de chemare la slujba de vecernie, specifică mănăstirilor. A doua zi era 8 septembrie Ziua Nașterii Maicii Domnului și orașul Călimănești își avea hramul, cum ar veni acum zilele orașului. Până să mă dezmeticesc eu mică biserică cu o vechime de câteva secole avea să se umple de credincioși pentru a asculta slujba acelei seri. Am ramas că orișice credincios să ascult slujba din
CÂNTECUL DE TOACĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346556_a_347885]
-
Ieri în lumea creștină se întâmplă să se sărbătorească sfanțul Casian, iar sâmbătă hramul mănăstirii ridicată în cinstea Patronului ce-i poartă numele, aflată pe locurile în care s-a născut sfanțul, adică undeva în podișul Casian din Dobrogea (jud. constantă). Zona Aflată într-o zonă feerica, mănăstirea Casian, care astăzi își sărbătorește "aducerea
MANASTIREA SFANTULUI CASIAN! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 791 din 01 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345549_a_346878]
-
puțin probabil ca a trăit în acestă peșteră de lângă mănăstire, așa cum a făcut sf. Andrei ce s-a retras spre finalul activității sale în peștera ce-i poartă numele, motiv pentru care însă se păstrează această că o tradiție. Fiind hramul mănăstirii sfanțului Casian, care de altfel se sărbătorește sâmbătă, pe data de 02. 03.2013, din condiții superioare, motiv pentru care în ajutorul pelerinilor ce doresc a merge la mănăstire, primăria Mihail Kogălniceanu susține prin mijlocul de transport pus la
MANASTIREA SFANTULUI CASIAN! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 791 din 01 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345549_a_346878]
-
Tisei, râu devenit, convențional, graniță între două state. Nu se putea rupe, cu atât mai mult cu cât din începuturi au luminat aici rugăciunile părinților isihaști, iar Dragoș Vodă, la sfârșitul secolului al XIII-lea, înființa o mică sihăstrie cu hramul „Sfântul Arhanghel Mihail“. Nepoții lui, Balc și Drag, ridicau și ei la Peri o biserică de piatră și cereau patriarhului Antonie al IV-lea al Constantinopolului ca Mănăstirea „Sfântul Arhanghel Mihail“ din Peri să fie ridicată la rang de stavropighie
MĂNĂSTIREA SĂPÂNŢA PERI DIN MARAMUREŞUL ISTORIC – OAZĂ A ISTORIEI, CULTURII ŞI SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352069_a_353398]
-
cu fiul său - Părintele Iustin Luțai, cu autoritățile publice, centrale și locale, totodată cu credincioșii și talentații meșteri din acest binecuvântat ținut. Revenind, după cum am spus, în anul 1997, a fost pusă piatra de temelie a noii mănăstiri, cu vechiul hram, având destinație precisă pentru călugărițe. Astăzi, sabia Arhanghelului Mihail a luat chip de turlă de biserică, ridicându-se deasupra pământului la 75 de metri, fiind cea mai înaltă construcție de lemn din Europa, înscriind această lucrare nu numai în „arhivele
MĂNĂSTIREA SĂPÂNŢA PERI DIN MARAMUREŞUL ISTORIC – OAZĂ A ISTORIEI, CULTURII ŞI SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352069_a_353398]
-
peste 50 de preoți, stareți și starețe din eparhie, au oficiat Sfânta Liturghie în altarul de vară, instalând-o totodată ca stareță pe monahia Agnia Ciuban, de la Mănăstirea Prislop - Hunedoara, maramureșeancă de loc, din ținuturile Vișeului. În fiecare an, la hramul mare al mănăstirii - 14 septembrie (Praznicul Înălțării Sfintei Cruci) cât și la hramul istoric al acesteia - 08 noiembrie (Sărbătoarea Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil) se adună mulțime mare de credincioși, dimpreună cu preoțime multă și cu episcopul (arhipăstorul) lor spre
MĂNĂSTIREA SĂPÂNŢA PERI DIN MARAMUREŞUL ISTORIC – OAZĂ A ISTORIEI, CULTURII ŞI SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352069_a_353398]
-
în altarul de vară, instalând-o totodată ca stareță pe monahia Agnia Ciuban, de la Mănăstirea Prislop - Hunedoara, maramureșeancă de loc, din ținuturile Vișeului. În fiecare an, la hramul mare al mănăstirii - 14 septembrie (Praznicul Înălțării Sfintei Cruci) cât și la hramul istoric al acesteia - 08 noiembrie (Sărbătoarea Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil) se adună mulțime mare de credincioși, dimpreună cu preoțime multă și cu episcopul (arhipăstorul) lor spre a cinsti cum se cuvine această sfântă și binecuvântată așezare monahală, precum și pentru
MĂNĂSTIREA SĂPÂNŢA PERI DIN MARAMUREŞUL ISTORIC – OAZĂ A ISTORIEI, CULTURII ŞI SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352069_a_353398]
-
un galben, spre a-l da bucătarului. Bucătarul, dându-și seama de unde era galbenul respectiv, s-a căit. Legat de pâinea din mănăstire, aici s-a mai petrecut încă și o altă minune: când mănăstirea nu a dat masă la hram, de frica foametei, fiindcă nu aveau destule provizii, atunci milioane de furnici au început să care grâul din hambare. În amintirea acestei minuni, pocăindu-se înaintea lui Dumnezeu, monahii și-au luat canonul dragostei de a pune zilnic, la poarta
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE ISTORICE ŞI SPIRITUAL – DUHOVNICEŞTI DESPRE ICOANA MAICII DOMNULUI “PORTĂRIŢA” DE LA MĂNĂSTIREA IVIRON DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1594 din 1 [Corola-blog/BlogPost/352094_a_353423]