723 matches
-
Ziceai că ești Fiul Său Și-L numeau pe Dânsul Tată Coboară-Te dar Îndată! Dar Iisus nu se coboară El dorește ca să moară Pentru-a lumii mari păcate Pentru Veșnica dreptate Iar ei nu Înțelegeau Și mai mult Îl hulea Dar Iisus Mielușel blând Așa zise suspinând: O, Preadulce-al meu Părinte Rogu-Te cu glas fierbinte Nu scrie faptele lor În cartea păcatelor! Apoi ochii Și-a-ndreptat Către Cerul prea Înalt Și-a strigat: Părinte Sfânt Lucrul Meu, l-am săvârșit
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
biserică ești singur în fața Domnului. * Când te închini, nu trage clopotele. * Roagă-te zilnic și nu doar când te afli în necaz. Nu privi cerul doar când te afli la pământ. * Mulțumește lui Dumnezeu pentru bucuriile tale, dar nu-l huli pentru necazurile tale. * Dumnezeu iartă păcatele, dar nu și ticăloșiile. * Răsplata pentru faptele tale vine când nu te aștepți. * Denigrarea semenilor asupra ta se răsfrânge. * Cine țara sa hulește, doar disprețul dobândește. * Să nu-l crezi pe altul mai prost
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
la pământ. * Mulțumește lui Dumnezeu pentru bucuriile tale, dar nu-l huli pentru necazurile tale. * Dumnezeu iartă păcatele, dar nu și ticăloșiile. * Răsplata pentru faptele tale vine când nu te aștepți. * Denigrarea semenilor asupra ta se răsfrânge. * Cine țara sa hulește, doar disprețul dobândește. * Să nu-l crezi pe altul mai prost decât tine: lasă-l pe el să recunoască. * Cine își recunoaște propriile limite este superior propriei condiții. * Decât deloc, mai bine... nimic. * E bine să mergi înainte, dar contează
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
cât cântărește. * E ușor să lovești; e mai greu să suporți loviturile. * Îmbrăcămintea ameliorează forma, nu și conținutul. * Mielul blând suge la două oi; omul blând rămâne flămând. * E normal să-ți iubești patria; dar e condamnabil să ți-o hulești. * Cel mai mult, omul își dorește ceea ce nu poate dobândi. * Propria lucrare îți oferă cele mai mari satisfacții. * Răul cu binele se îndreaptă. * Unele lucruri nu pot fi îndreptate; ele trebuie luate de la capăt. Caracterele posesive sunt cele mai respingătoare
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
fără mâncare și apă, fără somn, fără să aibă nimic ceva gros pe ei, ca îmbrăcăminte. Alexandru Teodorescu, fratele și rasoforul Agathon sau ieroschimonahul Daniil, Sandu Tudor, pseudonimul lui literar, de poet și ziarist de temut, a fost admirat și hulit, deopotrivă. A fost omul dedat plăcerilor vieții. Mondenităților bucureștene. Om bogat, cu multe, multe proprietăți și blocuri situate chiar în centrul Capitalei. Bărbat chipeș și trufaș, om de lume, trecut încă de tânăr prin experiența a trei căsătorii, toate eșuate
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
el nu-și putea permite de-acum să slujească o cauză provincială, depășită în orice caz, văzând în Eminescu un scriitor care "s-a mărginit" la "o meschină notorietate națională" și "s-a mulțumit să dorească doar binele țărei sale", "hulind tot ce nu e român", nepricepându-i pe "uriașii descoperitori și propovăduitori ai ideii de dezrobire internațională din apusul Europei", cu care a fost contemporan, așa încât "Sărmane Mihai Eminescu!" ar trebui lăsat cam la o parte căci "Idealurile naționale de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
și xenofobiei poetului. Dar a fost Eminescu folositor, chiar și numai neamului său, dorind binele închis între frontiere și tânguindu-și mila?", se întreabă romancierul european, pentru a continua:"Ajuns-a el la vreun rezultat practic preamărindu-și națiunea și hulind tot ce nu e român? Ori poate că tocmai dimpotrivă, exploatând simțământul național deslănțuit cu atâta furie de dânsul, au putut și mai bine să-și rotunjească domeniile, să-ngenuncheze poporul și să devină "marii români" de azi...?" În treacăt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
și câinii cu prieten sau, dacă vreți, cu stăpân. Deci, comunitatea umană este asaltată de indivizi străini ei, câinii vagabonzi care, ca și microbii la un organism, trebuie eliminați. Rolul limfocitelor Îl dețin În acest caz hingherii, absolut necesari, chiar dacă huliți de unele elemente ale comunității umane care nu prea le Înțeleg rostul. Nici Iașii și nici alte orașe ale țării n’au, În momentul de față, atât de necesarele “limfocite”. Rezultatul Îl vede oricine, În fiecare zi și mai ales
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
unde îl voi afla. Venindu-mi un gând, și anume dacă Dumnezeu m-ar fi pus în iad, mi se înfățișau două lucruri: pe de o parte, durerea pe care aș îndura-o acolo; de cealaltă, cum numele Său este hulit acolo; cu privire la prima, nu puteam simți, nici vedea vreo durere, însă mi se părea și mi se înfățișa a fi mai dureros să aud hulindu-se preasfântul Său nume. Apoi, m-am așezat la masă și lacrimile au contenit; de-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
o parte, durerea pe care aș îndura-o acolo; de cealaltă, cum numele Său este hulit acolo; cu privire la prima, nu puteam simți, nici vedea vreo durere, însă mi se părea și mi se înfățișa a fi mai dureros să aud hulindu-se preasfântul Său nume. Apoi, m-am așezat la masă și lacrimile au contenit; de-a lungul întregii zile am fost cuprins de o evlavie lăuntrică și călduroasă. A PREASFINTEI TREIMI 26 șbisț. Sâmbătă ș8 martieț - La rugăciunea obișnuită, de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
îngerul care o salută; iar apoi să reflectez pentru a trage folos dintr-o astfel de scenă 1. 107. Al doilea punct. Să aud ceea ce vorbesc persoanele de pe fața pământului, și anume cum vorbesc unii cu alții, cum înjură și hulesc etc. La fel, ce vorbesc Persoanele dumnezeiești, și anume: „Să mântuim neamul omenesc etc.”, și apoi ce vorbesc îngerul și Stăpâna noastră; iar apoi să reflectez pentru a trage folos din cuvintele lor. 108. Al treilea punct. Să privesc apoi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
a petrecut-o legat. 3. Pe deasupra, cei care Îl țineau legat, Îl batjocoreau și-L răneau și-I acopereau fața și-I dădeau palme; și-L întrebau: („Profețește-ne, cine este cel care Te-a lovit?”). Și astfel de lucruri huleau împotriva Lui. 293. DESPRE MISTERELE PETRECUTE DE LA CASA LUI CAIAFA ȘI PÂNĂ LA CEA A LUI PILAT, INCLUSIV. MT. 27, LC. 23, MC. 15. 1. Primul. Toată mulțimea iudeilor L-a dus la Pilat și, înaintea lui, Îl acuză: („Pe acesta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
părăsit; a spus: („S-a împlinit”); a spus : („Tată, în mâinile Tale încredințez duhul Meu!”). 2. Soarele s-a întunecat, pietrele au crăpat, mormintele s-au deschis, catapeteasma templului s-a sfâșiat în două de sus până jos. 3. Era hulit, spunându-I-se: („Hei, Tu, care dărâmi templul lui Dumnezeu, coboară-Te de pe cruce!”); veșmintele I-au fost împărțite; străpungându-I-se coasta cu o suliță, a curs apă și sânge. 298. DESPRE MISTERELE PETRECUTE DE LA CRUCE ȘI PÂNĂ LA MORMÂNT
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
pildă, Ioan Vodă cel Cumplit (Moldova, 1572-1574). Grigore Ureche Îl consideră „armean” (după mamă), Nicolae Costin crede că nu este „creștin pravoslavnic”, Mehmed-pașa scrie că „turcii Îl socoteau a fi turc”, iar călugărul Azarie spune că Ioan Vodă este iconoclast : „hulea chipurile dumnezeiești zugrăvite pe pereți și de pe icoane” <endnote id="(822, p. 577)"/>. La rândul său, Despot Vodă (Moldova, 1561-1563) „ura datinele creștine ortodoxe” (cum scrie Azarie), fiind protestant („eretic”, cum Îl numește Ureche). Pornirile sale iconocide sunt consemnate de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
așa vorbe de Majestatea Sa, ce vină poate să aibă el? Azi-mâine o să vorbiți urât și despre Dumnezeu! − Am știut eu că matale ai să te superi, dar mulți dintre noi nu știu ce se întîmplă sus. Nu mă încumet eu să hulesc pe Dumnezeu da’ aici pe pământ ne conduc oameni ca noi, numai că-s mai învățați și știu cum trebuie să îndrume lumea. Matale spui că nu trebuie să vorbim de rege dar te întreb eu: merită să -l punem
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Amin decât fâț) de Rabin. O prezentare recent) a autobiografiei unui fedayn Îi numește pe israelieni colonialiști. La 3 iulie 1976, Înainte ca Israelul s)-i elibereze pe ostaticii de la Entebbe, ziarul observa cu oarecare satisfacție c) Amin, „neliniștitorul mareșal”, hulit de toat) lumea, devenise susțin)torul și speranța detractorilor s)i. Le Monde era nespus de mulțumit de aceast) schimbare. La 12 iulie, dup) celebrul raid, Israelul a fost acuzat c), demonstrându-și superioritatea militar) și folosind armele și tehnică
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
a fi tâlharul cel bun, a cărui complexitate rezultă chiar din oximoronul prin care l-am definit. Cei doi tâlhari răstigniți împreună cu Iisus prind glas numai în una din cele patru Evanghelii, cea după Luca (23, 39-42), primul pentru a huli, celălalt pentru a se căi și mântui: „Iar unul dintre făcătorii de rele răstigniți îl hulea zicând: Nu ești Tu Hristosul? Mântuiește-Te pe Tine însuți și pe noi. / Și celălalt, răspunzând, îl certa, zicând: Nu te temi tu de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
definit. Cei doi tâlhari răstigniți împreună cu Iisus prind glas numai în una din cele patru Evanghelii, cea după Luca (23, 39-42), primul pentru a huli, celălalt pentru a se căi și mântui: „Iar unul dintre făcătorii de rele răstigniți îl hulea zicând: Nu ești Tu Hristosul? Mântuiește-Te pe Tine însuți și pe noi. / Și celălalt, răspunzând, îl certa, zicând: Nu te temi tu de Dumnezeu, că ești în aceeași osândă? / Și noi pe drept, căci noi primim cele cuvenite după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
Crucea este grea, / Sudori se scurg pe Fata Să / Și spinii - îl dor amar. / El urca în tăcere dealul / Golindu-Și singur paharul / Ce-a fost dat să-l bea. Ia, uite cum Se uită blând / La cei care-L hulesc, scuipând / în scumpă Față Să”. înaintăm pe Drumul Crucii. Ne mai oprim într-un loc, acolo unde a rămas întipărita în zid Palmă Domnului. Lumea se închină, săruta, pun și ei mâna în acel loc din zid. Cugetam adânc, vedem
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
Pe Iisus toți îl trântesc, Mâinile Le-ncătușează Și îl duc cu mare pază Pe la Ana și Caiafa. Cu palmele îl lovesc Dar vină nu ii găsesc. Îl duc la Pilat din Pont Și de acolo la Irod, Și-L hulesc, și-L îmbrâncesc, Dara vină nu-I găsesc, Si strigă, jurând de rău: „Piară Omu-acesta rău! Că Se face Dumnezeu, Și-ntr-a noastră Lege mare Vrea să facă strâmtorare.” Servitori fără de minte îl dezbrăca de vesminte Și cu biciul
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
Dar dușmanii n-aveau pace Văzând că Iisus tace, Nu Se tânguie, nu plânge, Măcar că-I scăldat în Sânge. Toți îi trec pe dinainte Să-I vorbească fără minte: „Acum Tu ce poți - arată! De pe Cruce coboară-Te îndată! Tu huleai pe Dumnezeu, Ziceai ca esti Fiul Său Și-L numeai pe Dânsul Tata, Coboară-Te dar, îndată!” Dar Iisus nu Se coboară, El dorește ca să moară Pentru-a lumii mari păcate, Pentru veșnică Dreptate. Iară ei nu-nțelegeau Și mai
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
Ziceai ca esti Fiul Său Și-L numeai pe Dânsul Tata, Coboară-Te dar, îndată!” Dar Iisus nu Se coboară, El dorește ca să moară Pentru-a lumii mari păcate, Pentru veșnică Dreptate. Iară ei nu-nțelegeau Și mai mult îl huleau. Dar Iisus, Mielușel blând, Așa zise, suspinând: „O, Preadulce-al Meu Părinte, Rogu-Te, cu glas fierbinte, Nu scrie faptele lor în cartea păcatelor!” Apoi ochii Și-a-ndreptat Către Cerul preaînalt Și-a strigat: „Părinte Sfânt, Lucrul Meu l-am săvârșit. Tata
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
la Centrul de Presă, pe biroul meu, împreună cu scrisori de felicitare de la colegi. Întâlnire fericită cu Petre (Banuș) și soția lui, Bernadette. Mi-a povestit despre mama lui care e bolnavă, are o plagă pe mâini, suferă îngrozitor pentru că e hulită de români în orice loc apare, scriitorii români care domină acum scena politică și culturală. Drama ei, spune Petre, e că nu și-a explicat trecutul, scriind despre asta o carte prin care s-ar împăca și ar face pace
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
avea crezământ, La ce făceam, priveau cu spaimă, Parcă luptam cu mori de vânt. Când am iubit au râs de mine, Iar când am plâns s-au veselit, Nicicând nu m-au vorbit de bine Și prea adesea m-au hulit. De-am însetat, nu mi-au dat apă, De-am flămânzit, nu m-au hrănit, De-am vrut să ies cu ei la sapă Cu răutate m-au gonit. Aș vrea să sorb apa uitării, Să nu mai știu nici
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
255. 2 Cugetări, "Romînia literară" ă1855î, p. 355, 482. "Lăsați-ne să lucrăm în voia sa limbușoara asta turcită, grecită, ungurită, slavonită și ce a mai fi...1, limba acea care le-au făcut românilor veacurile, pentru care i-au hulit, necăjit, chinuit ungurii și slavonii"2 . Această pietare a lui Russo pentru limba "asta turcită, grecită, slavonită", așa cum e ea, pentru limba vie, cum e în popor, vine desigur și din priceperea lui, dar și din marea lui iubire pentru
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]