1,233 matches
-
că acest lucru nu e adevărat. Până și cel mai strict budist care se străduiește să elimine dorința jinduiește, de fapt, să Îndepărteze durerea. Emoțiile influențează cunoașterea, dar și invers. Activitatea noastră conștientă se naște din stratul afectiv. Începând cu Hume și până la Plutchik, În toate tratatele despre afectivitate e prezentă ideea că inteligența lucrează În slujba emoțiilor. Antonio Damasio, unul dintre cei mai străluciți neurologi ai prezentului, a demonstrat În mod convingător că pasul de la rațiune la acțiune nu e
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
scria cu adevărat era Ion Iancu Lefter, Mihai Vicol, Ion Enache, Paul era mielul de tăiat. Semnalul îl aruncă în față pe Vasile Barbu, un tip fermecător și plăcut, dar cu condei iute. A apărut în 1991 - 1992. Ambițiosul Dumitru Humă, fost și pe la cestelalte își găsește și colaboratori și sponsori, și scoate între 1993 - 1995 "Jurnalul de Vaslui" (schimbat în 1995 în "Jurnalul Vasluian") care în pofida unor colaboratori ca Theodor Pracsiu, Theodor Codreanu, Ion Gheorghe Pricop ș.a. n-are nici
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
naționalitariste, care sînt radicale în ce privește scopurile, dar moderate în ce privește mijloacele, trebuie să adaugăm aici Social Democratic Labour Party (SDLP) mediator al majorității catolice din Ulster, care a fost creat în 1969 prin fuzionarea Mișcării pentru Drepturile Civile condusă de John Hume actualul lider al SLDP cu Republican Labour Party condus de Gerry Fitt și Partidul Naționalist, burghez și puțin activ, care a asigurat interimatul între 1920 și independența Irlandei de Nord. Anumite partide naționaliste sînt moderate atît în ce privește scopurile cît și
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
în opere cu caracter sacru, precum scrierile biblice 6 sau Vedele indice. O privire în perioada de început a modernității ne aduce în atenție, de asemenea, lucrări cu caracter filosofic sau istoric 7, cum ar fi scrierile lui Cantemir, Montesquieu, Hume, Herder sau Hegel 8. Preocupările contemporane asupra identităților 9 își au geneza după toate indiciile în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Ele pot fi asociate de exemplu cu "instituționalizări" de tipul apariției revistei Zeitschrift fur Volkerpsychologie und
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
încă nu l-a cunoscut pe învățătorul COSTACHE BURAGA de la DĂNEȘTI are posibilitatea să o facă prin intermediul acestei cărți, dar mai ales răsfoind filele de istorie locală ale Văii Dăneștilor din județul Vaslui. Atunci o să observați că acest iubitor de „humă istorică” care nu mai e printre noi a scos din uitare vestigii arheologice și mărturii istorice inestimabile care fac din această parte de țară una extrem de cunoscută și de bogată în valori ale trecutului. Așadar, avem de-a face cu
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
speranței și a luat la pas întreaga zonă a Dăneștilor, născocind prin cele mai ascunse și mai întortocheate văi. Așa a descoperit frumusețea trecutului acestor mirifice plaiuri, iubind profund și intens istoria cea care l-a ajutat să scoată din “huma uitării” o întreagă civilizație a vechilor locuitori din această zonă intens și permanent locuită. Deși iscusit în alte domenii, învățătorul COSTACHE BURAGA a căutat și a găsit de mai bine de 50 de ani identitatea istorică a Văii Dăneștilor, fixând
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
al sondajelor arheologice efectuate de familia învățătorului COSTACHE BURAGA. De multe ori, pentru copiii familiei, solurile de tot felul au reprezentat cărțile și tăbliile de studiu, iar sapa și hârlețul cu care scormoneau pământul erau uneltele ce au redat cunoașterii “huma istoriei dăneștene“! Cu mult efort și cu multă muncă de lămurire dusă cu familia, o foarte mică parte din colecția lui COSTACHE BURAGA de la DĂNEȘTI a fost adusă la Muzeul Județean “Ștefan cel Mare“ din Vaslui. Directorii acestei prestigioase instituții
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
pentru flori fără roata olarului , ca pe vremea lor, cu covrigei din lut moale, puși unul peste altul, nivelați apoi cu degetele umede și apoi băgați în cuptor. Pentru aceste lecții avea lângă casă o movilă de lut curat și humă, dintr-o ruptură a Podișului, aproape de Boușori, unde l-a dus într-o zi și pe autorul acestor rânduri, să vadă comoara subpământeană și urmele unei așezării neolitice cu maluri prăpăstioase. Am traversat linia ferată apoi am luat-o pe
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
putând fi aproximate, de cele mai multe ori, numai prin relaționare cu alte poezii (poezia modernistă - autoreferențială; poezia avangardistă; poezia postmodernistă construită prin intertextualitate). Asemenea metafore ermetice sunt, de pildă, cele din versurile poeziei Timbru de Ion Barbu (Dar piatran rugăciune, a humei despuiare / Și unda logodită sub cer vor spune cum?) sau din Semn 1 de Nichita Stănescu (Plutea o floare de tei / în lăuntrul unei gândiri abstracte). Metonimia (gr. metonymía - înlocuirea unui nume cu altul) este un trop ce constă în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
foșnitoare și înaltul cerului, care „se logodesc“ în poezia modernă. Interogația retorică din finalul secvenței exprimă ideea că poetica tradițională nu poate exprima toată complexitatea omului modern. Aceasta este sugerată prin enumerarea celor trei metafore ermetice/închise (piatraîn rugăciune, a humei despuiare / Și unda logo dită sub cer) care pot semnifica forța artei moderne de a surprinde și exprima tainele și limitele vieții și ale morții, ale credinței, ale cunoașterii, ale artei. Secvența a doua se deschide cu verbul la mod
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Alembert afirma într-un moment contemporan acelor evoluții spirituale că "epocii în care trăim îi place să se autodenumească epocă a filosofiei"105, evidențiind, astfel, plasarea conștientizată și asumată sub semnul gândirii, care capătă consistență în numeroase tratate și eseuri. Hume, Voltaire, Rousseau, Diderot, Kant și atâtea alte nume ilustre vin să întregească o listă care atestă pe deplin această voluptate a teoretizărilor care marchează secolul al XVIII-lea. În același spirit, după cum am mai sugerat, sfera literară își reordonează mecanismele
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
Filozofie a Universității din București. Domenii principale de preocupări: epistemologia clasică și analitică, teoria cunoașterii științifice, studii kantiene și wittgensteiniene. Numeroase cărți, studii și articole în această arie tematică, publicate în țară și peste hotare. Traduceri, în colaborare, din David Hume, Immanuel Kant, Albert Einstein, Moritz Schlick, Karl Popper și Ludwig Wittgenstein. Ultima carte: Kant în lumea lui și în cea de azi, Editura Polirom, 2005. MIRCEA FLONTA G Â N D I T O R U L S I N
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
a spus odată râzând că, desigur, nici o persoană care predă în universități engleze filozofia nu a citit atât de puține cărți de filozofie ca el. A citit din Platon, dar nici un rând din Aristotel. Nu l-ar putea citi pe Hume deoarece știe prea mult despre temele scrierilor sale și lectura ar deveni astfel o tortură (!). 80 Vezi N. Malcolm, op. cit., pp. 38-41. O VIAȚĂ DE EROU? 109 80a J. N. Findlay, „My Encounters with Wittgenstein“, în Portraits of Wittgenstein, vol
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
însă că Wittgenstein nu a urmat această cale. Sumar și schematic, alternativa poate fi înfățișată în felul următor. Spre deosebire de filozofii care au încercat să determine întinderea și limitele cunoașterii omenești, de Kant sau de empiriști, începând deja cu Locke și Hume, nu a urmărit să stabilească dacă o expresie sau alta a limbajului este sau nu o propoziție „din afară“, adică prin formularea unui criteriu al semnificației cognitive. Ideea autorului Tractatus-ului a fost că delimitarea sferei cunoașterii, în cuvintele sale delimitarea
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
a acestei receptări răspândite a Tractatus-ului a dat-o, cu câteva decenii în urmă, filozoful american Wilfrid Sellars. „Wittgensteinul Tractatus-ului - scria Sellars - este un caz deosebit de interesant deoarece deși se integrează, în anumite privințe, în mod clar în tradiția lui Hume, el concepe totuși sarcina filozofiei ca fiind aceea de a da o relatare a priori a ceea ce înseamnă că ceva este obiect al cunoașterii empirice. Sub acest aspect, el aparține tradiției lui Kant pentru care, în măsura în care este avută în vedere
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
De diversele înfățișări pe care le-a luat ambiția filozofică s-au distanțat doar gânditori cu înclinații sceptice. Și anume, în moduri dintre cele mai diferite, pe care le exemplifică scrieri cum sunt cele ale lui Pierre Bayle, Voltaire, David Hume sau Friedrich Nietzsche. Îndoielile sceptice privitoare la capacitatea minții omenești de a pătrunde natura ascunsă a realității, rațiunii sau limbajului au fost văzute drept tot atâtea expresii ale unei atitudini potrivnice cultivării filozofiei în genere. În „Prefața“ primei ediții a
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Iar David Pears sintetizează ceea ce este comun interpretării lui Kripke și interpretării pe care o dă el considerațiilor lui Wittgenstein despre „urmarea unei reguli“ în felul următor: „Cercetarea lui Wittgenstein asupra urmării de reguli, ca și cercetarea inferenței cauzale de către Hume, ajunge la o concluzie naturalistă. Există, cum s-a observat, diferențe de accent între cele două cercetări, dar ideea fundamentală este în ambele cazuri aceeași: corectitudinea unei practici poate fi judecată doar pe baza standardelor ei interne proprii.“65 Filozofii
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
suntem de acord deoarece am absorbit semnificația regulilor. În loc de asta, ar trebui să spunem că fără acest acord regulile vor fi fără sens, nu vor fi reguli.“ (p. 159) 63a Sugestia lui Kripke că Wittgenstein ar fi formulat, ca și Hume, un argument sceptic se sprijină pe o neînțelegere caracteristică, subliniază Whinch. „El nu observă bunăoară că distincția pe care o accentuează Wittgenstein nu este atât cea dintre enunțurile «filozofice» și cele ale «gândirii comune» despre ceea ce este urmarea de reguli
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Alexandru Macedon. Și istorici ai filozofiei au încercat să scoată în evidență caracteristici ale gândirii unui autor prin asemănare sau contrast cu cele care conferă profil distinct gândirii altuia. De exemplu, comparându-l pe Hegel cu Spinoza, pe Kant cu Hume sau pe Aristotel cu Platon. Dacă recurgem la acest procedeu pentru a caracteriza personalitatea și gândirea lui Wittgenstein, atunci alegerea cea mai bună pe care am putea-o face este, fără îndoială, cea a lui Bertrand Russell. Totul îl recomandă
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
profetic, într-o scriere din anii ’30: „Treptat, se luminează însă de zi, iar eliberarea vine de acolo de unde a venit în lume și eliberarea politică, din Anglia. Cele mai strălucitoare nume pe calea acestei eliberări sunt John Locke, David Hume și Bertrand Russellă Nu este, în mod sigur, o întâmplare că același popor a fost cel care a dăruit lumii democrația, precum și renașterea filozofiei orientate spre lume și nu este o întâmplare că în țara în care metafizica a fost
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
al primei ediții a cunoscutei sale cărți Language, Truth and Logic: „Punctele de vedere susținute în acest studiu își au originea în tezele lui Bertrand Russell și Wittgenstein, care, la rândul lor, sunt consecința logică a empirismului lui Berkeley și Hume.“ 71 Au apărut articole și cărți care conțineau asemenea expresii chiar în titlul lor. Reprezentativ este volumul The Revolution in Philosophy, McMillan, London, 1956, care strânge laolaltă textele unor conferințe despre Frege, Russell, Moore, Wittgenstein, Cercul de la Viena, cu o
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
dictaturilor și „conducerea de către și pentru popor”. Ambele au în centru individul, privit fie ca întreprinzător sau consumator liber cugetător, fie ca cetățean care gândește independent și este capabil de autoguvernare (John Lockexe "Locke, John", Adam Smithxe "Smith", David Humexe "Hume, David", Jean-Jacques Rousseauxe "Rousseau, Jean-Jacques"). Democratizarea, chiar și în forma sa superficială, care exclude femeile, se sprijină puternic pe ideea existenței unor drepturi individuale inalienabile ale omului și pe cea a cetățeanului universal de sex masculin, subiect juridic, fără diferențe
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
perioada de confuzie imediat următoare căderii regimurilor autoritare. Însă conceptul de „societate civilă” care domină dezbaterile purtate de specialiștii americani în democratizare are un sens mai îngust și mai pluralist. Încorporând tezele unor teoreticieni precum Hobbes, Lockexe "Locke, John", Humexe "Hume, David", Madison, Hegel și de Tocquevillexe "Tocqueville, Alexis de", acest concept mai restrâns ar trebui să le dea savanților feminiști motive de îngrijorare. Criticile feministe aduse concepțiilor asupra naturii umane, care stau la baza viziunilor liberală clasică și republicană privind
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
de resursă care se poate lipsi de ceea ce ar face-o compatibilă cu complexitatea. Raționalitatea redusă la confirmarea prin simțuri este o reminiscență de croire a corpului conceptual al Economiei cu uneltele perioadei iluministe, probabil pe filiera contrarietății metodologice Locke-Hume. (Hume, 1987) Și tot în sugestiile începutului Economiei ca știință ce-i vin pe această filieră am putea să avem răspunsul privind durata ieșirii din criză, dacă acceptăm faptul că sistemul economic ar putea să tindă mai eficient sau mai puțin
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
de-a lungul întregii sale cariere, profesoara de sociologie și științe juridice Candace Clark de la Montclair State College (SUAĂ a elaborat o teorie despre simpatie, considerată „cea mai socială dintre emoții”. Asemenea altor gânditori și sociologi (A. Smith, 1759; D. Hume, N.K. Denzin, 1984Ă, Candace Clark (1987, 291Ă apreciază că „simpatia, a te întrista pentru sau împreună cu alții, este fundamentul societății umane”. Simpatia - consideră autoarea - este o emoție ghidată de „reguli ale simțămintelor” și de structură relațiilor interpersonale: pentru a exista
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]