688 matches
-
și pentru negoț. Astfel lucrau: ițari subțiri din lână pentru vară, ițari groși, bătuți la pică, pentru iarnă, numiți cioareci, sumane, sarici, scoarțe, leicere, păretare, fote, brâie, călțuni, pânză, cămeși, și altele. Piața de desfacere a acestor manufacturi era renumitul iarmaroc din comună. Odată cu decăderea iarmarocului și schimbarea portului strămoșesc, a decăzut și industria casnică. Cea mai importanta activitate industriala, este cea a exploatarii si prelucrarii lemnului. Pe raza comunei functioneaza 3 intreprinderi ce au ca obiect exploatarea si prelucrarea lemnului
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
ițari subțiri din lână pentru vară, ițari groși, bătuți la pică, pentru iarnă, numiți cioareci, sumane, sarici, scoarțe, leicere, păretare, fote, brâie, călțuni, pânză, cămeși, și altele. Piața de desfacere a acestor manufacturi era renumitul iarmaroc din comună. Odată cu decăderea iarmarocului și schimbarea portului strămoșesc, a decăzut și industria casnică. Cea mai importanta activitate industriala, este cea a exploatarii si prelucrarii lemnului. Pe raza comunei functioneaza 3 intreprinderi ce au ca obiect exploatarea si prelucrarea lemnului. In cadrul acestor societati sunt
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
intreprinderi ce au ca obiect exploatarea si prelucrarea lemnului. In cadrul acestor societati sunt angajati in jur de 60 de salariati. Cele 3 societati sunt S.C. Lanet s.r.l., S.C. Tudose s.r.l, S.C. Caribic s.r.l. . Iarmarocul de la Cașin care se ținea altădată de la 1 la 20 August a fiecărui an, la Sânta Maria Mare, are o vechime de peste 300 de ani, fiind înființat din timpul când moșia Cașinului era stăpânită de călugări greci ai Mănăstirii Cașin
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
altădată de la 1 la 20 August a fiecărui an, la Sânta Maria Mare, are o vechime de peste 300 de ani, fiind înființat din timpul când moșia Cașinului era stăpânită de călugări greci ai Mănăstirii Cașin. O organizare mai elaborată a iarmarocului este infăptuită de către arendașul grec Asemache pe la 1848. Taxele ce se încasau erau socotite în galbeni, icusari și huseși. La 1864 iarmarocul a trecut în stăpânirea statului. Prin decretul regal din 3 Februarie 1884, comuna Cașin a fost autorizată să
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
din timpul când moșia Cașinului era stăpânită de călugări greci ai Mănăstirii Cașin. O organizare mai elaborată a iarmarocului este infăptuită de către arendașul grec Asemache pe la 1848. Taxele ce se încasau erau socotite în galbeni, icusari și huseși. La 1864 iarmarocul a trecut în stăpânirea statului. Prin decretul regal din 3 Februarie 1884, comuna Cașin a fost autorizată să perceapă 1% din prețul vânzării unei vite și 50 de bani pe zi de la negustorii ambulanți din târg. La început veneau negustori
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
cercei iar grecii aduceau cuțite cu teacă, brice țărănești și altele. Nici italienii nu se lăsau mai prejos, ei aducând cele mai fine cuțitașe cu prăsele de os și pumnale cu mănunchi din picioare de căprioară. Cășiunenii mai aduceau la iarmaroc miere de albine, căci ei erau buni apicultori, iar aceasta era la mare căutare în rândul turcilor și a grecilor. Iarmarocul a luat mai târziu o dezvoltare de necrezut. Mărfurile aduse din Iași, București și Transilvania, blănurile din Rusia, valurile
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
mai fine cuțitașe cu prăsele de os și pumnale cu mănunchi din picioare de căprioară. Cășiunenii mai aduceau la iarmaroc miere de albine, căci ei erau buni apicultori, iar aceasta era la mare căutare în rândul turcilor și a grecilor. Iarmarocul a luat mai târziu o dezvoltare de necrezut. Mărfurile aduse din Iași, București și Transilvania, blănurile din Rusia, valurile de sumane și aba, lucrate la Cașin și satele vecine, nu mai încăpeau în cele 111 de bărătci ale satului și
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
de aceste mărfuri, se mai aduceau vagoane de lână de la Botoșani și Dorohoiu, burdufuri mari de brânză, cașcavalul afumat, brânză bătută în coajă de brad, păpuși de caș afumate, aduse mai ales de la munte de ciobanii din Brețcu. Tot în iarmaroc se vindeau și o mulțime de mărfuri casnice: ițari, cergi, cioareci, cojoace, căciuli, cămăși de cânepă tărănești, valuri de pânză de cânepă și bumbac lucrate la Cașin și prin alte sate din cuprinsul județului Bacău. Mai erau încă prăvălii cu
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
cumpărători de boi pentru plug și vaci de lapte erau ploeștenii și brăilenii. Până la sosirea lor în târg, vânzarea de vite era slabă, dar după venirea lor, funcționarii nu mai puteau dovedi cu viza biletelor de vânzare. După urma acestui iarmaroc, statul, comuna și sătenii încasau sume frumoase, dar partea leului era a arendașului. Din 1864, data când statul a devenit proprietar, iarmarocul a fost dat prin licitație publică. În condițiile de arendare erau precizate clar taxele ce se puteau încasa
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
slabă, dar după venirea lor, funcționarii nu mai puteau dovedi cu viza biletelor de vânzare. După urma acestui iarmaroc, statul, comuna și sătenii încasau sume frumoase, dar partea leului era a arendașului. Din 1864, data când statul a devenit proprietar, iarmarocul a fost dat prin licitație publică. În condițiile de arendare erau precizate clar taxele ce se puteau încasa, însă, arendașii neținând cont de acestea, și încasând după bunul lor plac, sileau pe negustori ca la rândul lor să înșele pe
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
arendare erau precizate clar taxele ce se puteau încasa, însă, arendașii neținând cont de acestea, și încasând după bunul lor plac, sileau pe negustori ca la rândul lor să înșele pe cumpărători la măsură și preț. După războiul de întregire, iarmarocul Cașinului a încput să decadă. Ultima lovitură i-a dat-o comuna Onești cu stația de cale ferată care a fost autorizată să țină 58 de iarmaroace pe an. În prezent, iarmarocul comunei Cașin este doar o amintire frumoasă a
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
lor să înșele pe cumpărători la măsură și preț. După războiul de întregire, iarmarocul Cașinului a încput să decadă. Ultima lovitură i-a dat-o comuna Onești cu stația de cale ferată care a fost autorizată să țină 58 de iarmaroace pe an. În prezent, iarmarocul comunei Cașin este doar o amintire frumoasă a ceea ce a fost cândva, în timp ce orașul Onești ține iarmaroc săptămânal, tot timpul anului, în fiecare zi de sâmbătă. În urmă cu sute de ani, drumul ce lega
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
la măsură și preț. După războiul de întregire, iarmarocul Cașinului a încput să decadă. Ultima lovitură i-a dat-o comuna Onești cu stația de cale ferată care a fost autorizată să țină 58 de iarmaroace pe an. În prezent, iarmarocul comunei Cașin este doar o amintire frumoasă a ceea ce a fost cândva, în timp ce orașul Onești ține iarmaroc săptămânal, tot timpul anului, în fiecare zi de sâmbătă. În urmă cu sute de ani, drumul ce lega moșia Cașin de cea a
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
a dat-o comuna Onești cu stația de cale ferată care a fost autorizată să țină 58 de iarmaroace pe an. În prezent, iarmarocul comunei Cașin este doar o amintire frumoasă a ceea ce a fost cândva, în timp ce orașul Onești ține iarmaroc săptămânal, tot timpul anului, în fiecare zi de sâmbătă. În urmă cu sute de ani, drumul ce lega moșia Cașin de cea a Oneștiului nu era asfaltată, iar mijloacele de transport erau căruțe, șarete și calești trase de cai. Astfel
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
doua breșă este cea prin Tratatul de la Adrianopol din 1829 care permite și mai mult adâncirea proceselor de dezvoltare rurală și urbană. Ca urmare a acestor condiții, mulți boieri se întreceau în a obține prin hrisoave privilegii de a înființa iarmaroace sau zile de târg pe moșiile lor, deoarece simțeau că este o formă de îmbogățire nouă de exploatare și asuprire. Boierul Alecu Struza nu făcea excepție, încă din anul 1839 înființa un târg pe o altă moșie de a sa
Murgeni () [Corola-website/Science/301898_a_303227]
-
boierului un deosebit târg pe care vrut sa-l înființeze în 1843. Dar acest târg părea că amenință târgul Urdești din ținutul Fălciu. Așadar în 1844 vornicul Neculai Greceanu cerea vistieriei Moldovei să nu se aprobe vornicului Sturza târg și iarmaroc pe moșia de la Murgeni fiind prea apropiat de târgul său din Urdești. După ce Visteria Moldovei trimite delegați care fac cercetări la fața locului se apreciază faptul că iarmarocul și târgul din Murgeni nu deranjează pe cel din Urdești fiind la
Murgeni () [Corola-website/Science/301898_a_303227]
-
Greceanu cerea vistieriei Moldovei să nu se aprobe vornicului Sturza târg și iarmaroc pe moșia de la Murgeni fiind prea apropiat de târgul său din Urdești. După ce Visteria Moldovei trimite delegați care fac cercetări la fața locului se apreciază faptul că iarmarocul și târgul din Murgeni nu deranjează pe cel din Urdești fiind la o distanță considerabilă unul de altul. Satele care pot beneficia de târgul din Murgeni fiind "Raicul, Hănăseni, Bârlești, Epureni, Schineni, Sărățeni, Lățești, Blăgești, Igești, Cârja, Hrăniceni, Rânzești, Vădeni
Murgeni () [Corola-website/Science/301898_a_303227]
-
Cârja, Hrăniceni, Rânzești, Vădeni, Bogdănești, Lupești, Mânzătești, Sipeni, Aldești, Gănești, Prodănești, Slivna, Cavadinești, Șipotele, Grăpeni, Susăni, Comănești, Costești" și" Onești." Așadar la 6 septembrie 1844 i se aprobă în cancelaria domnească lui Alecu Sturza " „târg cu zi de târg și iarmaroace pe moșia sa din Murgeni”". Alege ca loc exact răscrucea drumurilor din actuala vatră a Murgeniului de astăzi, deoarece satul vechi Murgeni se afla dincolo de Elan și venea „peste mână” pentru târg. Așadar desființa vechiul sat și totodată scoate pe
Murgeni () [Corola-website/Science/301898_a_303227]
-
o parte din munții Carpați, spre Est se zăresc vârfurile multor dealurimari de peste Prut, în Basarabia, iar spre Nord se vede aproape jumătate din județul Fălciu. Pe coasta acestui deal, aproape de biserica veche și casele proprietății era locul destinat pentru iarmarocul ce se face în fiecare an la 24 iulie. Actualul proprietar a schimbat locul pentru iarmaroc destinând un altul în sat aproape de primărie. Pe partea de sud a dealului se află și biserica făcută în 1851 de Grigore Alexandru Ghica
Viișoara, Vaslui () [Corola-website/Science/301920_a_303249]
-
iar spre Nord se vede aproape jumătate din județul Fălciu. Pe coasta acestui deal, aproape de biserica veche și casele proprietății era locul destinat pentru iarmarocul ce se face în fiecare an la 24 iulie. Actualul proprietar a schimbat locul pentru iarmaroc destinând un altul în sat aproape de primărie. Pe partea de sud a dealului se află și biserica făcută în 1851 de Grigore Alexandru Ghica voevod. "Drumul Brăilei" este un deal spre est de "Valea Boței", denumit astfel de la vechiul drum
Viișoara, Vaslui () [Corola-website/Science/301920_a_303249]
-
din Soroca pe adresa guvernatorului Basarabiei, la 11 iulie 1886. În 1908 se adoptă hotărârea de a construi un pod de metal peste Răut. Iar în 1911 a fost ridicată biserica din piatră "Sf. Mihail" din Vărvăreuca. Zemstva permite organizarea iarmaroacelor săptămânale. Când în Moldova din dreapta Prutului se cultiva o frumoasă limbă românească, în Moldova dintre Prut și Nistru se dezrădăcina în modul cel mai barbar limba românilor basarabeni. Cei din Moldova de răsărit erau trimiși în închisori sau deportați pentru
Vărvăreuca, Florești () [Corola-website/Science/299843_a_301172]
-
la o revigorare a vechilor orașe. Centrele orașelor erau mănăstirile sau castele feudale ce ofereau protecție datorită zidurilor, sau un centru politic și administrativ, oferind o piață de desfacere pentru diferite produse, atrăgând cât mai mulți meșteșugari și negustori. Un iarmaroc sau un pod putea atrage schimburi de mărfuri, o întretăiere de drumuri de negoț sau un port putea constitui atracții pentru cei care își vindeau marfă și se stabileau acolo. S-au creat noi orașe în nordul, centrul și estul
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
și nu au nimic în comun cu "Aparul" și cu "Peticarii", cu cei cu caftane, cu misiții și telalii ca Zeiling Șor (misit, prototipul omului de afaceri) din opera dramatică "Manasse" de Ronetti Roman sau ca vânzătorii de mărunțișuri din iarmaroace ca Cilibi Moise. În toată opera creată cu tematică evreiască, Octav Băncilă a deosebit clasele sociale și a evidențiat antagonismul dintre ele. A înfățișat viața evreilor săraci din Iași, a dezvăluit suferințele caracteristice ființelor exploatate, a criticat pe zarafii bogați
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
erau scoși pentru executare din beciurile palatului domnesc pe Poarta Spânzuraților. Ieșirea din mănăstire pe această poartă dădea către un maidan, loc unde se organizau execuțiile publice (prin spânzurare) ale tâlharilor, între 1820 și 1845, în special în zilele de iarmaroc. În curtea Mănăstirii Frumoasa, în partea stângă a bisericii, domnitorul Mihail Sturdza a ridicat un mausoleu de marmură albă pentru mormintele membrilor familiei sale. Mausoleul este realizat în anul 1842 de către sculptorul italian Francisc Vernetta, venit din Odesa, și are
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
Codrii Cosminului" și "Sacrificiu roman". Tematica socială prezentă și ea în opera artistului se remarcă în tablourile în care pictorul a înfățișat oameni ai străzii, cerșetori și copii săraci. În plus, Sava Henția a realizat picturi din care transpare pitorescul iarmaroacelor și al îngrămădirilor comerciale rurale. Reprezentative sunt: acuarela "Bâlciu în Brebu" care este o îmbinare dintre peisaj care are și o valoare documentară a epocii, cu pitorescul scenei de gen; "Vedere din Câmpina, Mahala din Herăstrău, O mahala din București
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]