726 matches
-
Patricia-Luciana Runcan (eds.), Cambridge Scholars Publishing, UK, 2013 BUTIURCA D., 2013: Doina Butiurca, "Mesaj și modalități de construcție în titlul jurnalistic: intertextualitatea" în Annales Universitatis Apulensis, Philologica 14/1/2013, Alba-Iulia, pp. 417-426. BUTIURCA D.2013: Doina Butiurca, "Linguistics and iconic argumentation in advertising", în Annales Universitatis Apulensis, Philologica 14/2/2013, Alba-Iulia. BUTIURCA, D., 2014: Doina Butiurca, "Metaforă terminologică, metaforă terapeutică. Rațional și intuitiv în discursul specializat" în Studia nr. 17/Universitatea "Petru Maior" din Tîrgu-Mureș. BUTIURCA D., 2014: Doina
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
că mijloacele plastice îi sunt insuficiente pentru a se exprima ? Ar fi acestea o întărire a existenței reale a unei " tăceri " a picturii ? Imaginile s-au constituit dintotdeauna în semne ale unui limbaj, în care latura estetică a prevalat. Mesajul iconic a fost dublat mereu de un mesaj lingvistic, de multe ori neexprimat, dar resimțit ca ieșit din imagine. Alcătuirea vizibilului de altminteri, nu diferă prea mult din punct de vedere structural de aceea a dicibilului și, în cele mai multe cazuri, marile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
există trei modalități funciare pe temeiul cărora copilul învață, descoperă realitatea din jurul lui, pe care în final o transpune în modele: modalitatea activă, întreprinsă de subiect prin acțiune, prin manipularea liberă a realului din afara lui, prin exersare și construcție; modalitatea iconică, originată în organizarea vizuală sau în alt mod de organizare senzorio-perceptivă, dar și pe utilizarea unor imagini schematice fără manipulare efectivă; modalitatea simbolică, în care imaginile sunt înlocuite cu simbolurile lor, ale căror reguli de formare sau metamorfozare depășesc nivelul
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
american acceptă ideea lui Piaget referitoare la necesitatea parcurgerii unei dezvoltări stadiale atunci când investighează problema pregătirii pentru învățare, dar, spre deosebire de acesta, admite că orice obiect poate fi prezentat copilului indiferent de vârstă, dacă e structurat într-un anume fel (activ, iconic, simbolic) și devine sensibil sau atractiv pentru vârsta respectivă. Conținuturile învățării vor dobândi fie o desfășurare concentrică, fie una spiralată (în sensul reluării cunoștințelor la diferite niveluri ale ontogenezei mentale), etalând elevilor în cele trei modalități cunoscute aceeași materie, diferențiată
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
pentru a putea mai târziu să rezolve și inerentele probleme. Actualmente, teoria despre instruirea programată rămâne o alternativă de instruire rapidă și eficientă, utilizată în condiții de predare a unui material faptic bogat, de schematizare a unor conținuturi descriptive, demonstrații iconice cu ,,bombardament informațional” etc., dar nu trebuie însă absolutizată deoarece ea nu contribuie la dezvoltarea creativității și originalității celui supus actului paideutic. Austriacul Sigmund Freud (1856-1939), fondator al psihanalizei, prin preocupările sale de psihologie a copilului a influențat semnificativ psihopedagogia
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
luptei sau disputei politice. Așa se face că Rambo a devenit o figură extrem de contestată în iconografia și discursul cultural și politic din Statele Unite. Pe de o parte, au apărut baruri Rambo (la Houston), moda Rambo, arme Rambo și imagini iconice ale lui Rambo pe afișe și alte accesorii. Un mercenar U.S., recrutat pentru a sprijini forțele din Nicaragua, a apărut într-un interviu televizat pe fundalul unui afiș uriaș reprezentîndu-l pe Rambo, iar figura lui Rambo a fost asimilată cu
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
se obține prin stil, contribuind el însuși la succesul acestei mode prin activitatea sa filmografică și comercială 14. Căile prin care imaginile culturale de masă domină stiluri și mode sugerează faptul că identitatea culturală este constituită, în parte, din imagini iconice ale unor eroi ai culturii etnice, care se constituie în embleme ale identității și în forțe ale diviziunii între rase. Sal expune fotografii ale unor italiano-americani faimoși (a sa "Galerie a celebrităților") pe pereții pizzeriei sale, cererea lui Buggin Out
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
referiri frecvente la evenimente concrete, precum revoltele din L.A., menționate pe multe albume rap care folosesc adesea un colaj de sunete specifice ghettoului, susținut electronic. Rapul își dezvoltă permanent un lexicon ce cuprinde un limbaj distinct, referințe politice și sunete iconice, amestecîndu-le și reluînd adesea cuvintele și sunetele de pe alte albume, ca în cazul reluării în cîntecul lui Ice-T, "Mind Over Matter", a expresiei din film, folosită deja de Public Enemy. Există astfel un context social, politic și cultural comun
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în muzica rap, la Ice-T și Ice Cube, de exemplu, care privesc partea central-sudică a Los Angeles-ului drept spațiul de exprimare a muzicii lor. Videoclipurile cu muzică rap se desfășoară adesea în ghetouri urbane, unele aventurîndu-se în spații publice iconice mai familiare precum Los Angeles ori New York. Chuck D de la Public Enemy descria rapul ca pe un fel de CNN al comunității afro-americane, ca pe sursa de știri a acesteia cu privire la ceea ce se întîmplă în comunitate, la ceea ce simt ori
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
secolului al XIX-lea". Evident, primul exemplu în ilustrarea acestei tipologii se dă din romanul Geniu pustiu, un "roman erotic și eroic", în care se face "evocarea revoluției, a prădărilor și a uciderii, a legii talionului". Exegetul vorbește acum despre "iconica familie a neliniștiților și însinguraților, a naturilor catilinare", apelând, în acest sens, la observațiile făcute și de Eugen Simion, I. Scurtu, mai înainte, etc. De interes aparte se bucură, pe această coordonată, publicistica ("Situat pe pozițiile Partidului Conservator, Mihai Eminescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Reconstrucționismul 199 15. CERCETĂRILE PSIHOLOGICE ȘI INOVAREA PROCESULUI INSTRUCTIV-EDUCATIV 202 15.1. Învățarea ca proces de elaborare a unor structuri operaționale 203 15.2. Învățarea ca proces de formare a "acțiunilor mintale" 207 15.3. Cunoașterea ca triplă reprezentare: activă, iconică și simbolică 211 15.4. Instrucția ca organizare a relațiilor de întărire 215 15.5. Realism și ficțiune în relația educație psihanaliză 217 16. CERCETĂRI SOCIOLOGICE ȘI DE PSIHOLOGIE SOCIALĂ CU IMPLICAȚII ÎN MACRO- ȘI MICRO-PEDAGOGIE 225 16.1. Relația
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
dovedi utilitatea; mai ales pentru perioada de început a instruirii, cînd se impune îndrumarea îndeaproape a activității elevului. Utilizarea acestui model, în exclusivitate, ar conduce însă la o anumită schematizare a activității didactice. 15.3. Cunoașterea ca triplă reprezentare: activă, iconică și simbolică Dacă J. Piaget aprecia că dezvoltarea are loc potrivit unei anume legități, căreia trebuie să i se subordoneze învățarea, JEROME BRUNER susține că aceasta este dependentă direct de acțiunea educației, că deci se poate grăbi momentul apariției unei
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
necesar să se ofere elevilor posibilitatea de a începe învățarea cu ceva ce poate fi "făcut", construit în adevăratul înțeles al cuvîntului. (Procedeul este utilizabil chiar cînd se predau ecuațiile de gradul al doilea). Se trece apoi la o reprezentare iconică, fie și foarte limitată, în cursul căreia se elaborează un sistem de notare care, ulterior, cu ajutorul unor noi operații logice, se transformă într-un sistem simbolic (14, pp. 69-85). Procedîndu-se astfel, crede J. Bruner, elevul ia parte la procesul de
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
o teorie a învățării originală. După expresia sa, "înclină să creadă" că prima formă de reprezentare cea activă ar putea foarte bine să fie explicată prin teoria "stimul-răspuns" sau învățarea prin încercare și eroare. Cel de-al doilea moment reprezentarea iconică ar putea fi explicat prin teoria gestaltistă. În ceea ce privește cea de-a treia modalitate de reprezentare simbolică aceasta relevă rolul important pe care Bruner îl acordă limbajului. Primele două modalități nu sînt decît momente care conduc către formarea de relații semnificative
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
conceptul de echivalență” . într-un text, mesajele pot fi construite pe baza unor semne izolate sau, de cele mai multe ori, ca o combinație a lor, o „întrețesere" de semne ce aparțin unor coduri specifice. în heraldică - un fel scriere picturală, „calitățile iconice care leagă formele vizuale de semnificațiile lor tind a fi atenuate", adică au devenit treptat simbolice, „din pricina ajustării generale a formelor vizuale la alt sistem sociocultural subiacent, pentru care cel dintîi constituie un cod de comunicare”. „Iconicitatea e ... o chestiune
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
într-un amalgam caracterologic gen turcul și pistolul. Persoana fiind prin excelență imperială, Mutra lui dom Virgil va avea, în contextul filmului, valoarea unei mărci poștale. Concluzia este iarăși polemică : în loc de împăratul e gol ! , trebuie să strigăm : Dom Virgil e iconic ! . Atitudini și clasamente 10 Demonul actualității față cu dictatura Văzând astăzi, la atâția ani de la premieră, filmul lui Dan Pița Faleze de nisip, constatăm că el conține destule elemente care să-l fi făcut indezirabil. Privit din punctul de vedere
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
diaphane 39-61). Pentru imaginar și pentru modul în care el s-a înscris în conștiința colectivă, prin extrapolare de la facultatea mentală individuală la mentalul colectiv, merită subliniat că el operează cu toate cele trei tipuri de imagini (icastică, onirică și iconică), în relație cu cele trei funcții ale imaginației: mimetică, fantezistă și simbolică 10. Pentru că mimēsis un înseamnă însă reproducere pasivă și identică a formelor, imaginea este prin excelență un mediu de transformare, situat între obiectul-referință sau obiectul viziunii și obiectul
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
reprezentarea mai curând a ceea ce este perceptibil, obiectual, în special în relație cu memoria identitară și cu istoria (imaginația icastică), și pe cel cu care este în general înțeleasă funcția de i-realizare a imaginii, independentă de logica realității (imaginația iconică și fantezia). Gândirea greacă, despre politic și imagine I. Elemente de teorie a politicului în filosofia greacă În viziunea Greciei antice, funcției imaginative i s-a alocat, din cât se știe, un rol intermediar între epistēmē și dóxa. Chiar dacă filosofia
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
printr-un exercițiu de distanțare critică față de existent 28. În Politeía, cu analogia sau diagrama Liniei se introduce o altă noțiune: eikăsia, pe care am putea-o înțelege ca pe o imaginație icastică (redă perceptibilul), diferită de imaginația iconică, ce redă divinul (non-perceptibilul non-fantezist). Socrate îi propune interlocutorului să-și imagineze o linie divizată în două: primul segment reprezintă lucrurile vizibile, iar celălalt, pe cele inteligibile. Din fiecare jumătate, se obțin câte două sferturi: primul aparține imaginilor-umbre, reflexelor și
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
noēmata țin de aprehensiunea intuitivă, apar ca o prezență nefiltrată, dar rămân mai curând intelectuale, nu imaginative (Peters 175-84)39. Într-un comentariu anterior asupra unor observații făcute de Platon în legătură cu imaginația, am amintit diferența dintre imaginația icastică și cea iconică. În Sofistul (235a-236c), se subliniază distanța, din interiorul artei de a produce imagini (eídōlopoïetica), dintre tehnica icastică și imitația alterată, care vine din tehnica fantastică, ce produce iluzia asemănării. Diferența nu se mai regăsește în același fel la
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
și comunitate. Constantinopolul integrează în identitatea sa culturală și spirituală o parte importantă din moștenirea intelectuală și estetică a vechii Elade; totuși, viziunea despre corp (divin sau sacralizat), fiind influențată de teologia neoplatoniciană, dă câștig de cauză mai curând reprezentării iconice, în detrimentul celei icastice (fidele realității, cum am discutat anterior). Integrată fără rezerve de ideologia imperială în politicile sale de (auto)reprezentare, această concepție va rupe legătura în cele din urmă (dar târziu, după iconoclasm) cu naturalismul antic și va impune
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
problematica sa, intelectuală, spirituală, dar și politică ține, încă de la fondarea imperiului, de edificiul conceptual al relației dintre împărat și sacerdot. De-a lungul istoriei, oíkonomía teoretică (abordarea de ordin filosofic a imaginii divinului) și cea iconică (teologia imaginii artificiale a divinului, respectiv a icoanei) au fost teme predilecte de discuție în confruntările pentru hegemonie simbolică (și nu doar) în imperiul bizantin. Mai mult chiar, termenul oíkonomía se regăsește și în vocabularul filosofic
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
a creat-o, care ascunde misterul procesului în sine și al substanței ei și care nu lasă ca nimic altceva să organizeze vizibilul, în afară de un ecran doctrinal (rezultatul procesului de creație). Trecerea însă de la mister (imaginea naturală) la enigmă (imaginea iconică) ajută teologia să se raporteze cu mai mult curaj la divin și să reașeze bazele dogmei, adaptate astfel încât să reziste la presiunile istoriei lumii creștine. Oíkonomía se reflectă în imaginarul colectiv al societății post-bizantine medievale ca
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
comun, și nu disocierea lor. Nu numai aceste aspecte au constituit miza înfruntării, ci și raportul dintre simbolic și real, ca și cel dintre imaginar și perceptibil. Textele iconodule au pus la baza demonstrației teologice echivalarea mesajului evanghelic cu cel iconic (vizibil), indiscutabilă în cadrul credinței unificatoare și respectată de toate "partidele" aflate în conflict. Înainte de patriarhul Nichifor, atât de polemic în scrierile sale, intuiția relației fundamentale dintre imaginea naturală, destinul imaginii artificiale (icoana) și realitatea corporală a lumii creștine se regăsește
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
și icoana la fel, tocmai pentru că fonda chiar posibilitatea de a gândi. Pentru el, problema desemnată de oíkonomía era inseparabilă de cea a imaginii și de gestionarea ei. Laitmotiv-ul textelor sale în care apără legitimitatea iconică este: "Cine refuză icoana, refuză totalitatea oikonomiei". Termenul de oíkonomía nu reprezintă obiectul unui discurs nou și specific crizei iconoclaste, ci susține totalitatea edificiului pentru care icoana este angajarea finală, în chip spiritual, intelectual și politic
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]