938 matches
-
anul IV la facultatea de filologie din Timișoara, de profesie era lăcătuș, lucrase ca tehnician normator la Întreprinderea Minieră Moldova Nouă, dar acum era pensionat pe caz de boală. Fără studii în domeniul artei, avea înclinații spre pictură, sculptură și iconografie. Era fire veselă și foarte deschisă, un pătimaș al artei și al frumosului. Debutase în 1981, participând la toate expozițiile ce erau organizate sub egida Cântarea României, până în 1989 când s-a și pensionat. Pentru prima dată după o lungă
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
Alexandru Vlahuță, Emil Gârleanu, Ioan Slavici, Mihail Dragomirescu, Liviu Rebreanu, Sextil Pușcariu, Vasile Voiculescu, Cezar Petrescu, Al. O. Teodoreanu, Mihail Sadoveanu, Lucian Blaga... Muzeul Literaturii Române București. Data înființării: 1957. Colecții; peste 31000 de volume, 800 titluri în periodice. Corespondență, iconografie aparținând scriitorilor Tudor Arghezi, Lucian Blaga, I.L.Caragiale, G. Coșbuc, Nicolae Iorga, Șt. O. Iosif, T. Maiorescu, I. Vinea, V. Voiculescu etc. Studii de estetică, teorie literară și stilistică Referințe adnotate Vlad Ion, Descoperirea operei, Comentarii de istorie literară. Cluj
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
acestora, alese după criterii aleatorii, totuși. În fine, cel de pe urmă capitol al cercetării are în vedere postumitatea culturală a poetului, urmărind modul în care didactica școlară se apleacă asupra creației eminesciene, apoi se referă la reprezentarea lui Eminescu în iconografie, nu mai puțin atent fiind la felul în care se vorbește despre poet în cadrul diverselor manifestații publice cultural-artistice. Întregul demers critic al lui Cornel Munteanu se constituie de fapt într-o provocare la un nou tip de lectură a operei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
tradiția lor istorică, sacerdotală și culturală. Și totuși... să privim fără prejudecăți, ca și academicianul Virgil Cândea, care a scris postfața controversatei cărții a lui Dan Romalo, placa notată cu nr 117, reprodusă la p. 150 și explicațiile autorului: „Din iconografia bogată a plăcii se desprinde ca element deosebit de semnificativ - grupul cu zeul războiului subpus zeiței păcii - ceea ce pare să fi fost, într-o anumită perioadă, simbolul statului get centralizat. Simbolul, constituit din capul de bovideu - foarte probabil emblema geților orășteni
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
satului în1824 , august, zi 2», Ctitori au fost așadar toți credincioșii iobagi din parohie cu preotul lor. Biserica este zugrăvită în întregime cu frescă lucrată de meșteri zugravi din familia lui Nicolae Grecu din Săsăuși, terminată în 1824, în spiritul iconografiei bisericii ortodoxe. Pe piciorul Sfintei mese de deasupra Sfântului altar se găsește scris anul 1818. Biserica este zidită din piatră și cărămidă, iar lații dela acoperiș sunt făcuți din fire subțiri de brad, cioplite pe trei părți. De la cutremurul din
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cu țiglă, cu turnul de la intrare ridicat numai în 1846, în acelaș ton cu clădirea bisericii, în stil neo-bizantin. Interiorul este pictat în frescă de zugravi din familia Nicolae Grecu din Săsăuși (comuna Chirpăr). Întreaga pictură este realizată în spiritul iconografiei Bisericii ortodoxe. În exterior, pe zidul de la Sud, biserica are patru tablouri - deasemenea în frescă - Dreapta Judecată, Cumpăna Dreptății, Sfântul părinte Nicolae și Iisus Hristos. Deasupra ușii de la intrare există o pisanie: «Cu ajutorul lui Dumnezeu s-a zidit și s-
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
astfel demersurile editoriale anterioare și ne pregătim pentru marele eveniment din 2018: un secol de existență liceala și 129 de ani de la întemeierea Gimnaziului „Anastasie Panu”. Nu puține orașe din România se pot mândri cu așezăminte centenare de învătământ liceal. Iconografia volumului, în cea mare parte inedită, am preluat-o din manuscrisele lăsate moștenire hușenilor de către Petru P. Harnagea, absolvent al Liceului de băieți (promoția 1918-1926), anume: Cartea de onoare închinata Hușului (1979) sau „drag, oraș al copilăriei mele, a cărui
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
crede și-l Înțelege românul” și evreul „așa cum a fost sau cum este În adevăr”, adică Între ceea ce eu am numit „evreul imaginar” și cel „real”. Încerc să pun În evidență modul În care credințele mitologice, legendele, superstițiile, tradițiile populare, iconografia și textele creștine (canonice și apocrife), cunoștințele prost digerate, fobiile și prejudecățile au generat distanța substanțială dintre cele două portrete. Cu cât distanța dintre „evreul real” și „evreul imaginar” a fost mai mare, cu atât iudeofobia populară a fost mai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
din Bucovina] - scria etnograful Dimitrie Dan la sfârșitul secolului al XIX-lea - au nasul mare și de regulă Încovoiat, care Împrejurare indică originea [lor] orientală” <endnote id=" (126, p. 7)"/>. Cam de la Începutul secolului al IX-lea (vezi Stuttgart Psalter), iconografia medievală occidentală a excelat În prezentarea cari- caturală a evreului, cu trăsături diavolești <endnote id="(544)"/>. Evident, evreul emblematic era Iuda (mai rar Cain sau Caiafa), al cărui facies con- centra toate clișeele fizionomice identitare : nasul coroiat, buza de jos
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fi ușor identificat și pentru ca elementele caricaturale să fie mai vizibile, Iuda era reprezentat de regulă din profil, În timp ce Isus era zugrăvit din față <endnote id="(63, p. 125)"/>. Trăsăturile Îngroșate ale „chipului semit” au supra- viețuit ulterior și În iconografia laică, fie În repre zentările vizuale ale „Jidovului rătăcitor” din secolele XVII-XIX, fie În caricaturile reprezentându-i pe „jidani” În presa antisemită din secolele XIX-XX. Istorici ai artei creștine (mai ales Elisabeth Revel-Neher) au observat că, spre deosebire de iconografia occidentală, cea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și În iconografia laică, fie În repre zentările vizuale ale „Jidovului rătăcitor” din secolele XVII-XIX, fie În caricaturile reprezentându-i pe „jidani” În presa antisemită din secolele XIX-XX. Istorici ai artei creștine (mai ales Elisabeth Revel-Neher) au observat că, spre deosebire de iconografia occidentală, cea bizan- tină nu apelează (cu rare excepții) la trăsături fizionomice negative ale evreului, În general, sau ale lui Iuda (Cain sau Caiafa), În mod special. Marcarea identității lui Iuda se face prin acțiunile sale, și nu prin Îngroșarea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și nu prin Îngroșarea „trăsăturilor semite” ale chipului său. „În arta bizan tină - rezumă Marcel Dubois teza cărții lui Elisabeth Revel-Neher - reprezentarea evreului este mai obiectivă, mai corectă și mai res pectuoasă decât aceea utilizată În general În Europa Occidentală. Iconografia bizantină nu coboară până la nivelul imaginii defor mate sau al caricaturii caustice, prin care cel mai adesea sunt exprimate ostracizarea și ura unei societăți cu o viziune complet negativă asupra evreului. În iconografia bizantină imaginea evreului este mai mult biblică
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
aceea utilizată În general În Europa Occidentală. Iconografia bizantină nu coboară până la nivelul imaginii defor mate sau al caricaturii caustice, prin care cel mai adesea sunt exprimate ostracizarea și ura unei societăți cu o viziune complet negativă asupra evreului. În iconografia bizantină imaginea evreului este mai mult biblică decât sociologică” <endnote id="(136, p. XIX)"/>. Credința că evreii au „nasul cocoșat” a lăsat urme și În limbajul popular. Țăranii din unele zone ale României (sudul Transilvaniei, de exemplu) numesc nasul coroiat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pe stradă și evreu acasă” <endnote id="(123, p. 845 ; 199, p. 135)"/>. Pe lângă Îmbrăcămintea tradițională, barba și perciunii rituali ai evreului erau semne sigure și rapide de identificare etnică. Ele au fost folosite ca mărci identitare, nu numai În iconografia creștină, ci și În teatru (fie el popular sau cult, românesc sau evreiesc), atunci când actorul trebuia să Întruchipeze un evreu. În cadrul ritualurilor mascate dintre Crăciun și Anul Nou - În alaiul „Caprei”, de exemplu -, câțiva țărani „se fac jidovi” <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
credințe : „La sfârșitul lumei [...], Lucifer se va naște din o jidaucă” <endnote id="(259, p. 214)"/>. Pentru că Iuda Iscarioteanul - considerat În popor „strămoșul iudeilor”, dar și ipostază a Diavolului - avea părul și barba roșii (cel puțin așa era Întruchipat În iconografia medievală) <endnote id="(vezi 235)"/>, roșcovanii erau considerați ființe ale Diavolului (numit În povești Le Seigneur-Rouge) <endnote id="(34, pp. 26 și 243)"/>. De aceea, În unele regiuni din Franța oamenilor roșcați li se interzicea meseria de preot <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
proverbele „adunate dă dumnealui dvornicul Iordache Golescu” În prima jumătate a secolului al XIX-lea : „Orb pă orb când trage, amândoi să poticnesc” (mss. BAR nr. 213 ; <endnote id="cf. 179, p. 174"/>). „Pilda orbilor” a făcut carieră și În iconografia creștin-ortodoxă. Pe la 1730, Dionisie din Furna Îi Învăța pe meșterii de icoane să realizeze astfel această imagine : „Arhierei, cărturari și farisei propovăduind și În spatele lor diavoli ce-i leagă la ochi cu năframe și dinainte-le iudei, ascultându-i (așijderea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
o mare răspândire În Țările Române, Începând din secolul al XVII-lea, prin copierea și traducerea unor manuscrise „din limba slovenească” (tipul Galeatovski) și „de pre limba elinească pre limba românească” (tipul Amartolon Sotiria = „Mântuirea păcătoșilor”). Legenda a pătruns În iconografia creștină românească <endnote id="(145)"/>, dar și În spațiul culturii folclorice, inclusiv prin intermediul Mineelor, căci pe 15 august, ziua când se sărbătorește „Adormirea Maicii Domnului” (sau ziua de „Sfânta Maria Mare”), la biserică, după liturghie, se citește și legenda apocrifă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a balaurului infernal. Marele profet Moise, care Îi conduce pe „iudei”, nu este supus acestui supliciu <endnote id="(180, fig. 109)"/>. O reprezentare similară apare și pe pereții bisericilor din Macedonia grecească (În localitatea Vasiliada, de pildă, lângă Kastoria). În iconografia românească, astfel de intervenții ale demonilor sunt de excepție. De exemplu, În scena Judecății de apoi de la Mănăstirea Moldovița, Satana - Înarmat cu o ghioagă - Îl apucă de barbă pe Irod și-l trage din grupul de evrei spre „Râul de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
primii În șirul de nații care se Îndreaptă spre Iad. Specialiștii au ajuns la concluzia 362 Imaginea evreului În cultura română că prezența altor grupuri etnice (sau confesionale), În afară de evrei, În cadrul scenei „Judecata de apoi” este o inovație ce aparține iconografiei moldovenești <endnote id=" (12, II, p. 145)"/>. În stânga tronului pregătit pentru judecată (hetimasia) sunt zugrăvite, după caz, următoarele grupuri de necreștini sau de creștini neortodocși : „evrei”, „turci”, „tătari”, „armeni” (considerați sectanți), „latini” (catolici), „etiopieni” (creștini copți), „arabi” (sau „sarazini”) <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
special cel dintre războaiele mondiale - nu a Încetat să proclame asocierea constitu tivă dintre evreu și Diavol. În această privință, discursul nazist a dat tonul. Fie prin vocea pseudo-antropologului Hans F.K. Günther (care susținea În 1922 că fizionomia diavolilor din iconografia vest-europeană seamănă cu cea a evreilor est-europeni ; <endnote id="cf. 460, ilustrațiile 37-38 ; 759, p. 270"/>), fie prin vocea ideologului de serviciu, Alfred Rosenberg („Vampirul evreu a căpătat proporții diabolice” ; vezi cartea sa Mitul secolului XX, din 1930), fie prin
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Isus, se regăsesc În folclorul multor popoare europene, din Polonia <endnote id="(70, pp. 114 și 177)"/>, Ungaria <endnote id="(107, p. 123)"/> și Lituania, până În Spania, Franța și Marea Britanie (<endnote id="4, pp. 107-109"/> ; pentru reprezentări ale motivului În iconografia medievală, vezi ilustrațiile 7-9). Oskar Dähnhardt a adunat din Europa circa 30 de astfel de legende populare <endnote id="(27)"/>. „Porc de evreu” În Europa Centrală, aceeași interdicție culinară este justificată și de o altă legendă. Iată cum sună o
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
creștinarea evreului și vindecarea mâinilor) lipsește complet, nefiind nici măcar sugerată. „Nimic nu sugerează posibilitatea convertirii evreului și, În final, de a-i fi ridicată sancțiunea. Intenția [motivului iconografic] este, În mod evident, negativă.” Dar aceeași cercetătoare subliniază faptul că În iconografia bizantină, spre deosebire de cea occidentală, nu este folosit nici un element care să-l valorizeze negativ sau caricatural pe Iefonias, cu toate că - din punct de vedere teologic - personajul era predestinat acestui tip de tratament <endnote id=" (136, pp. 81-83 și 109)"/>. Este o
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
occidentală, nu este folosit nici un element care să-l valorizeze negativ sau caricatural pe Iefonias, cu toate că - din punct de vedere teologic - personajul era predestinat acestui tip de tratament <endnote id=" (136, pp. 81-83 și 109)"/>. Este o constantă lăudabilă a iconografiei creștin-ortodoxe. Sfânta Vineri Într-o colindă populară moldovenească, Sfânta Vineri se plânge lui Dumnezeu că evreii lui Irod, din „cetatea Iordanului”, nu numai că „nu s-au dat botezului”, dar au și torturat-o : Pe mine prinsu-m-au, Prinsu-m-au, legatu-m
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și 160 ; 70, p. 152 ; 123, p. 483 ; 135, p. 158)"/>. Din perspectiva istoriei mentalităților, Jean Delumeau a făcut o pre zentare sintetică a modului În care acuzațiile de „profanare a ostiei” aduse evreilor au influențat literatura, teatrul religios și iconografia Europei medievale <endnote id="(41, II, pp. 162-167)"/>. În partea creștin-ortodoxă a continentului nu prea sunt atestate Învinuiri privind profanarea anafurei. În spațiul românesc, astfel de acuzații au supraviețuit, bineînțeles, În Transilvania, unde existau puternice comunități catolice și protestante. Elie
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
că acest motiv legendar, atât de provocator, nu a devenit și un motiv iconografic În spațiul bizantin. „Chiar și importanța acordată [În Bizanț] icoanei și sacralizarea ei - susține cercetătoarea Elisabeth Revel-Neher - nu au făcut ca evreii să fie asociați [În iconografia bizantină] cu icoana și acuzați de profanarea ei” <endnote id="(136, p. 109)"/>. De regulă, În spațiul creștin-ortodox, profanarea icoanei a fost pusă pe seama „evreului imaginar”, și nu - ca profanarea ostiei În Europa catolică și protestantă - pe seama unor evrei reali
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]