744 matches
-
teorie pedagogică ce se întemeia tocmai pe ceea ce considera că prezintă cea mai deplină garanție de durabilitate: valorile culturii umane. Eduard Spranger este unul din reprezentanții "filosofiei vieții" (alături de Fr. Nietzsche, W. Dilthey, G. Simmel, O. Spengler) filosofie de nuanță idealistă, neoromantică, de la sfîrșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX. A funcționat ca profesor de filosofie și pedagogie la universitățile din Leipzig (1911-1920), Berlin, Tübingen (1946-1952). Elev nu întru totul fidel al lui W. Dilthey (1833-1911), a continuat și
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
teoria activității educative și probleme de conducerea școlii. Nu se poate spune că ,,pedagogia sovietică" n-a avut unele realizări, mai ales în domenii legate de psihologia promovată de Vîgotski. Ideologizarea cercetării științifice, practica etichetării unor idei și teorii ca idealiste au frînat activitatea de cercetare. Așa se face că în perioada anilor '50-'80, pedagogia occidentală a înregistrat mai multe realizări decît "pedagogia sovietică", pentru care principala sarcină devenise... lupta împotriva "pedagogiei burgheze". 10 PEDAGOGIA FASCISTĂ ȘI NAȚIONAL-SOCIALISTĂ După cum se
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ar putea să-și stabilească nici scopurile și nici mijloacele educației. Antonescu a sesizat astfel puternica implicație a concepției despre lume în organizarea și desfășurarea procesului educațional; ca bază a teoriei sale pedagogice, el a adoptat în mod explicit filosofia idealistă. Metodologia proprie construcțiilor filosofice din teoria sa pedagogică apare și în încercarea de a găsi un principiu fundamental, un principiu "rădăcină" cum se exprimă el din care să decurgă toate tezele sistemului pedagogic și căruia să-i asigure unitatea. Acesta
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
exerciții atît funcțiile psihice, cît și pe cele fizice. Prin școala activă integrală se atinge acel obiectiv al învățămîntului numit de G. G. Antonescu idealism activ (punînd mai presus activitatea psihică de cea fizică, școala activă integrală este spunea el "idealistă".) În realitate, profesorul bucureștean nu poate fi considerat un reprezentant tipic al "școlii active", așa cum o înțelegeau marii inovatori de la începutul secolului (Dewey, Montessori, Claparède, Decroly, Ferrière). Pentru toți aceștia, activitatea practică (experiența) era principalul izvor de cunoștințe. Pentru ei
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
a științei pedagogice". Constituindu-se ca o reacție față de "pedagogia filosofică", "Cercul de studii" a combătut orice amestec al filosofiei în cercetarea fenomenului educației. Dar, dincolo de metodele de cercetare, oricît de riguroase ar fi, există anumite principii filosofice materialiste sau idealiste, mărturisite sau nemărturisite pe baza cărora datele obținute sînt interpretate. Fără o viziune filosofică unitară, cercetările experimentale rămîn fragmentare, incapabile să se sintetizeze. Criticînd, așadar, pedagogia filosofică (și pe bună dreptate se aduceau obiecții caracterului ei excesiv deductivist), Em. Brandza
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
vrute și conduse de Dumnezeu. Sub aspect moral, Renouvier considera persoana, ca și Im. Kant, totdeauna ca scop; iată un motiv pentru care personaliștii consideră concepția lor expresie a umanismului. De la începuturile sale, personalismul s-a manifestat ca o filosofie idealistă, de inspirație creștină, care reia unele idei ale teologiei și spiritualismului medieval sau modern (9, p. 47; 10, p. 21). Deși, în deceniile următoare, personalismul s-a depărtat destul de mult de tezele renouvieriste, el s-a considerat o filosofie în
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
primul. Unul dintre fiii proprietarului privea cu o anumită suspiciune la asemenea „doctori“, Îmbrăcați ca vai de ei și atît de evident lihniți de foame, dar a tăcut din gură și ne-a lăsat să mîncăm după voia inimii noastre idealiste. Am ajuns În asemenea hal Încît trebuia să pășim cu grijă, ca să nu ne călcăm pe burți. Am reparat pedala și alte cîteva probleme minore și am pornit din nou spre San Martín de los Andes, unde am ajuns exact
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
nici o întârziere, H. Sanielevici a răspuns tot prin cartă poștală: "Socialismul e mișcarea muncitorilor contra trântorilor; cât despre Dumnezeu, te anunț că nu există". * De la "Contemporanul" la "Viața Românească" Mișcarea socialistă nu face parte din istoria Iașului, decât cu faza idealistă și nebuloasă a începuturilor sale, deci până în primăvara anului 1893, când a avut loc plecarea la București a lui Ioan Nădejde, a șefului, a animatorului. De la această dată înainte, centrul său de conducere și de acțiune e Capitala, câmpul său
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
în care aș fi putut cădea. Nu spun că dejunurile noastre erau congrese de îngeri sau înțelepți. Ar fi absurd. La vârsta noastră, în cadrul și în condițiile în care ne găseam, ele se terminau adesea în libațiuni prelungite. Cât de idealistă să fie, tinerețea rămâne în primul loc senzuală. Ceea ce pot afirma însă, e că dezordinea noastră, în lucrurile aceste, n-a mers niciodată până acolo unde ne-ar fi putut pune sufletele în mare pericol. Și apoi, de ce mi-aș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
poate să-l și îndepărteze de el. Realismul și Idealismul sunt adevărate amândouă. Arta amplifică întotdeauna natura, dar aceasta împlinire poate să aibă loc la fel de bine în sensul obiectivității ca și în cel al subiectivității. Arta este întotdeauna realistă și idealistă în același timp, întrucât începe prin a suprima un anumit aspect al lumii și pentru a afirma un altul. Jocul creativ al artistului este o luare în posesie a lumii și o fugă de lume: el vrea să o cucerească
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
trimestrului I. Nu ne îndoim că lucrurile vor fi așa cum Ducu singur a promis, adică foarte bune. Mă grăbesc să răspund și cu informațiile cerute. Nuța a copiat textul bacovian Existînd din Flacăra (îl ai alăturat). Celelalte două reviste, Revista idealistă (Botoșani, 1902) și Revista literară (1947) nu sunt aici, în fondul Bibliotecii Centrale. Dacă Revista literară se află la Biblioteca filialei Academiei, vei avea textele în trei-patru zile. Aștept de la cumnata mea informațiile. Firește că aș vrea să scriu despre
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
a oprit ci, dimpotrivă, a continuat și cu alte aprecieri negative care au condus În final la demonizarea efectivă a acestei publicații. Astfel, Necula Își motivase o intervenție astfel: „Poezia <<Eu>> emitea ideea imposibilității cunoașterii, incognoscibilității lumii, vieții (idee pur idealistă)” or, filozofia făurită de mințile bolnave al celor doi corifei germani de naționalitate (autocenzurat), Marx și Engels, propovăduia materialismul dialectic, contrar sută la sută idealismului de care omenirea a fost condusă Încă de la originile sale și până În prezent. Mare greșeală
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
parale în articole și broșuri. Asta în primul rând, probabil, din cauza piesei Les mains sales. Dar nu numai. Mai era și filozofia. Nimeni probabil nu citise L’être et le néant, dar ce putea să fie decât o filozofie dușmănoasă, idealistă, burgheză și decadentă ? Mai ales că, așa se auzise, era inspirată dintr-o filozofie nemțească numită „existențialism” a unuia Heidegger, hitlerist notoriu. Așa că în lunga perioadă a realismului socialist Sartre era făcut albie de porci și prin urmare noi, elementele
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Durkheim și medicul psiholog Pierre Janet (fiul filozofului Paul Janet, a cărui ultimă carte, apărută în 1896, poartă titlul Principes de métaphysique et de psychologie). În Germania, școala neokantiană de la Marburg revenise strict la criticismul transcendental, făcând abstracție de sistemele idealiste post-kantiene și restrângând metafizica la problema posibilității și condițiilor cunoașterii a priori. Dar alte moduri de gândire, oarecum minoritare până atunci, au început să se impună în anii interbelici. Søren Kierkegaard, Lev Șestov, Nikolai Berdiaev devin stele călăuzitoare ale preocupărilor
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
dă autorul în suita celor 179 momente semnificative ale descoperirii Americii (ibid., pp. 202-211). Cunoașterea concretă se realizează pe coordonatele polul noosic-polul realității necesare. Polul noosic implică așa-numita vedere noosică. Contrar prejudecăților anti senzoriale și anti-somatice ale filozofiilor clasice idealiste, vederea noosică nu înseamnă repudierea sau nesocotirea vederii propriu-zise, empiric senzoriale. Adevărul nu e nici ceea ce nu se vede, nici doar ceea ce se vede. Pentru Camil Petrescu, una din cele mai crase forme de lene a minții este lenea percepției
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
student la o facultate privată este de 40 de Euro). În aceste condiții eu chiar mă mir cum rezultatele nu sunt, mecanicist vorbind, de 20-40 de ori mai proaste. Dar nu mă mir prea mult: educația este o profesie destul de idealistă și de implicantă. Pe aceasta pariază și guvernele și „sponsorii”: pe „plăcerea” (perversă?!) a muncii care ne costă salarii mici și răzmerițe ineficiente, dar și deprofesionalizarea. Acesta este ambientul financiar al situației de mai jos. Conduceri și profesori: starea de
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
de mai târziu) care consacră relația cu trecutul și care va proiecta procesul în sine al memorării la nivelul conștiinței și al mentalului colectiv. Pe lângă moștenirea aristotelismului, gândirea romană va prelua complementar și problematica transcendenței, dezbătute mai ales de filosofia idealistă, despre care se consideră îndeobște că separă materia de formă și că încadrează critic realitatea sensibilă 11, în numele unei ontologii absolute. Platon spune despre sofist, în dialogul cu același nume, că aparține grupului de producători de forme sensibile, care nu
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Laura e fata de măritat întîi, Ghighi fata de măritat pe urmă, Titus, în conflict temporar cu generația părinților, nu-i decât tânărul în căutarea rostului în viață care va repeta în curând cazul tatălui. Laura a trecut prin criza idealistă, dezamăgită s-a căsătorit cu un altul, pentru a cădea în orgoliul casnic. Ghighi reia întocmai aceleași ipostaze ale fetei de toate zilele. Tot romanul, cu toată aparența de scriere stilisticește cam trudnică, impune prin marele ton festiv cu care
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
duhul creștin și vor privi viața prin prisma meschină a materiei vor avea mari decepții. Biciuirile și samavolniciile de esență iudeomasono-comunistă cu care suntem loviți și azi chiar de unii slujitori sus puși ai Bisericii strămoșești care vor dărâmarea cetății idealiste a legionarului va deveni un bumerang de mari decepții pentru ei. Durerile noastre vor fi abia atunci înțelese, iar glasul sângelui pătimirilor noastre va striga de acolo, din adâncul pământului: „Nu împiedicați învierea neamului nostru creștin. Vor trece ani și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
dovedită în temeiul esteticii marxiste, și aceasta grație mai cu seamă rezultatelor la care s-a ajuns prin Georg Lukács. În continuă polemică, directă sau indirectă, cu esteticianul italian, filosoful maghiar a denunțat, în toate studiile din perioada interbelică, motivația idealistă a unor concepte croceene, dar nu le anulează esența pozitivă, ci, dimpotrivă, o recuperează în alt angrenaj teoretic. Ce separă tranșant poziția materialistă de cea idealistă e radicala diferență de concepție în ce privește natura artei. Ca „marxist ortodox”, Lukács nu se
TERTULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290157_a_291486]
-
cu esteticianul italian, filosoful maghiar a denunțat, în toate studiile din perioada interbelică, motivația idealistă a unor concepte croceene, dar nu le anulează esența pozitivă, ci, dimpotrivă, o recuperează în alt angrenaj teoretic. Ce separă tranșant poziția materialistă de cea idealistă e radicala diferență de concepție în ce privește natura artei. Ca „marxist ortodox”, Lukács nu se putea situa decât la antipodul concepțiilor autonomiste. T. urmărește minuțios curba evoluției filosofului, îi delimitează cu acuratețe etapele, dând o radiogramă edificatoare a avatarurilor parcurse de
TERTULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290157_a_291486]
-
Omul, statul și războiul utilitatea celei de-a doua imagini, pe care o apreciază ca nesurprinzând cele mai importante cauze ale fenomenelor internaționale și având, prin urmare, o putere explicativă insuficientă. Teoriile ce operează la primele două niveluri, realiste sau idealiste, sunt considerate astfel reducționiste și inductive și de aceea viciate explicativ, spre deosebire de teoria ce operează la al treilea nivel, considerată sistemică și deductivă. Al treilea nivel de analiză (sistemic) (internațional, global) se referă la sistemul internațional în ansamblul său și
PROBLEMA NIVELURILOR DE ANALIZĂ ÎN RELAŢIILE INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
își orientează observația nu doar asupra statelor, ci și (sau poate mai ales) asupra instituțiilor internaționale ca variabilă independentă modelând comportamentele statelor, indiferent de puterea lor, și relațiile internaționale în general. În afara celor două mari linii de gândire realistă și idealistă , marxiștii rămân greu încadrabili, întrucât folosesc nivelurile de analiză în accepțiunea singeriană, vizând ca entități în principal clasele și capitalul, ale căror interese și dinamică transgresează statele și națiunile. Teoria dependenței și cea a sistemelor mondiale, ca exemplificări particulare ale
PROBLEMA NIVELURILOR DE ANALIZĂ ÎN RELAŢIILE INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
de luptători iluminați. Puțini au fost aceia care au rezistat marii tentații de corupție a partidului liberal. Acest partid de la ivirea lui și până în zilele noastre a dus în continuu o acțiune de atragere înspre casa sa a tuturor elementelor idealiste, care au apărut în viața culturală și politică. Fiindcă promotorii și purtătorii acțiunii studențești de la 1922 nu puteau fi atrași, s-a căutat compromiterea mișcării prin alte mijloace. Momentul a fost găsit cu prilejul congresului anual al tuturor studenților, ținut
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
absolvi. Membru al „Grupului nostru” din jurul lui I. Minulescu, semnează în „Revista celorlalți”, „Viitorul”, „Convorbiri critice”, „Sămănătorul”, „Viața românească”, „Ramuri”. Din 1910 până la izbucnirea războiului mondial colaborează mai asiduu la „Facla”, „Viața socială”, „Falanga literară”, „Rampa”, „Insula”, „Universul literar”, „Revista idealistă”, „Capitala” ș.a. Concomitent, dă la tipar placheta La Fântâna Castaliei (1910), piesa Iov (1911), povestirea Zâna din fundul lacului (1912), precum și traduceri din Villiers de l’Isle Adam (Nuvele, 1911) și Th. Gautier (Arria Marcella, 1911). Acestora li se adaugă
DAVIDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286704_a_288033]