3,043 matches
-
ultime două categorii se fixează individual și social în identități prefabricate, ce îi postează în arii precare ale individualizării. Lipsiți de reflexivitatea propriei construcții, rămân cantonați subiectiv într-o stare a lipsei de sens al vieții. Retragerea este o construcție identitară bazată pe ascunderea în invizibilitatea socială în vederea consacrării unui sine care își conservă liniștea odată cu ignorarea, măcar aparentă, a unei mari părți dintre cele care se întâmplă în jur. Pentru evitarea competiției dintre indivizi, în virtutea unei inadaptări la schimbări prea
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
politicii, însă care intervin ocazional la vot pentru a bulversa toate predicțiile sondajelor și toate convențiile așteptării. Strategia retragerii este practicată de cei mai mulți intelectuali și de admiratorii lor sau de persoane ce adoptă coduri morale riguroase. Preluarea este acea construcție identitară ce se bazează pe împrumuturi de opțiuni, de stereotipuri sau de soluții ce răspund unui deficit identitar asumat. Variantele preluării sunt multiple și depind în mod fundamental de resursele personale disponibile, de capacitatea de a înlătura disonanța cognitivă prin construirea
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Strategia retragerii este practicată de cei mai mulți intelectuali și de admiratorii lor sau de persoane ce adoptă coduri morale riguroase. Preluarea este acea construcție identitară ce se bazează pe împrumuturi de opțiuni, de stereotipuri sau de soluții ce răspund unui deficit identitar asumat. Variantele preluării sunt multiple și depind în mod fundamental de resursele personale disponibile, de capacitatea de a înlătura disonanța cognitivă prin construirea consonanței elementelor cognitive disparate. Unii preferă preluarea și cantonarea într-o identitate etnică, religioasă sau culturală colectivă
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
față unor evenimente neprevăzute, ca pierderea locului de muncă sau a locuinței; unii aplică strategii reparatorii, alții pe cele de substituire a realității cu fantezii mai mult sau mai puțin realizabile. Preluarea se bazează pe imagini, emoții și alte resurse identitare exterioare individului și asociate cu alții sau chiar cu evenimente și obiecte saturate de o simbolistică relevantă. Mulți tineri practică strategii de preluare și mulți dintre cei care dispun de personalități imitative le adoptă cu ardoare și le părăsesc cu
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
relevantă. Mulți tineri practică strategii de preluare și mulți dintre cei care dispun de personalități imitative le adoptă cu ardoare și le părăsesc cu același sârg pentru a persevera în improvizații imitative. Fixarea, retragerea sau preluarea sunt strategii de construcție identitară ce marginalizează individualitățile care le practică și le postează într-o stare de inegalitate față de cei care, în virtutea individualizării, adoptă strategii active de prospectare a sinelui și de adaptare biografică la schimbările ce se produc și pe care le produc
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
pregnantă, angajarea individuală pentru inventarea sinelui se va accentua, responsabilitatea pentru afirmarea propriei libertăți va fi asumată. 3.6. Reflexivitatea ca mod de a fi Eliberați de structuri, prinși în jocurile inegalităților, ale individualizării tot mai accentuate și ale revoluției identitare, indivizii devin și sunt forțați să devină tot mai reflexivi. Piața competitivă tot mai extinsă și nevoia de reflexivitate individuală tot mai presantă transformă individul în acel subiect istoric solicitat să participe la rezolvarea unui număr crescând de probleme ale
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
proprietăți și printr-o simbolistică a opulenței și mobilității fără margini; de cealaltă, viața în sărăcie, fără speranță și fără comunicare. Pe de o parte, controlul patriarhal tradițional, cu care unii politicieni încă se identifică; de cealaltă, individualizarea și explozia identitară provocate și întreținute de piață și reflexivitate. Ne aflăm în stadiul confruntării dintre structură și individualizare, dintre societatea holistă și cea individualistă. O confruntare tipică pentru începuturile modernității reflexive. O confruntare economică și politică, socială și culturală în care una
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Prin ocupație s-ar realiza participarea în viața publică, pe când familia ar oferi cadrul de realizare al vieții private. În capitolul precedent am văzut ce transformări recente s-au produs în structura socială cu referire la aria ocupațiilor. Individualizarea, căutările identitare, extensia inegalităților și accentuarea reflexivității au fost procesele care m-au interesat. De data aceasta, propun să ne referim la familie și la relațiile de gen. Să încep prin a spune că noi, cei de astăzi, am moștenit de la societatea
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
la elementul "democrație"45. Concluzii În prezent, discuțiile despre multiculturalism aruncă o lumină nouă asupra trecutului statelor naționale moderne, asupra ideilor-forță care au stat la baza apariției lor. După căderea comunismului a început un amplu și activ proces de construcție identitara aducând în centrul dezbaterilor tema identității și datorită răsturnărilor axiale (valorice). Unii autori consideră că schimbările care au avut loc în Europa de Est au afectat strategiile identitare de la o generatie la alta46. Dinamică identitara în rândul popoarelor din UE (a cetățenilor
[Corola-publishinghouse/Science/84979_a_85764]
-
apariției lor. După căderea comunismului a început un amplu și activ proces de construcție identitara aducând în centrul dezbaterilor tema identității și datorită răsturnărilor axiale (valorice). Unii autori consideră că schimbările care au avut loc în Europa de Est au afectat strategiile identitare de la o generatie la alta46. Dinamică identitara în rândul popoarelor din UE (a cetățenilor) este afectată/accentuată de criză economică și financiară.Insul are identitate întrucât se autoidentifică în raportările lui, în cadrul acestora. Identitatea socio-culturală este rezultatul unui proces continuu
[Corola-publishinghouse/Science/84979_a_85764]
-
un amplu și activ proces de construcție identitara aducând în centrul dezbaterilor tema identității și datorită răsturnărilor axiale (valorice). Unii autori consideră că schimbările care au avut loc în Europa de Est au afectat strategiile identitare de la o generatie la alta46. Dinamică identitara în rândul popoarelor din UE (a cetățenilor) este afectată/accentuată de criză economică și financiară.Insul are identitate întrucât se autoidentifică în raportările lui, în cadrul acestora. Identitatea socio-culturală este rezultatul unui proces continuu de identificare similară cu a celorlalți, cu
[Corola-publishinghouse/Science/84979_a_85764]
-
europeană care urmează să fie construită se va face pe baza fondului comun cultural al statelor europene, păstrându-se varietatea și diversitatea culturală națională și regională. Identitatea europeană nu este altceva decât o continuare a identității naționale, un alt nivel identitar, la nivelul continentului și al Uniunii Europene 51. Europa reprezintă înainte de toate o comunitate de valori, iar scopul unificării europene este să realizeze, să testeze, să dezvolte și să păstreze aceste valori. Valorile europene fundamentale au la bază toleranță, umanitatea
[Corola-publishinghouse/Science/84979_a_85764]
-
a) păstrarea, afirmarea și promovarea identității etnice, culturale, lingvistice și religioase a românilor de pretutindeni, în conformitate cu standardele și practicile europene și internaționale în materie; ... b) dezvoltarea legăturilor cu România ale românilor de pretutindeni, prin asigurarea unui cadru adecvat de afirmare identitară și a spiritualității românești specifice a acestora, în conformitate cu legislația română, precum și cu normele europene și internaționale relevante; ... c) sprijinirea organizațiilor și asociațiilor culturale reprezentative ale românilor de pretutindeni, în vederea stabilirii unui parteneriat eficient care să urmărească promovarea imaginii României și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252348_a_253677]
-
Chimie, Biologie, Geografie Teme de cercetare postdoctorală 1. Riscurile naturale în Carpații Meridionali 2. Impactul asupra populației și asupra activităților economice, gestiunii și zonajului 3. Studii bioinformatice asupra interacțiunilor protein-proteine 4. Studii avansate privind dinamica sistemelor teritoriale și a structurilor identitare 5. Studiul disparităților teritoriale și definirea de strategii teritoriale 6. Studii demografice și de capital uman 7. Studii de potențial turistic 8. Gentrificație și înnoirea urbană 9. Geografie istorică și toponimie, geografia etniilor și religiilor 10. Sisteme informaționale geografice 11
EUR-Lex () [Corola-website/Law/244410_a_245739]
-
sumativă a unor afirmări pe cont propriu. Selecția unui congener (deși, din pro-priu-i portret de autor de antologie Stancu omite, cu cochetărie, anul nașterii, 1902), nu a vreunei autorități critice în materie de poezie fragedă, făcută în anii tuturor crizelor identitare, generaționiste, în deceniul, ori chiar lustrul, cred că am putea spune, al lui eu și al lui nu. Din prezentările bio-bibliografice, nu foarte generoase, așezate sub numele fiecărui poet, se vede limpede că sînt oameni care au nu atît operă
Poezia la 1934 by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7352_a_8677]
-
Palatul Băncii Naționale a României, Universitatea, Ministerul Agriculturii, Ministerul Lucrărilor Publice (astăzi Primăria Generală a Capitalei), Cercul Militar Național, Palatul Regal (Muzeul Național de Artă al României), Ateneul Român. Și-ar putea imagina cineva cum ar arăta Bucureștiul fără aceste clădiri blazon, simbolurile identitare ale Capitalei României, la scară mondială? Ar fi un coșmar. Așa cum înălțarea lor la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea ține de domeniul miracolului. Nicolae Șt. Noica, fost ministru al Lucrărilor Publice și Amenajării teritoriului
O plimblare prin micul Paris by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6595_a_7920]
-
mai ales, în jurul noțiunilor suprarealiste familiare. Devine astfel și mai clară imaginea unei mitologii paralele, ușor parodice, atent construită cu personajele și simbolistica ei. Stările intermediare" și straniile evenimente, precum Congresul Hieroglifelor, Simpozionul de Vise din țara Intermediară, Parada ,rochiilor identitare" ale Lecadei, provoacă viziunile și codurile/ conduitele suprarealiste. Fiind mult joc (lingvistic și retoric), e multă butaforie, paradox, tautologie și ,coincidențe insistente" în dicteul cvasiautomat practicat de Iulian Tănase (de altfel, există nenumărate constante în ultimele sale volume de poezie
Spre Graalul suprarealismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11474_a_12799]
-
dintre Occident și Orient, dintre Vest și Est, chiar dacă în ambele zone ale continentului s-au încercat formule de omogenizare internaționaliste, economice și politice. în U.E., comunitățile naționale sunt (și vor fi) "obligate" să-și mențină încă multă vreme diferențele identitare marcate istoric. Discrepanțele în planul civilizației sunt, desigur, profunde, dar și cel mai ușor de atenuat. Este adevărat că pentru Estul continentului, afectat de sincopa comunistă, reducerea lor presupune o sumă de sacrificii sociale pe care Occidentul le-a evitat
U.E. și România by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/9070_a_10395]
-
număr de voturi din România anului 2000 și nicidecum imaginației celor de la The New York Review of Books. Dl Brezianu reproșează politologului american cîteva ,,accente exagerate". De pildă acela pus pe participarea României alături de Germania hitleristă la război ori pe ,,obsesia identitară" arătată de români după 1918 (dl Brezianu traduce expresia prin ,,șubrezenia identității naționale", ceea ce este altceva). Dar, indiferent de conjuncturi, nu sînt accentele cu pricina la locul lor? E iarăși surprinzător să-l vedem pe dl Brezianu invocînd ,,voința națională
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15738_a_17063]
-
îndepărtate origini romane (cere devenise sinonimă de iobăgie sau șerbie), la afirmarea unei identități proprii și a revendicărilor sociale și politice consecutive, a căror concretizare este statul român independent. În Evul Mediu, religia era, mai degrabă decât limba, principalul reper identitar al populațiilor. În Transilvania, pe atunci condusă de nobilimea maghiară catolică, schisma religioasă din 1054 a inaugurat o discriminare negativă a populațiilor credincioase Ortodoxiei, anume „șcheii” (slavii precum sârbii, bulgarii sau rutenii) și mai ales românii, care au fost considerați
Renașterea națională a României () [Corola-website/Science/296814_a_298143]
-
de la București ținutul dintre Prut și Nistru devine o gubernie a imperiului Rusiei, atunci denumită gubernia Basarabiei (anterior, numele românesc «"Basarabia"» desemna numai regiunea denumită de Turci «"Bugeac"»). Din 1812, au intrat în concurență, pentru locuitorii acestui teritoriu, două concepții identitare potrivnice: «românismul» care promova unirea politică și culturală a tuturor vorbitorilor graiurilor est-romanice indiferent de împărățiile ale căror supuși erau (Imperiul Habsburgic, Imperiul Rus sau Imperiul Otoman), și «moldovenismul» susținut de autoritățile rusești, care (fără să fie încă astfel denumit
Istoria Republicii Moldova () [Corola-website/Science/299309_a_300638]
-
împartă menirea între două direcții: pe de o parte să slujească ideologia partidului-stat care îi coordona existența, teatrul trebuind să realizeze spectacole cu conținut agreat de sistemul comunist, pe de altă parte să contribuie la păstrarea limbii și a conștiinței identitare a germanilor din România, al căror număr scădea însă în mod constant, mai ales începând cu anii ’70. Emigrarea multor germani din România - care a devenit un fenomen masiv în anii ’70-’90 - va afecta activitatea funcțională a instituției, numărul
Teatrul German de Stat din Timișoara () [Corola-website/Science/333762_a_335091]
-
taie plopii, cârpele care atârnă prin copaci etc. Bineînțeles, sunt câteva probleme în plus: nu doar raportul omului „nou”, nouăzecist, cu omul vechi, comunist, dar și raportul basarabeanului cu rusul, respectiv cu românul. Problema ontologică, istorică, morală etc. se complică identitar, zombie-ul moldovean are și o „dimensiune” națională, nu doar socială, el este un refuzat la salonul națiunilor, un bicefal dintr-o specie imprecisă. Iulian Ciocan a scris o carte uimitor de profundă și de simplă în același timp, într-o
Povești din Basarabia by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/5571_a_6896]
-
mea se va orienta, de aceea, după formula conceperii noțiunii de identitate drept reflectare a tabloului specific ce se obține prin convergența unui număr determinat de factori ce se referă exclusiv la subiectul identificat și care îi atribuie o personalitate identitară unică. Deși deficitară pe plan de conținut concret, la fel ca orice noțiune generalizatoare, consider această formulă aplicabilă în analiza noțiunii de identitate în oricare dintre ramurile științelor umanist- sociale și istorice. Însă înainte de a proceda la abordarea directă a
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
și asimilate la răscrucea unor împrejurări istorice proprii fiecăruia dintre aceste două popoare, până ce avatarurile istoriei poporului evreu au condus grupuri de populații evreiești să se stabilească pe plaiurile Țărilor Române, provocând în felul acesta contacte care au fecundat imaginea identitară a celor două popoare. Nu este cazul, în cadrul de față, să rezum traiectoria evoluției poporului român de la origini și până la conjuncția petrecută cu populațiile evreiești. În schimb, cred că, pentru a înțelege fenomenul stabilirii unor populații evreiești pe teritoriul provinciilor
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]