13,415 matches
-
toate zilele: "Îngerul meu de Pază/ Îmbrăcat în haine de polițist", "Vreme închisă, grea, bănuitoare"; "Acum chiar vremea parcă se deschide,/ Acum nu ne mai temem, acum așteptăm"; E liniște mai mult decît este". "Omul nou", de facto omul mințit ideologic, înrobit suferințelor, e consubstanțiat lui Crist. Unui Crist rural, în felul în care tradiționaliștii noștri interbelici înveșmîntau motivele evanghelice în strai românesc: Încă un om își duce crucea-n spate,/ Senin, de parc-ar duce-un sac la moară,/ Și
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
o dată cu cele aproape trei secole scurse, înțelesul originar și să fi devenit în zilele noastre un act manqué; o lipsă, fatală, și, în aceeași vreme, un transfer istoric de sens: Libertatea adevărată să fi ajuns nu apanajul unei simple revoluții, ideologice, ca cea franceză, ci rezultatul unei deveniri mult mai importante ca aceea a unității făurite pe un nou continent de către imigranții celor mai felurite nații fugind de realitățile politice și economice din țările lor și găsind în lumea nouă un
Statuia Libertății by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17201_a_18526]
-
greu de trecut cu vederea. Provenind dintr-o credință nesmintită în valorile democrației și libertății, chiar exagerările sale conțineau o puternică încărcătură simbolică. Legat, cel puțin pentru mine, indestructibil de revista "22" - articolele sale alcătuiesc, de ani buni, coloana vertebrală "ideologică" a publicației din Calea Victoriei 120 -, aflu uluit că, recent, Gabriel Andreescu a fost cenzurat în propria revistă! Sunt de acord că întreaga responsabilitate pentru ce se publică într-o gazetă revine conducerii acesteia. Numai că revista "22" are - și a
Taifun în Calea Victoriei, 120 by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17224_a_18549]
-
din toate părțile. L-am văzut în această postură și la cinema, la un jurnal vorbitor. Despre mâna lui lungă povestesc martorii oculari." etc. Libertatea spirituală a lui Petre Pandrea este șocantă chiar și azi, când nu mai există teroarea ideologică din timpul comunismului. Prejudecăți, tabu-uri, reguli nescrise ale snobismului, nimic din ceea ce falsifică gândirea nu este respectat de scriitor. Până și într-un moment în care avem prea multă libertate, sau așa ni se pare, el ne învață să
UN SINONIM PENTRU FRENEZIE: PETRE PANDREA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17242_a_18567]
-
stăpîneau gîndirea sociologică. Filosoful liberal n-a fost ascultat cum se cuvine. Ca și Hayek, acela care i-a deschis paginile revistei Economica în 1944-1945, ca și Aron și alții, Popper a predicat o bună bucată de vreme în deșertul ideologic marxizant. Prăbușirea comunismului, pe care Popper a apucat-o, nonagenar fiind, a readus pe tapet antiistoricismul său. Experiența istorică a validat, paradoxal, singura mare teorie a secolului cares-a opus predicției în materie de dezvoltare socială. Popper s-a dovedit profet
Lege și scop în istorie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17257_a_18582]
-
acum că dl Gheorghiu împărtășește convingerile dnilor Voicu și Reichmann cu privire la antisemitismul care ar caracteriza un grup important de intelectuali români, rezultat al absenței unui "examen critic" de care "cultura românească are în continuare nevoie". Dacă dl Gheorghiu și prietenii ideologici ai d-sale ar fi făcut cu adevărat acest examen, am fi fost scutiți de învinuiri aberante, precum aceea că directorul editurii Humanitas ar fi "exegetul entuziast al unor filosofi naționaliști, al căror trecut fascist l-a ocultat sistematic" (e
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17255_a_18580]
-
dar e limpede că "patrimoniul cultural problematic" pe care dl Liiceanu l-ar fi repus în circulație este constituit de opera lui Eliade, Cioran și a altora ejusdem farinae. Stângăcia în exprimare a dlui Gheorghiu vine din frecventarea unei stângi ideologice specializate în confundarea liberalismului cu extrema dreaptă și în proclamarea ideologiilor de stânga ca deținătoare ale adevărului. Am trăit să vedem, zece ani după revoluție, cum un intelectual fugit în Occident din infernul ceaușist gândește opozițiile doctrinare în același mod
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17255_a_18580]
-
moartea lui Stalin și pe care discursul lui Hrusciov de la Congresul XX al PCUS ar fi trebuit s-o continue a fost o vreme blocată de cele întîmplate la Budapesta. Faptul s-a reflectat în cultură. Reîntronarea unor drastice exigențe ideologice are ca urmare, în 1958-1960, retragerea dreptului de semnătură unor scriitori, o campanie anti-Călinescu orchestrată direct de Răutu, broșura lui Ov. S. Crohmălniceanu despre realismul-socialist etc. Și, probabil, întărirea supravegherii lui Blaga. Mai cred că însăși dorința partidului comunist de
"Diversionist în sectorul ideologic" by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17275_a_18600]
-
între 1995 și 1998: același S.R.I., dar sub doi directori în succesiune, i-a pus la dispoziție fiicei poetului dosare complet diferite. Motivul deschiderii unui dosar de "acțiune informativă" legat de Blaga a fost considerarea lui ca "diversionist în sectorul ideologic". Altfel zis, citea autori străini, le promova ideile contrare ideologiei oficiale din R.P.R. și îi influența negativ pe tineri. Toată tevatura (anchete, sute de pagini de rapoarte, salarii, interogatorii, procese etc.), pentru atîta lucru. Și cînd te gîndești că bieții
"Diversionist în sectorul ideologic" by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17275_a_18600]
-
-i sprijine în propria bătălie contra obscurantismelor la modă. Readucerea lui Maiorescu în librării și programe didactice, după articolul lui Liviu Rusu din 1963, a reprezentat, desigur, o nobilă recuperare, dar nu însoțită neapărat de conștiința clară a unei alternative ideologice la confuzia căreia proletcultismul îi dăduse naștere și pe care o întreținea cu mare grijă. în 1970, cînd eu însumi am publicat Contradicția, nevoia de Maiorescu nu apărea ca obligatorie majorității intelectualilor români. Noul obscurantism din deceniul care urma (protocronismul
Maiorescu, astăzi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17291_a_18616]
-
mahalagismul cultural" și "verbozitatea metisă" identificate de Camil Petrescu în literatura din a doua parte a secolului XIX cunosc o șocantă revitalizare din 1989 încoace. Țintelor de natură literară subliniate de Camil Petrescu li se pot adăuga cele de natură ideologică pe care le-a avut în vedere E. Lovinescu. Apelul la ordine și la rațiune a redevenit actual în confuzia de astăzi a valorilor artistice, morale și ideologice. Dacă ne întoarcem la esența concepției maioresciene asupra artei, observăm că ea
Maiorescu, astăzi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17291_a_18616]
-
literară subliniate de Camil Petrescu li se pot adăuga cele de natură ideologică pe care le-a avut în vedere E. Lovinescu. Apelul la ordine și la rațiune a redevenit actual în confuzia de astăzi a valorilor artistice, morale și ideologice. Dacă ne întoarcem la esența concepției maioresciene asupra artei, observăm că ea a jucat, la rîndul ei, un rol cu mult mai însemnat decît au fost dispuși să creadă chiar susținătorii ei din secolul XX. În lipsa ei vădită de sofisticare
Maiorescu, astăzi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17291_a_18616]
-
cîștiga astfel un pic de substanță, un pic de notorietate, un pic de existență, că se vor smulge din neantul mediocrității, neant totuși - totuși! - fără culoare și fără frontiere, fără apartenență de religie, origine etnică, sex, convingeri politice și atașamente ideologice (reale sau mimate)... În cultură, o nulitate "umanistă" nu e nici mai presus, nici mai prejos decît o nulitate "antidemocrată", după cum o nulitate de dreapta nu e nici mai presus, nici mai prejos decît o nulitate de stînga - dar nimic
Fără ieșire?! by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/17314_a_18639]
-
reprezentant al acesteia care a expus în spațiile muzeului fiind, probabil, Florica Prevenda. O asemenea politică expozițională nu este nici lipsită de un suport real în ceea ce privește oferta momentului artistic actual, după cum nu este nici inocentă în ceea ce privește mesajul moral și semnalul ideologic lansate de aici. Ambele generații, de departe cele mai coerente și mai puternic structurate, reprezintă, în arta românească de astăzi, două tipuri de angajament: generația șaptezeci, unul spiritualist, cu o tentă neotradiționalistă în general senină și relaxată, însă foarte dinamic
Arta contemporană la Muzeul Național: Sorin Ilfoveanu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17321_a_18646]
-
înseamnă că supune totul, inclusiv spiritul european, unei judecăți critice). "Regimul comunist - explică Vitalie Ciobanu - a inventat o nouă formă de compromitere a valorilor: "iubirea" stridentă, omagierea hipertrofiată, provenită din folosirea unor personalități de marcă ale culturii la întărirea suporturilor ideologice ale Puterii. Mai întâi sub ceaușism, apoi în hibridul politic și social care l-a moștenit, inclusiv în independenta de țara și de idealurile lui Eminescu Basarabie (fenomenul ar merita o examinare separată), ceea ce sporește și mai mult grotescul delirului
REZERVA DE LUCIDITATE A REPUBLICII MOLDOVA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17315_a_18640]
-
Occidentul Europei. Etimologic, romanii înțelegeau prin acest cuvînt trib sau popor. Oricum, națiunile, atunci cînd s-au constituit, au pornit de la etnii (spații lingvistice). Două sînt cărțile fundamentale care, la sfîrșitul secolului al XVIII-lea, care au contribuit la fortificarea ideologică a conceptului de națiune: Contractul social (1762) al lui Rousseau și Ideile asupra filosofiei omenirii (1784) de Herder. Indiferent dacă Rousseau punea accent pe ideea suveranității poporului iar Herder stăruia asupra diferențierii popoarelor, prin caracterul distinct, manifestat prin limbă și
Națiunea - geneză, prezent și viitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17333_a_18658]
-
un liant care să solidarizeze grupuri umane, de o proveniență comună. E un principiu abstract ca atîtea altele, care a creat însă o legătură socotită, pe nedrept consideră autorul nostru dl. Lucian Boia, perpetuă, cînd, de fapt, ca orice construcție ideologică, trebuie să țină seama și de sfîrșitul ei previzibil. Apoi, dl. Lucian Boia pătrunde mai adînc și pornind de la ideea că "națiunea este o mare solidaritate", consideră - o fi avînd dreptate? - că limba, religia, teritoriul, istoria, structurile economice (specifice, totuși
Națiunea - geneză, prezent și viitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17333_a_18658]
-
ortodoxă, coroborat cu o evocare instituțională a vieții ecleziastice, Ion Gheorghe s-a înfundat în zona mîloasă a unei arheologii fantaste, stăpînite de năzăririle unui imperialism tracic, Adrian Păunescu a schimbat registrul liric propriu-zis pe unul lozincard-agitatoric, așadar de prefabricate ideologice, reglate, conform preferinței intime, la mulți decibeli etc. Cum stau lucrurile cu Constanța Buzea? După cum ne informează autoarea, copilăria sa a fost însemnată, precum cea a lui Blaga, de o traumă a tăcerii: "Sînt un om timid pe viață.(...) Iată
Poezia Constanței Buzea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17316_a_18641]
-
punct, pe estetic împotriva filosoficului (sperietoarea marxistă pîndea) și pe rațional contra religiosului (aici pîndea sperietoarea comunistă). Chiar dacă știam că arta își are arcanele obscure în care mintea singură nu pătrunde, preferam să ne considerăm lucizi, adică imuni la fanatismele ideologice, boala cea mai gravă și răspîndită din regimul comunist. Încărcătura spirituală a eseurilor lui Balotă ne depășea puterile și ne speria. Și, totuși, dincolo de aparenta lor neaplicare la prezent sau de formula lor oarecum bombastică, eseurile conțineau un cult al
Cîrtița și Hegel by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17346_a_18671]
-
le-a manifestat (sic) zgomotos prin localurile capitalei!" Articolașul "dat anonim", inaugurează, fără să o știe, lungul drum al turnătoriei și al mediocrației în cinematografia românească. În publicistica de gen a anilor '50, autorul descifrează, cu ironie, "o desăvîrșită unitate ideologică și lexicală". Pentru că trebuie să dăm un nume, să spunem Florica Șelmaru: " Dacă cineva întreabă: este Viața învinge un ajutor în îndeplinirea planului cincinal? i se poate răspunde din toată inima: Da!"... Și poate am rîde cu lacrimi, dacă nu
Spațiul ingrat și nenorocul istoric by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17359_a_18684]
-
de imagine, fie ea și sumară, care privește ultimii ani ai regimului comunist este foarte importantă pentru că pe structura ei se vor manifesta marile tendințe din deceniul 1990 - 2000. Liberi dintr-odată, fără comenzi oficiale, fără cenzură și fără supraveghere ideologică, artiștii au trăit un prim moment de adevărată derută. Cel mai puternic zdruncinați au fost artiștii de curte care au rămas, peste noapte, orfani: adică s-au trezit dintr-odată fără îndrumători, fără protecție și fără comanditari. Un pictor ca
După zece ani (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17358_a_18683]
-
în stare de libertate, al uniunilor, transmitea un anumit mesaj către creația însăși, către fiecare membru în parte și chiar către publicul larg care se obișnuise deja să descifreze în această zonă începutul unor promisiuni. în condițiile unei asemenea decomprimări ideologice și ale unei reale și abrupte libertăți de manifestare, Uniunea Artiștilor Plastici și-a proclamat insurgent identitatea atît prin debarcarea pictorului de curte Viorel Mărginean din funcția de președinte, cît și prin ieșirea nițel țîfnoasă și ostentativă din schemele Ministerului
După zece ani (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17377_a_18702]
-
Butnaru aparține unei perioade în care expresia trebuia să fie mai supravegheată (era supravegheată, din afară, prin mecanismele cenzurii!), de unde derivațiile ei fantast-persiflatoare, jocul cu tîlc pe care se bizuie. E ca o partidă de șah cu adversarii de temut, ideologici. Irina Nechit reflectă, în versurile ei, o detentă, o "eliberare". Mai puțin intelectualizată și mai puțin crispată, producția ei pare a-și fi cîștigat dreptul la mărturia "naturală", egală cu sine. Dramatismul condiției personale pe care s-a altoit dramatismul
Ironie și patetism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17368_a_18693]
-
variantele sale) și adepții democrației liberale. Dacă publicistica face începutul, poezia îi urmează. în două feluri. Mai întîi, prin acea parte a ei (Doina, de exemplu, dar atîtea altele, îndefinitiv) care, în mod direct, putea sluji unor vederi politice sau ideologice. E sigur că redactorii de la Porunca vremii reproduceau, lîngă titlul revistei, două versuri din Doină ("Cine-au îndrăgit străinii/ Mînca-i-ar inima cînii"), nu pentru reîmprospătarea cotidiană a bucuriei lor estetice, dar pentru că se simțeau întăriți în convingerile lor xenofobe. Eminescu
Eminescu - scopul și mijloacele by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17403_a_18728]
-
peste care nu se poate trece. Așa se vorbea despre el. Am avut parte de o aiuritoare deziluzie. Mihai Eminescu, cu un scenariu semnat de Vasile Nicolescu, reprezintă unul dintre actele cele mai banale ale recuperării în cămara de argumente ideologice a numelui marelui poet. Aflu, totuși, mai pe la începuturi, amănuntul interesant că țăranii l-au zugrăvit pe poet printre sfinții de pe pereții bisericii din Ipotești, și mă mai bucur de câteva peisaje superbe. Apoi - un delir psihanalizabil răstit la spectator
Eminescu și posteritatea de celuloid by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17414_a_18739]