1,300 matches
-
1920), piesa La 30 de ani - poate după Paul-Bernard Rosier -, un amestec de farsă și vodevil, s-a jucat stagiuni de-a rândul. Tonul surâzător, de badinerie, este acela care convine cel mai mult comediografului, cum se întâmplă în sprințara idilă Dragoste de cioban. În schimb, Lizi („Convorbiri literare”, 1894) este o melodramă întocmită după regulile genului (lacrimi, taine, dezvăluiri senzaționale). P.-M. e un scriitor cu lecturi moderne, un admirator, probabil, al dramaturgiei scandinave, al lui H. Ibsen îndeosebi. Piesa
POLIZU-MICSUNESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288876_a_290205]
-
pentru cometa Halley, Chișinău, 1987; Cubul de zahăr, Chișinău, 1991; Lunaticul nopții scitice, Chișinău, 1995; Păsări mergând pe jos, Chișinău, 2001; Careul cu raci, Chișinău, 2003. Repere bibliografice: Leo Butnaru, Probabilitate și probitate, LA, 1983, 25 august; Mihai Cimpoi, Între idilă și dramă, LA, 1983, 3 noiembrie; Ion Ciocanu, Marginalii la un debut, în Cartea poeziei, Chișinău, 1985, 117-120; Andreea Deciu, Neajunsurile perfecțiunii, RL, 1992, 4; Voichița Sasu, Dulce-amarul vieții basarabene, TR, 1992, 14; Mihai Cimpoi, Utopia și antiutopia lui N.
POPA-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288913_a_290242]
-
totuși sub control. Chiar într-unul din primele texte ale lui P., Biblioteca antiqua, critica remarcă un „ciudat amestec de «consignație» epică, unde coexistă «pacific» cronica istorică mistificată, decalcul după documentul istoric, jurnalul intim, memorialul de călătorie, crochiul marin, poezia idilei rustice etc.” (Radu Enescu). Expresia este frustă, proaspătă, adeseori neașteptată, mizând frecvent pe imaginația parodică, pe estetizarea limbajului științific, ca și pe recuperarea în plan ironic a vorbirii cotidiene. Asupra prozelor ficționale ori semificționale ale lui P. stăruie, alternativ, umbra
PORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288975_a_290304]
-
melancolie, pare marcat de o suferință fără leac. E un solitar, disprețuind viața artificială și zgomotoasă din saloane și regăsindu-și liniștea în mijlocul unei naturi luxuriante, „templu” în care poate medita în voie la deșertăciunea și nestatornicia celor lumești. O idilă castă se înfiripă între el și o tânără, Aurélie, dragostea lor fiind tratată de romancier într-un registru de melodramă, cu lacrimi și extazuri, până la sfârșitul patetic al celor doi. Fata moare de ftizie, iar contele de prea multă durere
PREDESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289004_a_290333]
-
John Cowper Powys, Cercul nebunilor, București, 1982; Lawrence Durrell, Mountolive, București, 1984, Clea, București, 1984; G. K. Chesterton, Hanul zburător, București, 1985; George Meredith, Unul dintre cuceritorii noștri, pref. trad., București, 1986; Aharon Appelfeld, Badenheim ’39, București, 1988; Thomas Hardy, Idilă pe un turn, București, 1988; Raymond Federman, Îndoita vibrație. Zâmbete în Washington Square, București, 1989, Celor pe care i-ar putea interesa, București, 2000; Al. Dumas-fiul, Dama cu camelii, București, 1991; Norman Spinrad, Solarienii, București, 1992; Radu Florescu, Raymond McNally
RALIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289123_a_290452]
-
personajele feminine. Al doilea roman, Marele ospăț (1947), reeditat cu titlul Viața în oglinzi (1970), e construit cu tehnica lui Proust. Grigore Olmazu, moșier, avocat, fost ministru, revede, la vârste diferite, propriul trecut. Resuscită în „oglinzile” amintirii secvențe, momente ale idilei din liceu și din studenția pariziană cu fosta soție, care avea să îl părăsească, situații din lagărul german de prizonieri, scene din căsnicia devenită mai infernală decât acel lagăr ori situații din zilele când, în drum spre Paris, ca membru
MOVILA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288263_a_289592]
-
doi crapi”, București, 1909; Camille Flammarion, Visuri înstelate, București, 1909; Ludwig Fulda, Prostul, București, 1910; Prosper Mérimée, Don Juan, București, 1911; Maxim Gorki, Omorul, București, 1912; Leonid Andreev, Prăpastia, București, 1912; Matilde Serao, Visul unei nopți de dragoste, București, 1915, Idila paiaței. Ciccotto, București, f.a., Iubire pierdută, București, 1921; Edmondo de Amicis, Cuore, București, 1916; Karl May, Saiwa-Tjalem, București, 1926. Repere bibliografice: Iorga, Pagini, I, 254-255; Izabela Sadoveanu-Evan, Impresii literare, București, 1908, 201-212; Dimitrie Anghel, Fantome, București, 1911, 69-80; Dafin, Figuri
NADEJDE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288345_a_289674]
-
poeți clasici și moderni (La Fontaine, Florian, Béranger, Victor Hugo, Alfred de Musset, Paul Verlaine, Giosuè Carducci, Alexander Pope, Heine, Lenau ș.a.). Își desăvârșea pregătirea, tot sub conducerea fostului său dascăl, acum profesor universitar la Cluj, pregătind teza de doctorat Idilele rustice ale lui Theocrit (1925), încât după decesul prematur al lui Vasile Bogrea putea fi numit în postul rămas vacant, mai întâi ca suplinitor, iar din 1929 ca titular. Va preda până în 1951, când catedra este desființată. În interval, paralel
NAUM-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288375_a_289704]
-
traduceri din autorii clasici în reviste de specialitate - „Favonius”, „Orpheus”, „Propilee literare”, „Revista clasică”, „Dacoromania”, „Preocupări literare”, „Anuarul Institutului de Studii Clasice” sau în reviste de cultură - „Convorbiri literare”, „Gând românesc”, „Revista română” ș.a. Cele mai multe au fost reunite în volumele Idile de Teocrit (1927), Eneida. Cartea a II-a de Vergiliu (1941), Germania lui Tacit (1943). Se adaugă studiile Sentimentul naturii în scrisorile lui Pliniu cel Tânăr (1927), Vergiliu și Teocrit (în volumul colectiv Viața și opera lui Publius Vergilius Maro
NAUM-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288375_a_289704]
-
interesului pentru Antichitate, la comemorarea a zece ani de la moartea lui Ioan Paul, în aprecierea acestuia punând cele mai calde cuvinte. SCRIERI: Despre utilitatea studiilor clasice, Iași, 1911; Clasicismul și cultura națională, Iași, 1913; Antisemitismul lui Vasile Conta, București, f.a.; Idilele rustice ale lui Theocrit, București, 1925; Geniul latin, Cluj, 1926; Răspuns unei acuzațiuni de plagiat, Cluj, 1927; Sentimentul naturii în scrisorile lui Pliniu cel Tânăr, București, 1927; Viața și opera lui Publius Vergilius Maro (volum colectiv), București, 1930; Horațiu, Cluj
NAUM-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288375_a_289704]
-
colaborare cu Iosif E. Naghiu), Cluj, 1937. Traduceri: Vergiliu, Bucolice, București, 1922, Eneida. Cartea a II-a, București, 1941, Bucolice. Georgice, pref. G. Guțu, București, 1967 (în colaborare cu D. Murărașu), Eneida, pref. trad., Cluj-Napoca, 1979; Varia, București, 1926; Teocrit, Idile, introd. trad., București, 1927; ed. București, 1969; Tacit, Germania lui..., introd. trad., Sibiu, 1943; ed. (Despre originea și țara germanilor), pref. Nicolae Lascu, București, 1957; Ovidiu, Scrisori din exil, introd. Nicolae Lascu, București, 1957; ed. (Tristele. Ponticele), cu ilustrații de
NAUM-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288375_a_289704]
-
Prodan, București, 1967; Catul, Poezii, introd. trad., București, 1969. Repere bibliografice: N. Iorga, Virgil, „Bucolice”, „Neamul românesc”, 1923, 5 aprilie; George Baiculescu, Virgil, „Bucolice”, ALA, 1923, 8 aprilie; Sextil Pușcariu, Virgil, „Bucolice”, AAR, partea administrativă, 1922-1923, 37, 165; Cezar Papacostea, „Idilele rustice ale lui Theocrit”, „Orpheus”, 1925, 282-284; D. Marmeliuc, „Idilele rustice ale lui Theocrit”, „Codrul Cosminului”, 1925-1926, 658-662; George Baiculescu, „Idilele rustice ale lui Theocrit”, PRL, 1926, 18; N. I. Herescu, Theocrit, „Idile”, „Favonius”, 1927, fasc. 7-10; Constantin Balmuș, Theocrit, „Idile
NAUM-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288375_a_289704]
-
bibliografice: N. Iorga, Virgil, „Bucolice”, „Neamul românesc”, 1923, 5 aprilie; George Baiculescu, Virgil, „Bucolice”, ALA, 1923, 8 aprilie; Sextil Pușcariu, Virgil, „Bucolice”, AAR, partea administrativă, 1922-1923, 37, 165; Cezar Papacostea, „Idilele rustice ale lui Theocrit”, „Orpheus”, 1925, 282-284; D. Marmeliuc, „Idilele rustice ale lui Theocrit”, „Codrul Cosminului”, 1925-1926, 658-662; George Baiculescu, „Idilele rustice ale lui Theocrit”, PRL, 1926, 18; N. I. Herescu, Theocrit, „Idile”, „Favonius”, 1927, fasc. 7-10; Constantin Balmuș, Theocrit, „Idile”, VR, 1927, 2-3; Constantin Balmuș, D-l T. A. Naum
NAUM-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288375_a_289704]
-
Baiculescu, Virgil, „Bucolice”, ALA, 1923, 8 aprilie; Sextil Pușcariu, Virgil, „Bucolice”, AAR, partea administrativă, 1922-1923, 37, 165; Cezar Papacostea, „Idilele rustice ale lui Theocrit”, „Orpheus”, 1925, 282-284; D. Marmeliuc, „Idilele rustice ale lui Theocrit”, „Codrul Cosminului”, 1925-1926, 658-662; George Baiculescu, „Idilele rustice ale lui Theocrit”, PRL, 1926, 18; N. I. Herescu, Theocrit, „Idile”, „Favonius”, 1927, fasc. 7-10; Constantin Balmuș, Theocrit, „Idile”, VR, 1927, 2-3; Constantin Balmuș, D-l T. A. Naum și „Geniul latin”, Iași, 1927; N. Iorga, Theocrit, „Idile”, „Cuget clar
NAUM-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288375_a_289704]
-
AAR, partea administrativă, 1922-1923, 37, 165; Cezar Papacostea, „Idilele rustice ale lui Theocrit”, „Orpheus”, 1925, 282-284; D. Marmeliuc, „Idilele rustice ale lui Theocrit”, „Codrul Cosminului”, 1925-1926, 658-662; George Baiculescu, „Idilele rustice ale lui Theocrit”, PRL, 1926, 18; N. I. Herescu, Theocrit, „Idile”, „Favonius”, 1927, fasc. 7-10; Constantin Balmuș, Theocrit, „Idile”, VR, 1927, 2-3; Constantin Balmuș, D-l T. A. Naum și „Geniul latin”, Iași, 1927; N. Iorga, Theocrit, „Idile”, „Cuget clar”, 1928, 13-16; N. I. Herescu, „Izvoarele lui Catul în poema LXIV”, RC
NAUM-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288375_a_289704]
-
Idilele rustice ale lui Theocrit”, „Orpheus”, 1925, 282-284; D. Marmeliuc, „Idilele rustice ale lui Theocrit”, „Codrul Cosminului”, 1925-1926, 658-662; George Baiculescu, „Idilele rustice ale lui Theocrit”, PRL, 1926, 18; N. I. Herescu, Theocrit, „Idile”, „Favonius”, 1927, fasc. 7-10; Constantin Balmuș, Theocrit, „Idile”, VR, 1927, 2-3; Constantin Balmuș, D-l T. A. Naum și „Geniul latin”, Iași, 1927; N. Iorga, Theocrit, „Idile”, „Cuget clar”, 1928, 13-16; N. I. Herescu, „Izvoarele lui Catul în poema LXIV”, RC, 1929, 413-415; Iorga, Ist. lit. cont. (1986), II
NAUM-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288375_a_289704]
-
George Baiculescu, „Idilele rustice ale lui Theocrit”, PRL, 1926, 18; N. I. Herescu, Theocrit, „Idile”, „Favonius”, 1927, fasc. 7-10; Constantin Balmuș, Theocrit, „Idile”, VR, 1927, 2-3; Constantin Balmuș, D-l T. A. Naum și „Geniul latin”, Iași, 1927; N. Iorga, Theocrit, „Idile”, „Cuget clar”, 1928, 13-16; N. I. Herescu, „Izvoarele lui Catul în poema LXIV”, RC, 1929, 413-415; Iorga, Ist. lit. cont. (1986), II, 214; P. V. Haneș, „În amintirea lui Ioan Paul”, PL, 1936, 296-297; Predescu, Encicl., 587; D. M. Pippidi, „Germania
NAUM-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288375_a_289704]
-
Ovidius Naso, „Scrisori din exil”, ST, 1957, 11; Eugeniu Sperantia, Lucrețiu, „Poemul naturii”, ST, 1965, 11; Nicolae Lascu, Catul, „Poezii”, TR, 1969, 42; Șerban Cioculescu, Catul, „Poezii”, RL, 1969, 44; Eugeniu Sperantia, Catul, „Poezii”, ST, 1969, 10; Nicolae Lascu, Teocrit, „Idile”, TR, 1970, 4; Iosif E. Naghiu, Nicolae Lascu, Lucrările științifice și literare ale profesorului Teodor A. Naum, „Acta Musei Napocensis”, 1971, 1-8; Bucur, Istoriografia, 302-303; Octavian Șchiau, Teodor Naum, TR, 1980, 14; I. Pătruț, Teodor Naum. In memoriam, CLG, 1980
NAUM-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288375_a_289704]
-
sale lirice, scrise sub imboldul dezamăgirilor în dragoste, sunt lipsite de valoare, iar baladele sunt tributare lui Goethe, Schiller ori Heine, din care, de altfel, a și tradus. Tot livrescă, dar bine construită și scrisă într-o limbă îngrijită, este idila Miron și Florica (1870), după cum deasupra mediocrității izbutesc să se ridice și unele satire. Mult mai consistentă este proza lui N. Aici înclinațiile sale de moralist se desfășoară în voie în „copii de pe natură”, strânse în volum în 1874, cele
NEGRUZZI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288413_a_289742]
-
de la Jucu Nobil valorifică potențialul liric al întoarcerii către timpul (copilăria) și spațiul (satul) dintâi, depozitare ale miracolului primordial, sub semnul memoriei sărbătorești. Primă parte a unei compoziții poetice de mare anvergură, Cartea... este continuată cu volumul subintitulat Balade și idilă (2000) și finalizată ca o trilogie în 2003. Călător de profesie se structurează pe motivul fiului risipitor, iar Zi după zi adoptă formula jurnalului liric. Astfel, cum remarca Iulian Boldea, suita cărților dă și o idee despre „polimorfismul expresiei acestui
PETEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288769_a_290098]
-
final), ciocnirea, cu o coloratură tezistă, e între instinctul de neam (porunca „sângelui”) și simțământul iubirii. Personajul supus tragicei dileme, Pan Vlasko, un tânăr nobil polonez, este înfrânt în luptă și adus la curtea vornicului Dragomir. Curând, se înfiripă o idilă între junele trufaș, care suportă greu umilința captivității, și Păunica, sora lui Mihuț, cel care îl învinsese pe leah într-o luptă directă. Între sentiment și resentiment, frământările lui par să se aline, numai că destinul hotărăște altfel. Într-o
PETRESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288789_a_290118]
-
Printre altele, i-a apărut în volum tălmăcirea Melodiilor ebraice de Heine (1919), cel ce l-a influențat prin nota tristă și ironică din lirica lui. SCRIERI: Poezii alese, București, 1910; O călătorie în lumea albinelor, București, 1911; Povestea unei idile, București, [1913]; Stropi de soare, Galați, 1915; Poezii, pref. Mihail Dragomirescu, București, 1926; Stropi de soare, îngr. și pref. I. D. Bălan, București, 1973. Traduceri: Goethe, Schiller, Lessing, Heine, Lenau, Poezii alese, București, 1910; Lev Tolstoi, După bal, București, 1911; H.
NEMŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288420_a_289749]
-
la revista „Contemporanul”, iar din 1964, asistent și ulterior lector de literatura engleză la Universitatea din București până în 1977, când părăsește definitiv țara. Își ia doctoratul în literatura comparată la University of California, San Diego (1971), cu o teză consacrată idilei și publicată cu titlul Micro-Harmony. The Growth and Uses of the Idylic Model in Literature (1977). Funcționează ca lector de limba și literatura română la School of Slavonic and East-European Studies din Londra (1973-1974) și la University of California din
NEMOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288419_a_289748]
-
pot acționa ulterior asupra formelor sociale în genere. Mecanismul poeziei analizate devine exemplar pentru ilustrarea acestui proces sinuos de transfigurare, mediere, modelare, într-o relație de circularitate real-cognitiv-estetic-ideologic-politic-real. Din perioada primului stagiu american al lui N. datează disertația doctorală despre idilă, tradusă în românește cu titlul Micro-armonia. Dezvoltarea și utilizarea modelului idilic în literatură (1996). Cartea a marcat un moment de mutație calitativă pe un fond de continuitate. Un subiect reputat minor, idila, devine trambulina unui salt teoretic și comparatist cu
NEMOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288419_a_289748]
-
american al lui N. datează disertația doctorală despre idilă, tradusă în românește cu titlul Micro-armonia. Dezvoltarea și utilizarea modelului idilic în literatură (1996). Cartea a marcat un moment de mutație calitativă pe un fond de continuitate. Un subiect reputat minor, idila, devine trambulina unui salt teoretic și comparatist cu detentă speculativă. Urmărind cu metodă paradigma, destinul și eșantioanele istorice reprezentative ale idilei, autorul expune o lecție despre relația formelor literare (scheme, viziuni, imagini, toposuri mai mult sau mai puțin extinse) cu
NEMOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288419_a_289748]