1,179 matches
-
coridorului și, după calculele mele, Încăperea cu pricina se putea mândri cu o priveliște spre curtea principală. Am bătut și am intrat. Confirmându-mi așteptările, ferestrele Înalte din fața mea se deschideau spre pajiștea verde și peretele Îmbrăcat În iederă. Foarte idilic. M-a Întrebat dacă, În clipele de răgaz, Gavin nu visa cumva că e un distins specialist al Dreptului, pe cale să-și Înceapă seminarul În prezența unui grup admirativ de studenți. Că tot veni vorba, cred că fantezia era chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
zone cu garduri înalte și zone aproape fără gard, dar totdeauna înscrise într-un peisaj cultural specific, mai mult sau mai puțin îngrijit. E adevărat însă că, după 1990, și gardurile au intrat în tranziție. Îmi aduc aminte de peisaje idilice în care apăruseră peste noapte țarcuri bine îngrădite, dar care nu îngrădeau nimic altceva decît o declarație de proprietate : aici va fi casa mea ! și cu toții am strîmbat din nas la gardurile masive care au început să despartă de privirile
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
al bunul-simț, astfel că Bunul simț e-n agonie, / iar conștiința e pe moarte, încât s-a creat un balamuc global -, poetul îi contrapune reminiscențe ale raiului pierdut, atât de simple, dar atât de autentice, păstrate, de pildă, în imaginea idilică a pâinii de casă / coaptă pe vatră, având alături o cană cu lapte / proaspăt muls, corespondent mirean, aici, pentru trupul și sângele Tău, căci dorința, mărturisită fără emfază, a eului e: Vreau să mă îndumnezeiesc, iar amintirea unor clipe primordiale
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
climatul spiritual, adică de rezistență a ființei neamului. Se spune că trecutul este întotdeauna frumos, el fiind retrăit emoțional, cu priviri îngăduitoare. Așa și este, dovadă stând numeroasele scrieri, lucrări muzicale sau de arte plastice care ilustrează satul în chip idilic. Ceea ce nu e, în nici un caz, de reproșat. Viziunea lui Mihai Hăisan, în cazul poeziilor pe această temă - care par a domina volumul - se desprinde, însă, din acest context, autorul depășind ispita abordării exterioare, ele-giace, de pastel, în folosul cele
Rătăcind pe vechile cărări by Mihai Hăisan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91699_a_92979]
-
după o convorbire cu el, i-a fixat și titlul: PARTEROGENEZA EPIGONICA SAU ATEISMUL BIOLOGIC. Mai jos, în stilul lui de exprimare a comprimatelor idei, mă înscriu și eu cu opiniile mele: Tăcu face din FACEREA biblică o interpretare personală, idilica, fantastică, ca de altfel cum au făcuto și evreii. Apoi construiește apologia lui Hristos, rabinul evreu, care în momentul când a fost botezat de Ioan în apă Iordanului, unde Adam aruncase pactul semnat cu Diavolul, respectiva piatră a fost sfărâmata
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93038]
-
mi-am desfășurat amăgirile educative vorbindu-le despre jalea versului alb, mai precis: despre întristătoarea dispariție a prozodiei. Asta paralel cu înlocui rea armoniilor stilului Disney din desenele animate (binecuvântatul purtător de rotunjimi mamifere, moliciuni îmblănite, coregrafii grațioase în peisaje idilice) de către dizgrațioasele japonisme urlate războinic, invariabil invadante, distrugătoare, croite exclusiv din unghiuri ascuțite, tunuri cosmice cu laser ș.a.m.d., totul într-o dizar monie eviscerantă. Convexitatea generoasă, pulsațiile mar su piale, melodicitatea învăluitoare, toată hipnotica încatenare de imagini ale
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
a pierde nu învățăm să prețuim. Câți copii au dispus, ca mine, de posibilitatea de a învăța, înaintea buchiilor, limbajul pietrelor, al arborilor și al norilor? Sufletul meu e plin și azi de aromele copilăriei, chiar dacă ea n-a fost idilică. Mi-am creat o Arcadie proprie, după o rețetă binecunoscută. Copilăria = vârsta de aur. Tot ce urmează e decădere. Exil. Nostalgie a neștiinței pierdute. Convins ― și cum aș fi putut să nu fiu? ― că reprezint și eu categoria intelectualilor care
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
În plus, generațiile recente au crescut într-un mediu în care nu se punea problema sclaviei pentru clasa prezicătorilor. Această atitudine făcea parte din "constantele'" sistemului lor nervos. Deși nu păreau să-și dea seama, apariția Discipolului în mijlocul acestui tablou idilic distrugea pentru totdeauna modul lor simplu de viață. Acum, sosirea navei de război și prezența lui Gilbert Gosseyn confirmau schimbările viitoare ale condiției lor. Ori se adaptau, ori dispăreau. Camera de control se găsea în partea din față a navei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
Desigur, era tentantă ideea să se ducă să se odihnească ore întregi pe o plajă de nisip, și să nu aibă altceva de făcut decât să-și exerseze mintea fără nici o grabă, sub îndrumarea unui mare savant. Un asemenea tablou idilic n-ar fi avut decât o singură umbră, dar de o importanță captială. În realitate lucrurile nu s-ar fi petrecut deloc așa. Își imagină refugiul doctorului Kair. Nu departe probabil se afla ori vreun sat, ori câteva ferme sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
În plus, generațiile recente au crescut într-un mediu în care nu se punea problema sclaviei pentru clasa prezicătorilor. Această atitudine făcea parte din "constantele'" sistemului lor nervos. Deși nu păreau să-și dea seama, apariția Discipolului în mijlocul acestui tablou idilic distrugea pentru totdeauna modul lor simplu de viață. Acum, sosirea navei de război și prezența lui Gilbert Gosseyn confirmau schimbările viitoare ale condiției lor. Ori se adaptau, ori dispăreau. Camera de control se găsea în partea din față a navei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
de locuințe stabilite prin convenție în cadrul operațiunilor private realizate în sectoarele unde procentul de locuințe sociale este inferior pragului de 20 %. Succesul filmului Fabulosul destin al Améliei Poulain, al lui Jean-Pierre Jeunet, din 2001, s-a datorat, în parte, cadrului idilic al unui plăcut melanj convivial care combină mediile sociale, vîrstele și originile în cartierul Abbesses, de la poalele Colinei Montmartre. Argumentele în favoarea melanjului nu sînt lipsite de ambiguitate. Este vorba despre favorizarea sociabilității și contactelor între mediile sociale. Or, în practică
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
Desigur, era tentantă ideea să se ducă să se odihnească ore întregi pe o plajă de nisip, și să nu aibă altceva de făcut decât să-și exerseze mintea fără nici o grabă, sub îndrumarea unui mare savant. Un asemenea tablou idilic n-ar fi avut decât o singură umbră, dar de o importanță captială. În realitate lucrurile nu s-ar fi petrecut deloc așa. Își imagină refugiul doctorului Kair. Nu departe probabil se afla ori vreun sat, ori câteva ferme sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
DE PLUTIRE ÎN AER, ȘI FĂRĂ EFECTE ULTERIOARE PERICULOASE. DE FAPT, EXISTAU ȘI PILULE PE CARE LE PUTEAI LUA PENTRU A-ȚI READUCE REPEDE LA NORMAL CENTRII VEDERII. ATELIERUL SE AFLA ÎNTR-O POIANĂ CU VEGETAȚIE VERDE. ALCĂTUIA UN TABLOU IDILIC ȘI ODIHNITOR ÎN DECORUL SĂU CA O GRĂDINĂ. TOTUL PĂREA PERFECT NORMAL, CA ȘI PE VREMURI. APROPIINDU-SE VĂZU CĂ AFIȘUL DIN VITRINĂ ERA ACELAȘI DIN TOTDEAUNA. LITERELE ERAU MAI MICI DECÎT CELE DE PE AFIȘUL EXTERIOR, DAR CUVINTELE ERAU LA-FEL
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
nu face decât să amâne momentul dramatic al opțiunii. Ca și în textele lui Fenimore Cooper, indienii sunt cei care se ucid între ei, sub presiunea înaintării inexorabile a frontierei către vest. În acest loc guvernat nu de o lege idilică a naturii, ci de cruzimea pe care oamenii o inventează, răzbunarea ține loc de tradiție, iar cercul vicios al expedițiilor născute din sângele vărsat nu poate fi spart. În drumurile sale, de o parte și de alta a frontierei, Kenton
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
cel Groaznic Într-o viață anterioară, Însă asprimea ei nu e lipsită de motiv. Ca mulți alții pe care viața Îi umple de amărăciune, bunica are și ea povestea ei. Crescuse Într-un orășel de pe coasta egeeană unde viața era idilică, dar plină de privațiuni; se măritase cu un Kazanci, o familie mult mai bogată, mult mai citadină decât a ei, Însă cu siguranță mult mai lipsită de noroc; stinghereala de a fi tânăra nevastă de la țară a unicului fiu al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
coșurile de gunoi și apoi stivuindu-le Într-o căruță hodorogită. Celălalt stătea pe marginea căruței și le sorta, prefăcându-se din răsputeri că muncea din greu În timp ce se Încălzea la soare. Asta ar putea fi o viață atât de idilică, și-a zis Asya. Ar fi dat orice să fie În locul băiatului din căruță. Mai Întâi s-ar duce să-și cumpere cel mai melancolic cal pe care ar reuși să-l găsească. Apoi În fiecare zi ar bate stăzile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
Typical, ar fi trimis de Îndată În tocătorul de hîrtie, Înainte ca cineva să poată Înțelege natura sa divină. Ba chiar mai rău, divinitatea ar putea să interfereze cu ritmurile de producție ale zilei de lucru și să vă tulbure idilica existență pe care o duceți aici, În cel-mai-bun-loc-de-muncă-de-pe-fața-pămîntului și așa ceva nu se face. De exemplu, vai de guvernul care depune plîngere În justiție Împotriva Companiei! Dumnezeu, poate vă amintiți, n-a vrut nici un fel de concurență din partea propriei creații, așa că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
desfășura pe pământ sfânt, iar o ceată de negustori ambulanți, care de obicei vindeau globuri de sticlă cu zăpadă având înăuntru imaginea catedralei, menite să fie folosite ca prespapier, vociferau pentru că li se dădeau peste cap afacerile. La această scenă idilică asistau mult mai mulți ziariști decât ar fi visat vreodată Fran. Majoritatea erau adunați în jurul celei mai tinere și drăguțe dintre mirese care ducea tratative aprinse cu un fotograf de la un ziar de scandal, care aproape că o convinsese să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
cu o piscină drăgută, cu vedere spre valea și colinele din zare, o pergola acoperită cu plante agățătoare, care dă spre piscină și, pe terasa de piatră, cu vase de teracotă imense, care dau pe dinafară de mușcate. Arată foarte idilic. Chiar este idilic. Parcă ar fi scene desprinse dintr-un film, imagini ale unor locuri pe care nici nu m-aș fi gîndit vreodată să le vizitez, necum să locuiesc În ele. — Dumnezeule! șoptesc eu, examinînd fiecare fotografie cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
drăgută, cu vedere spre valea și colinele din zare, o pergola acoperită cu plante agățătoare, care dă spre piscină și, pe terasa de piatră, cu vase de teracotă imense, care dau pe dinafară de mușcate. Arată foarte idilic. Chiar este idilic. Parcă ar fi scene desprinse dintr-un film, imagini ale unor locuri pe care nici nu m-aș fi gîndit vreodată să le vizitez, necum să locuiesc În ele. — Dumnezeule! șoptesc eu, examinînd fiecare fotografie cu un sentiment amestecat, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
prima, iar eu mă așez lîngă ea pe canapea și studiem Împreună fotografiile, cu mare atenție, Încercînd să memorăm fiecare oblon, fiece perete de piatră, fiecare pat imens, de epocă, din lemn de cireș. — Nu-i așa că arată totul foarte idilic? oftează ea. — Așa e. Și cel mai frumos lucru e că n-au mai rămas decît opt săptămîni pînă vom ajunge acolo. — Vai de mine, Doamne, se alarmează Trish. Opt săptămîni? Eu Încă n-am scăpat de nenorocitele de kilograme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
umbră de idee prin care să-și lege poliloghia anterioară despre criza familiei de realitatea cruntă a ascultătorilor săi, pensionari și invalizi. Privirea lui rătăci peste auditoriul ostil și jignit. Pereții roșii ai sălii de dans, puzzle-ul acelor peisaje idilice care se țeseau pe peretele din spatele său și sfera aceea de sticlă Îi evocau discotecile anilor șaptezeci. OPTIMISM. VISE. Pupilele i se aprinseseră În spatele ochelarilor - o idee. Trase aer În piept și se avântă. — Voi nu mai aveți aici discotecă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
doi se aruncă în apa fluviului, care îl rostogolește cu viteză, ducându-l departe. Omul vede orașele de pe mal, se luptă cu un șarpe de apă, este atacat de un crocodil și, în scurtă vreme, moare, având în minte imaginea idilică a celui rămas acasă. În acest timp, pe malul apei stă celălalt erou. El se culcă pe pământul tăbăcit și în fiecare dimineață privește în josul râului, așteptând ca prietenul său să se întoarcă ori să-i dea un semn. Viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
a zis fratele meu, iar eu n-am putut decât să dau din cap. Ne-am uitat înapoi spre mistreț și înspre luminișul înconjurat de cercul copacilor, dar animalul se evaporase și scena era de-acum una obișnuită, ba chiar idilică: o pasăre zbura la orizont, iar copacii murmurau în briza râului. M-a trecut un fior, iar Iosif m-a strâns de mână. Fără să spunem nimic, am jurat să păstrăm secretul acelei zile. Dar fratele meu n-a mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
cuvânt; se aude clar vântul ce suflă printre dune, aplecând tufele de iarbă. Uneori, vântul se oprește; liniștea este atunci totală, tulburată doar de gemetele de plăcere. Nu Încercăm, aici, să descriem stațiunea naturistă de la Cap d’Agde sub aspectul idilic al unui falanster fourierist. La Cap d’Agde ca și oriunde, o femeie cu trup tânăr și armonios, un bărbat seducător și viril se văd Înconjurați de propuneri măgulitoare. La Cap d’Agde ca și oriunde, un individ obez, bătrân
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]