1,048 matches
-
liniștit. Cei doi erau fiii dezgustători ai lui Ruti. Au aruncat o pătură peste trupul mamei lor, aproape fără să se uite la ea. Beor a ridicat mica povară care fusese mama lor pe umăr, ca și cum ar fi luat un ied rătăcit. M-am ținut după el. Lui Kemuel îi păsa încă și mai puțin, iar pe drumul de întoarcere a fost preocupat să urmărească un iepure sălbatic. „Ha, ha!”, s-a bucurat el, când l-a nimerit în sfârșit cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
tot veneau oameni și animale. Oamenii veneau în pelerinaj, înfruntând o vreme capricioasă, și au adus cu ei mici gândaci care mișunau peste tot. Am descoperit în iarbă sute de insecte. Avem și fluturi, o droaie - să-ți faci insectar. Iezii de capră sălbatică behăie pe stânci când nu știu pe unde s-o apuce. Dacă văd o umbră mică și subțire scanând versanții, știu că trece un vultur și-mi acopăr urechile, fiindcă o să facă pi-uuuuuu dintr-o clipa într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
ar teme Ultima filă din calendar, Că m-aș grăbi s-o rup mai devreme: -Adio, drag Abecedar! Dincolo-n noul an mă așteaptă Cărți minunate, harnice, dar Pașii spre ele cine-mi îndreaptă? -Adio, drag Abecedar! -Ma-mă! Din leagăn iezii mă cheamă. Nici o poveste nu e-n zadar Când te așteaptă dorul de mamă. -Adio, drag Abecedar! Tot mai retras departe-n unghere, Bunul meu scump, prieten școlar Parcă mi-ar cere o revedere... -Adio, drag Abecedar!
Adio, drag abecedar. In: ANTOLOGIE DE POEZIE PENTRU COPII by Lucia - Gabriela Munteanu, Carla - Daniela Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/282_a_523]
-
sau de trei ori!? Când au ajuns pe podiș - o altă copioasă masă vânătorească, Îi aștepta, cu borș de capră și cu pătrunzător miros de friptură, care te torpila și te trântea din picioare, nu alta! “Capra” era, de fapt, iedul de acasă. Fript, Însă, nu se mai putea distinge, că e de capră domestică, ori capră sălbatică. Bă, da’ pe unde-o fi, Apă ăsta pe Maluri, Încât, nici aici nu-l găsim? Păi, ce credeți dumneavoastră, că, degeaba-l
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
salba de lacuri, smârcurile, scăldătorile și cotloanele de apă ale Bucureștilor. Apoi ștrandurile populare, cele amenajate, despărțite de cartierele rezidențiale, nomenclaturiste, de o perdea subțire de trăgători ai Ministerului de Interne, sau proteguite de echipele supranumite popular "Capra cu trei iezi", alcătuite din 16 DANIEL BĂNULESCU Daniel Bănulescu CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI Cu o postfață de DAN-SILVIU BOERESCU - Iubim tocăniță?... Îl giugiulim pe stomac?... Le înfăptuim pe sarmale?... Pentru ca tot el, modificîndu-și huzurul și plutind acum într-o rână
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
scamele norilor joși. Pasul Vetei crescuse și studentul abia se ținea pe urmele ei. Dintr-o parte veneau trâmbele de fum de la coșurile Atelierelor, mototolite și destrămate. Mahalaua nu se mai vedea de sub malurile galbene. Fata sărea râpele ca un ied. Procopie simți pământul gloduros intrîndu-i în pantofi și nevoind să se lase mai prejos, se luă după ea, rostogolind lutul și bolovanii. Veta, ajunsă pe fund, râdea de neîndemînarea lui. Iarba pălită mirosea bine, a vară plecată. Zări, aproape, balta
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
-i spui asta ! — Pentru un copil spaima e mai degrabă o formă de curiozitate. — De unde știi ? — Pentru că nu știe ce-i păcatul, copilul nu știe nici ce-i spaima. Sau cruzimea. Ar trebui să citești din nou Capra cu trei iezi, ca să-ți dai seama cât de crudă este. Tili trase adânc aer în piept, îl păstră îndelung, de parcă voia să-l lase să cotrobăie prin toate firidele corpului, apoi îi dădu drumul încet, cu buzele țuguiate, șuierând. Maestrul începu să
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
duhoarea de zer și caș din sat. Într-adevăr, mai toți făceau brânză, însă o aveau arvunită toată la negustorii lor, și în casă păstrau foarte puțină pentru mâncare. Arhitectul visase un prânz sălbatic, cu un miel ori cu un ied la frigare. Nici vorbă nu putea fi de așa ceva. Turmele, foarte departe de sat, erau ale boierilor, oamenii aveau câte o capră, două pentru lapte, mai mult nu. Însă Ioanide, care auzise grohăituri și guițări și zărise câteva scroafe scurmând
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
rândul în centrele urbane din sud, s-au întors pentru a se stabili în sat. Există două posibilități: fie te adresezi unui zidar străin, și cheltuiala pentru o casă din cărămizi se va ridica la 10 000 franci și un ied, fie tocmești serviciile acestor rude, adică Akania și Leboka, și atunci ești prins într-un hățiș de relații ambigue care ține deopotrivă de economia monetară și de prestația familială, de schimb și de dar. Vom regăsi mai târziu acest fenomen
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în când la Etoumbi și care nu vrea să ne ducă produsele la Brazzaville. Brazzaville e departe, noi nu știm să vâslim; unde putem găsi noi cei 5000 franci pentru trecerea cu vaporul? Cu camionul, face 3000, plus bagajele. Un ied face 500, o armă de la Brazzaville aici pentru biletul de camion face 1000. Nu avem bani, unde putem găsi acești bani ca să plătim biletul pentru toate aceste lucruri? Să trimiteți albi; când vor fi aici, le putem vinde lucrurile noastre
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
practica talentele de infirmier; a adus medicamente de la Brazzaille și trata rănile și tusea în schimbul unei retribuții minime. Curând s-a îmbolnăvit; aproape orb, a crezut că e vrăjit. A trebuit să-și facă autocritica în fața întregului sat, sacrificând un ied și bându-i sângele, cerând în același timp iertare pentru orgoliul său. Comentându-și eșecul, odată însănătoșit, Onkoura ne spunea: "Le-a fost teamă că eram prea sus, că aveam gloria; își ziceau: muncește mult, o să i se ducă faima
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
preț (7 000 franci). În timpul lucrărilor, sătenii au exercitat presiuni neîncetate asupra zidarului pentru a-l face să-și ridice prețul; în cele din urmă, Lebende, după nenumărate discuții și incidente, a trebuit să plătească 12 000 franci și un ied. Pe când discutam despre acest scandal trecut, Mvouma, gardianul comunității, ne spunea: Suntem aici, la Okelataka. Pe oamenii din alte părți nu îi cunoaștem, nu sunt din familie, nu putem să-i zicem unui străin să muncească la noi". Stabilirea raporturilor
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
fata polcovnicului Iordache face un popas la hanul Mânjoalei. Emanația senzuală a hangiței se complică cu elemente exterioare; obsesia ispitei se prelungește pe planul fantasticului cu potriviri ale hazardului, în care prezența diavolului se întrupează într-un cotoi și un ied; aceștia par emisari la dispoziția femeii, care lucrează asupra tânărului cu mijloace satanice. Parcursul drumului prin viscol al călărețului, pornit spre viitorul socru, după ce s-a smuls cu greu de lângă ispită, apariția ciudată și apoi dispariția și mai ciudată a
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
aceștia par emisari la dispoziția femeii, care lucrează asupra tânărului cu mijloace satanice. Parcursul drumului prin viscol al călărețului, pornit spre viitorul socru, după ce s-a smuls cu greu de lângă ispită, apariția ciudată și apoi dispariția și mai ciudată a iedului, lupta cu elementele naturii și rotirea într-un vicios cerc magic, care-l ține tot în preajma hanului, revenirea la Mânjoloaia și stăpânirea pe care o pune asupra simțurilor lui adânc tulburate, anihilându-i voința, sunt magistral împletite. Din această vrajă
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
Un exemplu în acest sens este pățania hoților care au vrut să calce hanul. Pe același ton neutru sunt presărate detaliile bizare de care se ciocnește povestitorul: lipsa icoanelor, pentru că ,,prăsesc păduchi de lemn’’, ,,femeie curată !’’, cotoiul din cameră și iedul de pe drum, căciula în care Mânjoala se uită adânc. Întreg misterul cultivat în povestirea caragialiană (situație, probabil, unică în întreaga operă a scriitorului) este emanația contaminantului farmec feminin degajat de stăpâna hanului. Presupusa ,,vrăjitorie’’ a hangiței exprimă la modul superlativ
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
faptic și psihologic. Numeroase speculații critice care au avut rolul de a releva caracterul explicit al temei fantastice din La hanul lui Mânjoală s-au făcut și se fac încă pe seama momentului apariției în calea drumețului rătăcit în noapte a iedului negru. Toți criticii sunt stimulați și de observația pocovnicului Iordache, potrivit căreia ,,iedul și cotoiul erau totuna’’. În realitate textul nu cuprinde destule elemente care să dea răspuns misterului: ,,căprița s-a apropiat de mâna mea; e un ied negru
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
caracterul explicit al temei fantastice din La hanul lui Mânjoală s-au făcut și se fac încă pe seama momentului apariției în calea drumețului rătăcit în noapte a iedului negru. Toți criticii sunt stimulați și de observația pocovnicului Iordache, potrivit căreia ,,iedul și cotoiul erau totuna’’. În realitate textul nu cuprinde destule elemente care să dea răspuns misterului: ,,căprița s-a apropiat de mâna mea; e un ied negru foarte drăguț, care se lasă blând să-l ridic de jos. L-am
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
a iedului negru. Toți criticii sunt stimulați și de observația pocovnicului Iordache, potrivit căreia ,,iedul și cotoiul erau totuna’’. În realitate textul nu cuprinde destule elemente care să dea răspuns misterului: ,,căprița s-a apropiat de mâna mea; e un ied negru foarte drăguț, care se lasă blând să-l ridic de jos. L-am pus în desaga din dreapta peste niște haine. În vremea asta, calul se cutremură și dârdâie din toate încheieturile ca de frigurile morții’’. Tânărul erou se află
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
văz pe cea adevărată...’’), la fel, este pe loc lămurită, constituindu-se, totodată, în reper cu valoare de judecată axiologică chemat să explice tot ce se întâmplase până acum (,,Am greșit drumul ! merg la vale... Unde sunt ?’’). De asemenea, apariția iedului și reapariția lui în odaia de la han, este un incident epic închis și el într-un ermetism impenetrabil. S-ar putea crede că ceea ce am numi ultima limită la care ajunsese fenomenul de convertire a nefirescului la legile firescului, cedează
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
rămâne sceptic: ,,dacă e așa, pocovnice, atunci dracul te duce, se vede, și la bune...’’. În acest moment ni se mai dezvăluie un element, și anume: ,,Polcovnicu o ținea într-una că în fundul căciulii îmi pusese cocoana farmece și că iedul și cotoiul erau totuna...’’, explică simbolul magic însuși povestitorul. În momentul când propune un ,,final deschis’’, prozatorul împinge la ultimele consecințe tehnica fantasticului, aruncând în acest mod definitiv vălul ambiguității revelatoare. Întreaga idee din final este că în ultimă instanță
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
În 1792 și 1794 este menționat și un „Ilie văcariul” Sama oilor încredințate lui Tănasă Scutar 1780 octomvrie 26 186 oi mari fără 8 oi simbrie lui; 47 melii; 24 cârlani; 17 berbeci; 25 capre mari; 4 țapi mari; 5 iezi și 5 ede. La Sf. Gheorghe 1781 131 mânzări și 3 aplecători; 26 stărpi; 15 berbeci creți; 14 capre mânzări și 11 stărpe; 3 țapi mari; 3 vătui fără 1 simbrie ciobanului; 5 vătuie (adică iede n.n.); 5 ezi; 76
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de zăstre [...], numitul ginere, neuitându-se că mai am și alți fii și că lui i s-au îndeplinit toate”, el ia cu forța, printre altele: - 27 oi cu mieii lor și cu 6 berbeci; - 12 capre cu câte 2 iezi și 4 țapi; - un car mare legat în fier (o raritate în domeniu, căci atunci carele erau făcute exclusiv din lemn); - 5 buți (butoaie) și 6 antaluri (butoiașe); - 1 stog de fân „și altele care urmează multă polologhie de a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fi bătut pe lume, să mai știe/ Așa fătuță mândră și nurlie./ Iar pielița-i lucioasă semăna/ Cu-n galben proaspăt din tarapaná./ Cât ce privește glasul, nevestica/ Se măsura în ghiers cu rândunica./ La țopăit era neîntrecută, / Părând un ied zburdalnic după ciută./ Era ca miedul dulcea ei suflare,/ Ca florile din fân aromitoare./ Zglobie ca un noatin tinerel,/ Ca plopul naltă, trasă prin inel./ Purta pe piept un fel de chiotoare/ Taman cât bumbul scutului de mare./ Condurii sus
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
văi. Scopul este ca târlele ce merg din loc în loc să gunoiască locurile pe care pasc. Terminologia de păstorit este de origine latină, de asemenea și denumirile de animale: vaca, junca, juninca, boul, juncul, calul, oaia, mielul, mioara, capra, iedul, porcul. De origine slavă sunt cuvintele: cușer, leasă și mreje (pentru împrejmuirea stânei), iar de origine tracodacică sunt: cârlan, mânz, țap, țarc, murg, urdă, zer, gălbează, stână, baci, strungă, brânză și jintiță. Stânele se organizau prin asocierea unui grup de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
fi bătut pe lume, să mai știe/ Așa fătuță mândră și nurlie./ Iar pielița-i lucioasă semăna/ Cu-n galben proaspăt din tarapaná./ Cât ce privește glasul, nevestica/ Se măsura în ghiers cu rândunica./ La țopăit era neîntrecută, / Părând un ied zburdalnic după ciută./ Era ca miedul dulcea ei suflare,/ Ca florile din fân aromitoare./ Zglobie ca un noatin tinerel,/ Ca plopul naltă, trasă prin inel./ Purta pe piept un fel de chiotoare/ Taman cât bumbul scutului de mare./ Condurii sus
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]