1,031 matches
-
br> -1949(octombrie-decembrie): 21. preotul Nicolae Bărcari;<br> -1950(ianuarie-noiembrie): 22. preotul Gheorghe Șerban;<br> -1950(decembrie)-1951(septembrie) - suplinita de preotul Ioan Salajan (ajutat de Ț. Cioară și Dionisie Cioară, ieromonahi în Moisei);<br> -1951(septembrie)-1954(noiembrie): 23. ieromonahul Iroftei Popovici, (ajutat în noiembrie 1954 de Ioan Constantinescu);<br> -1954(noiembrie)-1958(martie): 24. preotul Constantin Tuta;<br> -1958 - a fost suplinita de preoții: Mihai Iuga(Cuhe)(ianuarie-februarie, mai-iunie), Ioan Moisa(Cluj), Mircea Pop, Eugen Botos (aprilie), Constantin Sabău
Bocicoel, Maramureș () [Corola-website/Science/301568_a_302897]
-
Constantin Sabău(Dragomirești)(iulie-august);<br> -1958(august-noiembrie): 25. pr. protos. Corneliu Georgescu - profesor la seminarul din Cluj-Napoca (conform bătrânilor satului);<br> -1958(decembrie)-1959(mai)¬-au suplinit următorii preoți: Mihai Maruscioc, Ioan Hojda, I. Bolchis, Nuțu Miron Codrea(Viseu) și ieromonahul Nistor Cadaru(Moisei);<br> -1959(iunie)-1967(ianuarie): 26. preotul Iuliu Henciu; în timpul sau se zugrăvește biserică și se sfințește, de către episcopul Clujului, Teofil Herineanu, în 24 septembrie 1961;<br> -1967(februarie)-1973(octombrie): 27. preotul Mihai Cosma;<br> -1973
Bocicoel, Maramureș () [Corola-website/Science/301568_a_302897]
-
pictor Simeon Ionescu din Tr. Severin . Pe un perete interior se află înfățișați color ctitorii : C-tin Frânculescu și soția Dumitra , Ilinca M . Scânteie cu fiul lor și pr. D. Comănescu cu soția și fiul. La proscomidie se vede numele ieromonahului Elisei și al călugăritei Metodia , înmormântata în cimitirul de lângă biserică. Un document păstrat de preotul paroh Blaj ilustrează plecarea părintelui Elisei la Mănăstirea Meteora de pe Muntele Athos : "Las pe această tăblița scris că a sosit ziua să plecăm la Meteora
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
Cu excepția coifului de tablă al clopotniței, la acoperișul propriu-zis s-a folosit țiglă. Edificiul a fost construit în anul 1876, în timpul păstoririi preotului unit Ștefan Sora. Reparat în 1996 și 2005, lăcașul a fost împodobit iconografic în anul 2005 de ieromonahul Porfirie Cuciuc din Petroșani. Predecesoarea sa fusese o bisericuță de lemn, înălțată în jurul anului 1770; harta iosefină a Transilvaniei (1769-1773) și conscripția din 1829-1831 îi menționează existența. La rându-i, și aceasta succedase altei ctitorii de bârne, înscrisă în tabelele
Hobița, Hunedoara () [Corola-website/Science/300550_a_301879]
-
a fost desființată, satul Cucova trecând la comuna Valea Seacă. Este o mânăstirea pe stil vechi cu hramul mare Sfânta Treime și hramul mic Acoperământul Maicii Domnului, situată în satul Cucova. Construcția lăcașului a început în anii 1933-1934 prin grija ieromonahul Ioanichie Dudescu. Au fost ridicate o biserică, câteva chilii și alte anexe. Mânăstirea odată terminată au început șicane administrative, care - în contextul prigoanei instituite împotriva susținătorilor calendarului iulian, au culminat în 23 aprilie 1935 cu o intervenție a autorităților civile
Cucova, Bacău () [Corola-website/Science/300666_a_301995]
-
au fost devastate și dărâmate, iar icoane, cărți sfinte, odoare bisericești și veșminte au fost distruse. Actul de reprimare a ceea ce a fost considerată a fi rebeliune, s-a soldat cu 5 morți, 28 de răniți grav, 40 de arestați. Ieromonahul Ioanichie Dudescu a fost condamnat la doi ani de închisoare iar terenul mănăstirii a fost transformat într-o livadă. Ieromonahul Pahomie Moraru împreună cu părintele Antonie Clapon încep în 1956 reconstrucția lăcașului, inițial sub forma unui mic paraclis și a cîtorva
Cucova, Bacău () [Corola-website/Science/300666_a_301995]
-
ceea ce a fost considerată a fi rebeliune, s-a soldat cu 5 morți, 28 de răniți grav, 40 de arestați. Ieromonahul Ioanichie Dudescu a fost condamnat la doi ani de închisoare iar terenul mănăstirii a fost transformat într-o livadă. Ieromonahul Pahomie Moraru împreună cu părintele Antonie Clapon încep în 1956 reconstrucția lăcașului, inițial sub forma unui mic paraclis și a cîtorva chilii, activitate care datorită șicanelor autorităților a trenat până în 1962. Pe măsură ce construcțiile și activitatea de obște se extindeau, autoritățile au
Cucova, Bacău () [Corola-website/Science/300666_a_301995]
-
început a se zidi în anul 1840 cu cheltuiala Egumenului Mănăstirii Cașinului - Isaiia Țarigrădeanul - care a zidit-o până la ferestre, iar de aici și până la terminare, în 1843, a fost zidită prin stăruința și contribuția preotului I. Smărăndoiu și a Ieromonahului N. Velniceru, ajutați și de alți binefăcători. Clopotnița este făcută de I. Smărăndoiu, fiul preotului Smărăndoiu, în 1862. În locul acestei Sfinte biserici a fost înainte altă bisericuță de lemn tot cu hramul Sfântul Dumitru. La marele cutremur din 1977, clopotnița
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
prin care Lupul și Ion ficiorii lui Cucută vând cu 60 taleri lui Pătrașcu Udrea partea lui din Todireni, din 22 ghenar 7139 (1631). Iar cel de-al treilea document istoric scris prin care: "Moise Moghilă Vodă întărește din nou ieromonahului Silion și verilor săi satul Todireni, pe Sitna din 9 ghenar 7142 (1634). Alături de Todireni, satul Cernești are cam aceeași vechime fiind o veche așezare răzășească iar celelalte sunt de dată mai recentă. În secolul XVII-XVIII se intensifică exploatarea țăranilor
Comuna Todireni, Botoșani () [Corola-website/Science/300927_a_302256]
-
odinioară pădurea Dejaniului ascundea la loc ferit, prielnic retragerii și lucrării rugăciunii, un mic schit ortodox purtând hramul "Sfântul Nicolae", despre care știm că a existat la 1719, fiind pomenit într-o însemnare făcută de către popa Ion din Iași, viitorul ieromonah Isaia Eșanul, viețuitor al acestui schit, pe foaia 38 a Evangheliei tipărite la București în 1682 și reprodusă de Valeriu Literat. În "Poiana Mânăstirii", cum este numit până astăzi locul cuprins de curmătura dintre ,Piscul’’ împădurit cu brazi-stavilă vântului dinspre
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
este numit până astăzi locul cuprins de curmătura dintre ,Piscul’’ împădurit cu brazi-stavilă vântului dinspre miazănoapte și coasta "Netoțelul", urcau până în 1761 cam 60-68 de familii din Dejani, în duminici și sărbători, spre închinare și spre ascultarea povețelor unui Isaia Ieromonah Eșanul(ale cărui însemnări se pot vedea pe marginea mai multor cărți de slujbă din Iași și din "Dejani", începând de pe la 1719), sau ale unui Danil Ieromonahul, originar din "Dejani", slujitori la prestolul schitului. Incontestabil este că cei aproximativ 4
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
Dejani, în duminici și sărbători, spre închinare și spre ascultarea povețelor unui Isaia Ieromonah Eșanul(ale cărui însemnări se pot vedea pe marginea mai multor cărți de slujbă din Iași și din "Dejani", începând de pe la 1719), sau ale unui Danil Ieromonahul, originar din "Dejani", slujitori la prestolul schitului. Incontestabil este că cei aproximativ 4 km, câți sunt între sat și schit, au fost bătuți de atâta amar de popor, mai degrabă de nevoie decât de voie, într-un fel de pribegie
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
ca și celelalte, un periculos focar de susținere a vechii credințe strămoșești. Numeroasele cărți de slujbă având prețioase însemnări pe marginea filelor, au fost salvate de flăcări și duse în mare parte în biserica din Iași, locul de baștină al ieromonahului Isaia. În același an, 1761, biserica din Dejani a fost declarată unită de către comisia aulică, deși "nu exista nici un credincios unit în sat". Înființarea în 1765 a "Regimentului grăniceresc al districtului Făgăraș" a însemnat militarizarea a 13 sate submontane printre
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
în chip conștient și cu așezată înțelepciune. Pe locul vechiului schit din Poiană, în anii care au urmat căderii regimului comunist, a fost înălțată o frumoasă și importantă mânăstire purtând hramul ,"Acoperământul Maicii Domnului"” păstorită fiind de către vrednicul și smeritul ieromonah Gherontie, reînnodându-se în felul acesta firul vechii tradiții mânăstirești a Dejanilor, întrerupt brutal la 1761. Cu siguranță că într-un sat atât de vechi, atestat documentar încă din 1452 și legat de numele unei așa de importante familii boierești
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
monahul Neofit Obrocam de la Mănăstirea Cocoș Tulcea, apoi manahul Nifon Ianculescu tot de la Mănăstirea Cocoș Tulcea. Între timp au mai funcționat de scurtă durată diferiți preoți ale căror nume nu se mai cunosc. Între 1954-1961, a funcționat ca suplinitor pensionarul Ieromonah Ilarion Avimov de la Mănăstirea Cocoș Tulcea. Din 1961 Parohia Pardina a fost afiliată la Parohia Ceatalchioi Tulcea care avea ca filială și satul Lascăr Catargiu (Plaur), fiind deservită de titularul de la Ceatalchioi, preotul Costui Patrichi, care a decedat în 1965
Comuna Pardina, Tulcea () [Corola-website/Science/301857_a_303186]
-
început de secol al XX-lea.Electrificarea s-a terminat relativ târziu față de celelalte sate ale comunei și anume în 1968. În satul Muntenești există și funcționează cea mai veche biserică din comună construită din lemn în anul 1785 de ieromonahii: Avram, Lupu, Ghenadie și Dorofteiu și a fost declarată monument istoric. Biserica are hramul "Sfinții Voievozi Mihai și Gavril". Prima școală din Muntenești a început să funcționeze (în local închiriat)din anul 1922 avându-l ca prim învățător pe Ștefan
Muntenești, Vaslui () [Corola-website/Science/301896_a_303225]
-
populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,75%). Pentru 2,86% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Se trăgea dintr-o veche familie boierească. S-a călugărit în 1784, ajunge ieromonah la Catedrala Mitropolitană de la Iași în 1788, egumen la Sfântul Spiridon din Iași în 1789, episcop de Huși 1792), apoi de Roman în 1796, și Mitropolit al Moldovei la 13 martie 1803. S-a născut ca al 12-lea copil
Roșiești, Vaslui () [Corola-website/Science/301915_a_303244]
-
altar) sunt din secolul al XV-lea, iar pridvorul și turla-clopotniță în stil rusesc aparțin secolului al XIX-lea. Specialiștii presupun că frescă de la biserica Sfântă Cuvioasa Parascheva datează din anul morții hatmanului Șendrea, 1481, fiind opera cunoscutului zugrav Gavril Ieromonahul, cel care a realizat extraordinară pictură interioară de la Bălinești, ctitoria boierului Ioan Tăutu, în 1494. Ea a fost descoperită în anul 1927 de profesorul Ion D. Ștefănescu, după ce a înlăturat stratul de văr de deasupra. Vechiul monument de piatră din
Dolheștii Mari, Suceava () [Corola-website/Science/301947_a_303276]
-
ultimul stareț, egumenul bazilian - Ordinul Sfanțul Vasile cel Mare - dr. Leon Manu a murit ulterior în închisoarea de la Gherla), în locul lor au fost instalați călugări ortodocși aduși de pește Carpați, la 18 decembrie 1948, primul stareț ortodox fiind în persoana ieromonahului Varahiil Jitaru, născut în anul 1913 în localitatea Pângărați, județul Neamț. Biserică din lemn de la Nicula a ars în anul 1973, în locul ei fiind adusă Biserică de lemn din Năsal Fanate. Referitor la structura populației după etnie aceasta se prezintă
Nicula, Cluj () [Corola-website/Science/300344_a_301673]
-
linguriță, copie, cădelnița, steluța și epitaf. În 1947, parohia ortodoxă avea 11,6 ha de teren. După o lucrare mare de renovare, biserica a fost sfințită în anul 1956 la 8 noiembrie, de un sobor de preoți în frunte cu ieromonahul Serafim Popescu de la Sâmbătă de Sus. Astfel s-a reparat biserică și acoperișul în întregime, s-a îmbunătățit turnul; în interior a fost zugrăvita din nou, s-au cusut ștergare cu motive populare, s-au cumpărat un rând de vesminte
Barcani, Covasna () [Corola-website/Science/300369_a_301698]
-
sau de Aosta (n. 1033 - d. 21 aprilie 1109), cel mai însemnat arhiepiscop de Canterbury, teolog și filosof neoplatonist, ieromonah și sfânt în Biserica Anglicană și Biserica Catolică. În filosofie e întemeietorul argumentului ontologic, iar în teologie e întemeietorul soteriologiei. Deși numit uneori „din Canterbury” , Anselm era originar din cetatea Aosta, Italia, unde s-a născut în 1033, în Regatul
Anselm de Canterbury () [Corola-website/Science/299662_a_300991]
-
generală a Consiliului Ecumenic al Bisericilor de la Vancouver (1983) etc. La 6 august 1987 intră în viața monahală la Mănăstirea Sihăstria cu numele Daniel, avându-l ca naș de călugărie pe arhimandritul Cleopa Ilie. Cu această ocazie, a fost hirotonit ieromonah. Ulterior în octombrie 1988 este hirotesit protosinghel. În perioada 1 septembrie 1988-1 martie 1990, este consilier patriarhal, Director al Sectorului Teologie Contemporană și Dialog Ecumenic. În paralel, deține funcția de Conferențiar la Catedra de Misiune Creștină a Institutului Teologic Universitar
Patriarhul Daniel () [Corola-website/Science/299692_a_301021]
-
Universitar din București. În ianuarie 1990, PC Protosinghel Daniel Ciobotea a fost președintele Grupului de Reflecție pentru Înnoirea Bisericii, grup din care făceau parte Arhimandritul Bartolomeu Anania, Pr. Prof. Dr. Constantin Galeriu, Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloaie, Pr. Constantin Voicescu, ieromonahul Iustin Marchiș, dar și câțiva trăiriști mireni: Sorin Dumitrescu, Horia Bernea și Teodor Baconsky etc. Acest grup a avut un rol foarte bun pentru că, în timp ce ierarhii își temeau cârjele și scaunele, a reintrodus, cu concursul ministrului învățământului, religia în școli
Patriarhul Daniel () [Corola-website/Science/299692_a_301021]
-
(n. 20 decembrie 1768, Roșiești, județul Vaslui - d. 18 decembrie 1846, mănăstirea Slatina, județul Suceava) a fost un cărturar și traducător român, mitropolit în Moldova. Se trăgea dintr-o veche familie boierească. S-a călugărit în 1784, ajunge ieromonah la Catedrala Mitropolitană de la Iași în 1788, egumen la Sfântul Spiridon din Iași în 1789, episcop de Huși (26/27 iunie 1792), apoi de Roman în iunie 1796, și Mitropolit al Moldovei la 13 martie 1803. Din informațiile care se
Veniamin Costache () [Corola-website/Science/299718_a_301047]
-
este unul dintre cei mai importanți stareți ai mănăstirii, în cei 4 ani cât a condus lăcașul (1636-1640) l-a făcut cel mai renumit și mai bogat așezământ monahal al țării a acelui veac. Un alt stareț important a fost ieromonahul Paisie (1683 - 1715), în timpul căruia biserica mănăstirii este refăcută căci era "„[...] prea învechită și crăpată, cât îi venea vremea a cădea [...]“" (Ghenadie Enăceanu, „Vizite canonice”, București, 1892, p. 23) iar interiorul a fost zugrăvit așa cum se vede și astăzi. Cu
Mănăstirea Govora () [Corola-website/Science/299065_a_300394]