669 matches
-
senzuale, Își provoacă În mod inevitabil insatisfacții ulterioare, deoarece vor rămîne nu numai cu regretul constatării că au fost victima unor neînfrînări, ci și cu dezamăgirea realizării faptului că nu există plăceri care să nu fie trecătoare. * „Oamenii se nasc ignoranți, nu proști. Proști ajung datorită educației.” (Bertrand Russell) Evident nu datorită oricărei educații, ci aceleia care vrea să impună cu tot dinadinsul anumite tipare, anumite modalități de interpretare prestabilite. * „Orice obținem prin dorință este un lucru străin.” (P. Syrus) Probabil
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
lucrurilor sublime nu le mai lasă timp pentru agitația vieții. Și cum nu știu esențialul acestei vieți, pe care ar trebui să-l cunoască «de-a fir a pără, lumea Îi privește cu mirare, sau mulțimea superficială Îi socotește drept ignoranți... a ști să trăiești, e, În zilele noastre, o adevărată știință”. * „Privită În adînc, realitatea Încetează de a mai fi verosimilă.” (Lucian Blaga) Pentru că, Încercînd s-o Înțelegem Îi adăugăm, fără să vrem, o altă realitate, și anume o realitate
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Înainte de a glumi, trebuie să știi pînă la ce punct poate să-ți fie suportată gluma de dispoziția celui pe care Îl privește” (idem). Paranoidismul (sau maladiile autoestimării) - modestia, moderația, simțul măsurii „E probabil că omul acesta e un mare ignorant, fiindcă știe să răspundă la toate Întrebările.” (Voltaire) Faptul acesta nu poate fi decît expresia „paranoidismului”, deoarece se știe că, În realitate, cu cît Îți lărgești mai mult informațiile, Într-un domeniu sau altul, cu atît Întrebările se Înmulțesc, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
personalității. Uneori ea generează curajul, imprimă credincioșilor o influență deosebită. Seninătatea privirii, liniștea atitudinii, seninătatea comportamentului și, când este necesar, acceptarea cu seninătate a morții, pun în evidență prezența comorii ascunse în adâncul sufletului. Sub această influență binefăcătoare, până și ignoranții, retardații, își folosesc mai bine forțele intelectuale și morale. Rugăciunea îi ridică pe oameni deasupra nivelului lor intelectual, dobândit prin ereditate și prin educație. Această legătură spirituală cu Dumnezeu îi umple de pace sufletească, ce iradiază din ei și le
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
o Basarabie poate face săltarea economică a Moldovei este tot atât de nereal ca și a susține că noi moldovenii putem civiliza Basara bia. Cine nu știe că țăranul moldovean este tot atât de înapoiat ca și cel basarabean. Și unul și altul sunt ignoranți și trăiesc în mare parte în bordeie, ca troglodiții, și unul și celălalt sunt săraci și împrostiți de băutură și de clasele suprapuse care au avut interesul a‐ i specula. Basarabeanul ca și moldoveanul sunt înapoiați și unul de la altul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de gât a lui Chiriac pe patul Vetei, acest lucru liniștindu-l pe deplin în privința onoarei sale. Admirația pentru cultură și politica înaltă este compromisă de adânca prostie a lui Rică Venturiano. Acesta din urmă este un ziarist demagog și ignorant, care produce un comic irezistibil. Marea scenă a lui Rică Venturiano este aceea din actul II, când reintră pe fereastră, după urmărire. Venturiano apare direct din butoiul cu ciment în care s-a ascuns de frica urmăritorilor, puțin feștelit în
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
omolog. Mecanisme complexe de comunicare moleculară intercromozomală semnalizează eșecul asamblării de segmente genice imunoglobulinice într-un cromozom și declanșează reluarea aceluiași proces în omologul său. Din păcate, asemenea mecanisme le bănuim a exista, dar în ceea ce privește natura lor concretă, suntem întrutotul ignoranți. Ca și în cazul asamblării segmentelor genice pentru geneza genei funcționale în dirijarea sintezei catenei L, în asamblarea segmentelor genice pentru geneza genei funcționale în sinteza catenei H funcționează în calitate de ghid sau semnale de recombinare aceleași secvențe consens heptamer și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
încărcate de istorie ale clădirii Academiei Mihăilene cu vestitul arc peste stradă, care le unea cu internatul acesteia, aflat lângă actualul local al Colegiului Național „Mihail Sadoveanu”, au dispărut pe la mijlocul secolului trecut din vechea arhitectură a Iașului din dispoziția unor ignoranți. Din nefericire, nici arcul și nici clădirea nu sunt reprezentate medalistic. Au rămas, cu modificările făcute în timp, să ilustreze zestrea edilitară a secolului al XVIII-lea ieșean casa spătarului Dimitrie Beldiman, din strada Săulescu, palatul Sturdza, înglobat ca aripă
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
urii. Ni se face o gravă obiecție. Ni se spune: este desigur adevărat că libertatea, egalitatea în fața legii înseamnă justiție. Dar justiția exactă rămâne neutră între bogat și sărac, între cel puternic și cel slab, între cel savant și cel ignorant, între proprietar și proletar, între compatriot și străin. Or, interesele fiind în mod natural antagonice, a le lăsa oamenilor libertatea, a nu face să intervină între ei decât legi juste, înseamnă a-l sacrifica pe cel sărac, pe cel slab
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
și proletar, între compatriot și străin. Or, interesele fiind în mod natural antagonice, a le lăsa oamenilor libertatea, a nu face să intervină între ei decât legi juste, înseamnă a-l sacrifica pe cel sărac, pe cel slab, pe cel ignorant, proletarul, atletul care se prezintă dezarmat la luptă. Ce ar putea rezulta afirmă domnul Considérant din această libertate industrială, pe care am contat atât de mult, din acest faimos principiu al concurenței libere, pe care îl credeam atât de puternic
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
încărcate de istorie ale clădirii Academiei Mihăilene cu vestitul arc peste stradă, care le unea cu internatul acesteia, aflat lângă actualul local al Colegiului Național „Mihail Sadoveanu”, au dispărut pe la mijlocul secolului trecut din vechea arhitectură a Iașului din dispoziția unor ignoranți. Din nefericire, nici arcul și nici clădirea nu sunt reprezentate medalistic. Au rămas, cu modificările făcute în timp, să ilustreze zestrea edilitara a secolului al XVIII-lea ieșean casă spătarului Dimitrie Beldiman, din strada Săulescu, palatul Sturdza, înglobat că aripa
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
precum și timiditatea și chiar spaimele cărora par să le cadă pradă - sunt cauzate oarecum de perplexitatea și deznădejdea provocate de existența a două cîmpuri vizuale diametral opuse. Urechea balenei este la fel de bizară ca și ochiul ei. Un om cu totul ignorant în materie de balene, ar putea căuta ore-ntregi acest organ pe cele două capete aflate la îndemîna noastră, fără să dea de el. Urechea nu are nici un fel de pavilion exterior, iar în cavitatea ei abia dacă poți vîrî
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
dev? rul ilustrat�, 1895, nr.�2133 86 O via?? de om a? a cum a fost, vol.�I, pp.�254-255 87 Op. cît. , vol.�I, p.�267 88 Op. cît. , vol.�I, p.�317. Ceea ce nu �nseamn? deloc c? Iorga era un ignorant �ntr-ale filosofiei ra? ionale. El a ? inut o serie de conferin? e despre Descartes, modele de claritate penetrant?. Revolu? ia filosofic? �nf? ptuit? de autorul lucr? rîi Discurs de la m�thode era prezentat? cu o bog?? ie de referin? e.
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de lemn, promovată de media și de toate documentele oficiale, devenise „învelișul sonor” (Anzieu, 1976) al falsificării trăirilor și a ființei umane. Suspiciunea, puternic ancorată în existența românilor în perioada comunistă, însoțită de resentimente față de vesticii 1 percepuți ca deținători ignoranți ai tuturor bunurilor lumii, a continuat să se facă simțită și după 1989. Când profesioniști din Vest sau organizații caritabile și-au manifestat interesul față de români, aceștia i-au întâmpinat cu suspiciunea învățată înainte: „De ce vor să facă asta pentru
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în acea circumstanț], o persoan] nu poate inc]lca, în mod conștient, o porunc] divin]. Identic, o persoan] nu poate fi virtuoas] f]r] a ști la ce își d] consimt]mântul. Iar dac] virtutea este necesar] pentru salvare, atunci ignoranții sunt amenințați, deși poate mai puțin condamnabili decât cei care cunosc legea lui Dumnezeu și intenționeaz] s] o încalce. În ceea ce privește prima implicație, Abélard a folosit-o pentru a ar]ta c] cei care (în ignorant]) L-au persecutat și L-
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este necesar] pentru salvare, atunci ignoranții sunt amenințați, deși poate mai puțin condamnabili decât cei care cunosc legea lui Dumnezeu și intenționeaz] s] o încalce. În ceea ce privește prima implicație, Abélard a folosit-o pentru a ar]ta c] cei care (în ignorant]) L-au persecutat și L-au r]stignit pe Iisus Hristos nu au p]c]tuit - o ipotez] aparent respins] de contemporanii s]i deoarece a fost condamnat] la Conciliul de la Sens, în 1141. În leg]tur] cu cea de-
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
proces ideologic. Astfel, el își închipuie forțe conduc]toare false sau aparente” (MEW 39, p. 97; SC p. 459). Conform acestei perspective, iluzia principal] în orice ideologie este o iluzie despre bazele sale de clas]. Aici nu este vorba despre ignorant], eroare sau decepție psihologic] legate de psihologia individual] a acțiunilor cuiva. Cand ideologii cred c] sunt motivați de entuziasmul religios sau moral, adesea așa este - Engels nu vrea s] susțin] c] ei sunt neap]rât victime ale unui fel de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Practicarea, în comunism, a acestor genuri îi scutea, într-o oarecare măsură, pe mînuitorii locali ai pensonului de implicarea dezonorantă în propaganda de rit sovietic. Într-o oarecare măsură. Pentru că primitivii instructori de partid își exercitau grosiera persuasiune cu înverșunarea ignorantului și ilegitimului. Chiar și acești minunați artizani ai frumuseților fruste trebuiau să dea roșului cezar ce-i era de dat. Adică falsuri. Dar și un mare onest precum cel ce care întreba dezorientat: ce se mai pictează, dragă? găsise răspunsul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de stînga nu și-au schimbat fața, chiar dacă poartă, conjunctural, mască social-democrată. Sigur, ivirea unui morb fascist are promptă nevoie de antidot, dar ce este accederea la putere a unei formațiuni de dreapta (culmea! cu asentimentul unui electorat care numai ignorant nu e), pe lîngă ce se întîmplă în Cecenia, în Iugoslavia lui Miloșevici? Pe lîngă pericolul, în ce ne privește, al revenirii la putere a "marii coaliții roșii". Dacă această revenire, în țări ca Polonia, Ungaria, Cehia, nu a însemnat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
creuzet tradițional al valorilor autentice. Îmi face enormă plăcere să mi-i reamintesc: Zamfira Bîrzu, Dorin Baba, Felix Aftene, Grig Bejenaru, Valentina Druțu, Sorin Purcaru, Gabriela Drînceanu, Adrian Piticariu, Sorin Otînjac. Ei, aici e-aici. Neștiindu-mă defel un retardat ignorant, nedîndu-mi adică seama ce se-ntîmplă acum în artele momentului global (inclusiv vacuumul pavilionului românesc din Bienala de la Veneția), rămîn totuși la plăcerea (fiziologică) de-a admira ce-i de admirat. Și de-a fi circumspect cu gesticulațiile provocatoare doar în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
sociale pune imediat în mișcare comandoul deriziunii analitice, antipaticii băgăreți bîntuind cam pe la toate posturile, dacă se poate în aceeași seară, cam pe la aceleași televiziuni de doi bani. Invitați de cam aceiași moderatori (cuvînt distins) la fel de diletanți și ei ca ignorant dezabuzații lor invitați. De la asimetricul sîsîit Cristoiu, dînd-o permanent pe gluma enciclopedismului său de două parale, la lombrozian încruntatul C.T.P., pe post permanent de mafaldă națională, de la, vai, declarat republicanul multidioptric Preda la transpiratul și pe ger Boda, de la mereu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
vedea încununați cu pene și preschimbați în păsări, precum acei filozofi încrezători doar în certitudinile cerului sensibil din finalul lui Timaios. Același păcat intelectual al idolatriei e denunțat de Cusanus 1, care face din el o culpă transconfesională. Cardinalul departajează ignoranții limitați, în credința lor, la explicațiile sau desfășurările multiple ale divinului de monoteiști. Cei din urmă sînt înțelepții fie ei creștini, evrei sau romani care iau aceste explicații în transparența lor și țintesc spre unitatea infinit simplă a lui Dumnezeu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
candida din nou la alegeri în anul 2000 (Conaghan, 2005: 121-2). Legea a fost "considerată absurdă de către majoritatea specialiștilor în drept constituțional" (McClintock și Vallas, 2003: 144). Totuși, atunci când curtea constituțională și-a dat votul declarând legea "inaplicabilă", guvernul a ignorant verdictul și, curând după aceea, congresul a pus sub acuzare pe cei trei membri ai curții care au votat împotriva legii (Conaghan, 2005: 126-130). Grupările din opoziție au depus o cerere prin care solicitau organizarea unui referendum pe tema realegerii
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
să ia prin el însuși o atitudine la orice nevoie s-ar ivi. Deci acțiunea noastră nu e un gest larg al omului generos care dă bani pentru un scop cultural. Nu este nici o filantropie. Este o necesitate de stat. Ignoranții ar trebui să înțeleagă acest lucru și să înceteze cu obișnuita lor critică. Trebuie să extindem cât mai mult aceste cercetări. Toți intelectualii ar trebui să fie obligați a face aceste cercetări. Învățători, medici, agronomi, toți ar trebui să fie
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
e mod de a exercita dreptatea. Cunoașterea e putere în anumite condiții și condiționări social-politice și pentru anumite condiții de existență, diferite de cele anteriore, deși pare ceva hilar și paralel cu "lumea reală", ceva "defazat" în ochii masei de ignoranți "intelectuali". Așadar puterea-cunoaștere este rezultatul luptelor de idei și de programe social-politice, rezultatul a două, trei generații de schimbări ideatice, tehnologice, științifice. Această paradigmă putere-cunoaștere se afirmă, cel mai vizibil și tonal, în cartea A supraveghea și a pedepsi: Nașterea
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]