1,395 matches
-
soție : „Tu vezi În mine pe veșnicul student, pe jidovul rătăcitor, pe un fel de «Taugenichts» [= netrebnic], pe un comunist zdrențăros și fără demnitate” <endnote id="(867, pp. 103, 189, 255)"/>. În volumul de poeme Peter Schlemihl (București, 1932), poetul Ilarie Voronca (Eduard Marcus) se simte un om bătut și alungat, respins de societate, fără casă, fără patrie, un „evreu rătăcitor” : M-ați alungat din ogrăzile udate de ploile târâte Și În decembrie de lângă sobele voastre În care focul troznea ca
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sau nu, chiar dacă nu mă identificam cu ghetoul mamei mele și cu nici un ghetou al identității. [...] Să evit vizibilitatea, ca Schlemihl ? Fără umbră, fără identitate, să apar doar pe Întuneric ?” <endnote id="(828, p. 24)"/>. După părerea lui G. Călinescu, Ilarie Voronca este „Înrudit sufletește” cu Benjamin (Wechsler) Fundoianu <endnote id="(130, p. 866)"/>. La rândul său, Paul Cernat Îi vede pe amândoi poeții sub zodia „condiției de Ahasverus, de evreu rătăcitor și de exilat etern”. „Atât Fundoianu, cât și Voronca
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
născută pe când tatăl său, M.H. Maxy, era la studii în Germania. Coeziunea familiei este aceea care motivează titlul cărții. În plus, familia Maxy își are magnetismul ei. Cei ce le frecventează casa din Calea Victoriei se numesc F. Brunea-Fox, Sașa Pană, Ilarie Voronca, Victor Brauner, Ion Călugăru, Mihail Sebastian, iar Gheorghe Dinu (Ștefan Roll) va proteja familia Maxy în lunile rebeliunii legionare, stabilind o solidaritate deasupra hotarelor etnice. Cultura europeană și românească nutrește căutările artistice ale grupului, în timp ce ideologia îl împarte între
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288069_a_289398]
-
tipărit, Z. este un nume pe care istoria suprarealismului românesc nu îl poate ocoli. SCRIERI: Deschidere, îngr. și pref. Sașa Pană, cu un portret de S. Perahim, București, 1933. Repere bibliografice: Aurel Zaremba. Închidere, „unu”, 1930, 29 (semnează Sașa Pană, Ilarie Voronca, Stephan Roll, Raul Iulian); Virgil Gheorghiu, „Deschidere”, „Grai moldovenesc”, 1933, 5-6; N. Cristinoiu, „Deschidere”, „Brazda literară”, 1933, 5-6; Călinescu, Cronici, II, 300-304; Sașa Pană, Comemorări, „Naționalul nou”, 1934, 99; Călinescu, Ist. lit. (1941), 806, Ist. lit. (1982), 890, 891
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290708_a_292037]
-
pref. Victor Crăciun, București, 1972. Repere bibliografice: I.C. Bacalbașa, „Saul”, LUP, 1894, 2190; E.D.F. [E.D. Fagure], Păreri și impresii, ADV, 1906, 6 040; Gh. Dumbravă, Un epigramist: Cincinat Pavelescu, VLT, 1907, 38; C.A. [G. Ibrăileanu], „Poezii”, VR, 1911, 8; Ilarie Chendi, Cincinat Pavelescu, LU, 1911, 15-17; Vianu, Opere, III, 43-44; Aderca, Contribuții, I, 143-155; Lovinescu, Scrieri, II, 148-153, 419-421, VI, 109-111; Perpessicius, Opere, II, 186-189; Eugen Jebeleanu, Cincinat Pavelescu, GT, 1930, 83; E. Lovinescu, Memorii, I, București, 1930, 230-238, III
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288739_a_290068]
-
din cartea lumei semne ce noi nu le-am scris, Potrivim șirul de gânduri pe-o sistemă oarecare, Măsurăm mașina lumei cu acea măsurătoare Și gândirile-s fantome, și viața este vis." (La moartea lui Neamțu) Din datele publicate de Ilarie Chendi, cel care a publicat poezia, aflăm că Ioane Nemțiu a fost un student năsăudean, "un june foarte talentat" care a "repausat la 23 de ani" la Viena, "jelit de toți amicii și de întreaga junime română".9 Pentru tema
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
despre administrarea averii bisericești din Bucovina”; Isidor Ieșeanu - „Patriotism și umanitarism”,; Octavian C.Taslăuanu „Ardealul” cules din Luceafărul; N.Iorga - texte din Neamul Românesc”; Ionel Teodoreanu - „Bunicul” - din „Însemnări ieșene”; D. Anghel - „Fata din Dafin”; St. Petică - „Poeme în proză”; Ilarie Chendi, la rubrica Critică literară, documentarul „La moartea lui Ștefan Petică”; „Unui viteaz”, „Alarma”, „Tranșeea cântă”, „Doina”, „Pentru țară”; „Grigorescu”, sunt doar câteva din poeziile care poartă semnătura poetului bârlădean George Tutoveanu, dar se publică și recenzii ale revistei „Florile
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
revistele Luceafărul (1902-1920), Gazeta de Transilvania, Ramuri (19051947) Semănătorul (19011910), Însemnări literare: „Amurg de toamnă” de Demostene Botez, „În Bucovina” și „Noapte de april” de M. Sadoveanu, „Cu G. Coșbuc” de G. Bogdan-Duică. Apar republicări ale scrierilor lui D. Anghel, Ilarie Chendi, T, Ștefanelli, studiile lui Titu Maiorescu despre Ioan Popovici Bănățeanu - nr.60/1919 din revista Convorbiri literare de la Iași, fragmente din „Amintiri din copilărie” de Ion Creangă, din opera lui George Bacovia sunt reproduse poeziile „Nervi de toamnă” și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de „luminare” a satelor, scoțând, împreună cu Artur Gorovei, „Răvașul poporului” (1907-1909), foaie în care tipărește sfaturi destinate a ameliora muncile agricole, informații diverse, dar autoritățile suprimă publicația, suspectând-o că face agitație politică printre țărani. În 1909-1910 își asumă, alături de Ilarie Chendi, D. Anghel și St. O. Iosif, redactarea revistei „Cumpăna”. Aici semnează proză, articolul Cărți pentru popor, cuprinzând considerații amare privind starea țărănimii. Din 1906, când luase ființă la Iași revista „Viața românească”, își îndreaptă tot mai mult simpatia către
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
creștine (De psalmodiae bono) ori la probleme controversate (De diversis appellationibus Christi). Același Niceta „candidează” împreună cu alți câțiva scriitori la ipostaza de presupus autor al faimosului imn Te Deum laudamus. Numele său este pomenit cu argumente alături de cel al Sfântului Ilarie ori al Sfântului Ambrozie, sau de cel al Fericitului Augustin (pe ultimii doi îi socotește autori ai rugăciunii și mitropolitul Dosoftei, tipărind-o în slavonește la sfârșitul Psaltirii în versuri - dovadă că este vorba de o completare de ultim moment
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287830_a_289159]
-
în vedere „ipostaze românești”, autorul își propune să analizeze doctrina despre poezie a poeților și criticilor români din secolul al XX-lea. Poeticile pe care le analizează aparțin unor scriitori ca Tudor Arghezi, Blaga, Ion Barbu, Pillat, Al. A. Philippide, Ilarie Voronca, Dan Botta, Beniuc, Radu Stanca. Dintre critici sunt selectați Paul Zarifopol, Pius Servien, Vasile Pârvan, Tudor Vianu, G. Călinescu, Vladimir Streinu, Liviu Rusu, Edgar Papu, Ion Biberi. În partea a doua, ce se referă la „ipostaze străine”, autorul își
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285586_a_286915]
-
Cornel, Elena. 40. Transcrieți textul: Milica ia clama mea. Raluca relua lucrarea. Iulian e la Nicolae. Aurel e colonel. El are un cal cu coama moale. Acum e la malul lacului. 20 41. Alcătuiți propoziții din cuvintele: la, lucra, canal, Ilarie, mic, Ilie, dar, e aluneca, Ionel, lin. 42. Scrieți după dictare cuvintele: ai ai alai cai mai alunecai caimac nai lucrai Culai, Laica, Lia, Liana, Liliana, Lica, Lenin. 43. Scrieți după dictare propozițiile: Liana, ai acuarele? Nu, am caramele. Lica
Primii paşi în lumea cuvintelor/ Auxiliar curricular pentru perioada preabecedară şi abecedară by Teodora Covrig () [Corola-publishinghouse/Science/697_a_980]
-
București, 1875-1880; Ostașii noștri, București, 1878; Despot-Vodă, București, 1880; Les Bonnets de la comtesse, București, 1882; Fântâna Blanduziei, București, 1884; Ovidiu, București, 1885; Opere complete. Poezii, I-II, pref. I. Bianu, București, 1896; Poezii, pref. Al. Vlahuță, București, 1901; Scrisori, îngr. Ilarie Chendi și E. Carcalechi, București, 1904; Proza, îngr. și pref. Alexandru Marcu, Craiova, 1930; Poezii, I-II, îngr. și introd. Elena Rădulescu-Pogoneanu, Craiova, 1940; Poezii populare, îngr. și introd. G. Giuglea, București, f.a.; Drame istorice, îngr. și introd. George Baiculescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
fișe de trimitere 4.5. Pentru autorii care au iscălit constant cu un pseudonim format dintr-un prenume și un nume, vedeta uniformă este formată din: nume real și prenume PE CARTE VEDETA UNIFORMĂ Radu Tudoran Nicolae Bogza TUDORAN, Radu Ilarie Voronca Eduard Marcus VORONCA, Ilarie Georges Sand SAND, Georges Marie Aurore Dupin, Baronne Dudevant Pablo Neruda Neftali Ricardo Reyers Observații: Se fac fișe de trimitere 4.6. În cazul pseudonimelor formate din nume precedate de un titlu, de un termen
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
Pentru autorii care au iscălit constant cu un pseudonim format dintr-un prenume și un nume, vedeta uniformă este formată din: nume real și prenume PE CARTE VEDETA UNIFORMĂ Radu Tudoran Nicolae Bogza TUDORAN, Radu Ilarie Voronca Eduard Marcus VORONCA, Ilarie Georges Sand SAND, Georges Marie Aurore Dupin, Baronne Dudevant Pablo Neruda Neftali Ricardo Reyers Observații: Se fac fișe de trimitere 4.6. În cazul pseudonimelor formate din nume precedate de un titlu, de un termen de adresabilitate, vedeta este formată
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
Alexandru Lapedatu să adere la ea. Acolo s-a împrietenit cu poetul Ștefan O. Iosif, cu dramaturgul Barbu Ștefănescu Delavrancea, cu Aurel C. Popovici, om politic și unul din conducătorii Partidului Național din Transilvania și nu în ultimul rând, cu Ilarie Chendi, critic literar și fruntaș al luptei pentru unitatea națională. În același timp, a colaborat la diferite reviste: “Convorbiri literare”, “Sămănătorul”, “Tribuna poporului” și “România jună”, la ultima revistă fiind angajat corector în 1899. În acest fel, și-a descoperit
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
scop principal era susținerea luptei pentru realizarea unității naționale a reprezentat un prim pas în ceea ce privește contactul cu realitățile politice ale vremii 2. Relațiile pe care le-a avut în cadrul ei cu oamenii politici transilvăneni, cum erau Aurel C. Popovici și Ilarie Chendi l-au făcut să se familiarizeze mai mult cu situația politică a vremii. Nu se poate în schimb vorbi despre închegarea unei concepții politice solide la Alexandru Lapedatu din perioada studenției. Importanța acestei informații este relevantă, pentru faptul că
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Tractatuum in psalmos series altera, psalmus 88 : SL 78, éd. G. Morin, 1958. Ignațiu, Epistulae interpolatae et epistulae suppositiciae, Epist. 9, 5, 2 ; Epist. 10, 2, 3 : éd. F.X. Funk and F. Diekamp, Patres apostolici, vol. 2,. Tubingen, 1913. Ilarie de Arles, Tractatus in septem epistulas catholicas : In epist. Iacobi ; In epist. Iohannis I ; In epist. Iudae : SL 108B, éd. R.E. McNally, 1973. Ioan Cassian, Conlationes xxiiii, collatio 8, 4 : CSEL 13, éd. M. Petschenig, 1886. Ioan Cassian, De incarnatione
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
punct de sprijin demersului nostru. . M. Eliade, Traité d’histoire des religions, Paris, 1983, passim. . Augustin, Commentaire de la première épître de saint Jean, text latin, intr., trad. și note de P. Agaësse, Paris, 1961, SC 75. . Commodian, Instr. 44, 6; Ilarie de Poitiers, De Trinitate 2, 23; 6, 42.43.46; 7, 38; 9, 22; Pseudo‑Ieronim, Exposit. in Cant., hom. 12; Ambrozie, De fide 2, 15. . „Eshatologia creștină primară era o adaptare cristocentrică și o îmbinare a diferitelor tradiții iudaice
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
vechi tradiții (așezate fiind în jurul unei mese rotunde, rudimentare și grosolane). îl lasă pe prunc „Vă se descurce singur” și, după scurtul „urlet primordial”, decid că acestuia îi va plăcea Vă tacă, dar să și gândească. Chiar de la naștere, Septimius Ilarie (Timi) își anticipă comportamentul pentru tot restul vieții: „țipă doar de câteva ori scurt și nu prea ascuțit”, „considerând caraghios și inutil să mai dea, haotic, din mâini și din picioare”. Așadar, Timi va pătrunde în „lumea aventuroasă și parfumată
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
Sașa Pană și Gellu Naum, N. pregătește, în 1937, cu ajutorul celui dintâi, placheta Spre țara închisă în diamant, care cuprinde poeme de un „suprarealism halucinant” (G. Călinescu). Poezia de început a lui N., ale cărei imagini sunt în maniera lui Ilarie Voronca („Nopțile se desprind din pătulul cerului ca hulubii”, bunăoară) și împrumută reflexe argheziene, este expresia trăirilor unui franciscan în spirit („Sînt fratele plantelor”), străbătute de o umanitate generoasă („Visele mele sînt ca fructele coapte / Pentru cei flămînziți de Liniște
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288462_a_289791]
-
semnate de Nicolae Manolescu și Dumitru Micu (Viziuni inedite în romanul românesc contemporan, 6/1964), Tudor Arghezi (Pompiliu Constantinescu, 7-8/1965), Al. Piru (Arghezi, poet universal, 4/1966), Ștefan Aug. Doinaș (Despre structura poetică bacoviană, 6/1966), Ov. S. Crohmălniceanu (Ilarie Voronca, 5-6/1974), Eugen Simion, Alexandru Paleologu, Nicolae Balotă, Virgil Nemoianu, Mircea Zaciu, Adrian Marino, Șerban Cioculescu, Mircea Iorgulescu, Gelu Ionescu, Vladimir Streinu, Georgeta Horodincă, Horia Bratu, Florian Potra, Dan Hăulică, Lucian Raicu, Andrei Ionescu ș.a. Traducerilor din literatura universală
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289596_a_290925]
-
L. Albini, Augustin Bunea, A. C. Domșa. Literatură dau și Septimiu Albini, Virgil Onițiu, Ion Pop-Reteganul, Ion Russu-Șirianu, Ioan Popovici-Bănățeanul, Enea Hodoș, Ion Gorun, Valeriu Braniște, Petre Dulfu, Silvestru Moldovan, Grigore Sima al lui Ion. În jurul anului 1900 au diferite contribuții Ilarie Chendi, Octavian Goga, Ion Agârbiceanu, Andrei Bârseanu, Jean Bart. În T. apar numeroase traduceri, cele mai multe de bună calitate, din Lessing (o parte din Laokoon, în transpunerea Lucreției Suciu-Rudow), Goethe, Fr. von Brentano (Răul ca obiect de poezie, transpunere de G.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290263_a_291592]
-
MĂRGĂRITARUL, revistă apărută la București, bilunar, între 1 februarie și 31 martie 1904. Colaborează cu poezii D. Karnabatt (D. Karr), Iuliu C. Săvescu, N. Țincu, Ilarie I. Deleanu, Al. Macedonski (Japonul), G. Bacovia (Umbre triste) (semna V.G.-Bacovia), Virgiliu N. Cișman (Crizantemele), Al. Obedenaru (Simfonia mistică), Al. T. Stamadiad (sub pseudonimul Al. Adrian), C. N. Mihăilescu. Proza e ilustrată de Domenico Caselli cu legende istorice (Oprișan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288015_a_289344]
-
este principalul element al programului anunțat de editorul și redactorul Silvestru Moldovan. Totodată, ca și la alte publicații transilvănene, se dă un spațiu întins rubricilor cu un conținut atractiv sau moralizator, cu jocuri distractive, modă etc. Dintre colaboratori se remarcă Ilarie Chendi, cu note critice, proză (Schițe și portrete, Domnica, Roza ultimă ș.a.), și I. Scurtu, în postura de autor de versuri. Nuvele și schițe semnează V. Ranta-Buticescu, Margareta Moldovan, Emilia Lungu, iar Ieronim G. Barițiu este autorul unor Reminiscențe, dedicate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289131_a_290460]