1,391 matches
-
miraculos, devin elemente esențiale și pentru poeții de la „unu”. Dacă inițial revista intenționa să publice scrierile unor autori considerați spirite tutelare - Urmuz și Tzara -, la editura omonimă pe care o înființează apar și plachetele de versuri ale principalilor săi colaboratori: Ilarie Voronca, St. Roll, Geo Bogza, C. Nisipeanu, Sașa Pană. Aceeași atitudine de sinteză a tendințelor importante din a. europeană - de la dadaism la suprarealism - se întâlnește și în constelația de reviste alcătuită din „Urmuz” (1928), „XX. Literatură contimporană” (1928-1929), „Alge” (1930-1931
AVANGARDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
război, devine membru al Partidului Național Țărănist Democrat, condus de N. Lupu, și se lansează în gazetărie. Este director al „revistei de artă constructivistă” „Punct” (1924-1925), în paginile căreia semnau Șt. Roll, F. Brunea-Fox, F. Aderca, Marcel Iancu, I. Vinea, Ilarie Voronca. Obiectivul declarat al publicației viza găsirea unor forme noi de exprimare artistică și contestarea literaturii conservator-paseiste. Între autorii violent atacați se aflau dramaturgul A. de Herz, dar și Camil Petrescu sau, în bloc, scriitorii poporaniști. Împreună cu B. Fundoianu, Armand
CALLIMACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286044_a_287373]
-
1971-1973), care conțin seturi de scrisori și acte, bogat comentate, ale unor scriitori precum Gh. Adamescu, F. Aderca, I. Agârbiceanu, Tudor Arghezi, Nicolae Bănescu, Ion Bianu, G. Bogdan-Duică, Ioan Bogdan, Vasile Bogrea, Emanoil Bucuța, G. Călinescu, Panait Cerna, Al. Claudian, Ilarie Chendi, Mihai Codreanu, Grigore Crețu, Ov. Densusianu, Mihail Dragomirescu. În Anexe sunt publicate răspunsuri la chestionarul pe care C. îl adresase scriitorilor, precum și la chestionarul lui Isaia Tolan. „Pe cât de variate și de numeroase sunt scrisorile inedite, pe atât de
CARDAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286105_a_287434]
-
Dezmembrarea țării, în 1940, îl obligă să se refugieze la Sibiu, unde rămâne până în 1945 și unde este sărbătorit, în 1942, la împlinirea vârstei de șaizeci de ani. Îi apar în această perioadă Amintirile (1940), Jandarmul și De vorbă cu Ilarie (1941), Domnișoara Ana, În pragul vieții și Rana deschisă (1942), Vremuri și oameni. Lume nouă (1943), Vâltoarea (1945), precum și culegeri de articole pe teme religioase (Fața de lumină a creștinismului fiind cea mai însemnată). Alte romane, precum Acasă și Pe
AGARBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
A. nu a reușit decât rareori portrete de orășeni, acestea fiind, de obicei, palide, poate și pentru că scriitorul însuși îi considera pe locuitorii orașelor depersonalizați (Imponderabilul). Intelectualii lui sunt puțin verosimili, zbătându-se între extreme prea explicite și demonstrative, ca Ilarie Bogdan (Dolor), ceea ce îi poate duce spre un patologic facil, teatral, steril și cazuistic. Personajele coborâtoare imediat din țărănime păstrează însă o mare forță expresivă și, mai ales, au o originală inserare în narațiune. Popa Man, jandarmul Dumitru Bogdan, popa
AGARBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
Lena Constante, București, 1938; Licean... odinioară, București, 1939; ed. îngr. și pref. Aurel Sasu, Cluj, Dacia, 1972; ed. îngr. Marian Barbu, Craiova, 1994; Amintirile, București, 1940; ed. îngr. și introd. Sanda Cordoș, Cluj-Napoca, 1998; Jandarmul, București, 1941; De vorbă cu Ilarie, Sibiu, 1941; Domnișoara Ana, București, 1942; În pragul vieții, București, 1942; Rana deschisă, Sibiu, 1942; Preotul și familia preoțească, Sibiu, 1942; Amintiri, București, 1943; Moștenirea lui Gheorghiță, București, 1943; Fața de lumină a creștinismului, Blaj, 1943; Vremuri și oameni. Lume
AGARBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
martie e prezent la Budapesta, ca între 1 mai și 1 iulie să întreprindă o serie de călătorii, sub imboldul aceluiași neastâmpăr de care am amintit. Încearcă să medieze cele două curente din mișcarea românilor din Transilvania spre unificarea lor. Ilarie Chendi îl apreciază la superlativ socotindu-l „Cel mai ager stilist, cel mai dramaturg povestitor și cel mai spiritual scriitor al prozei noastre” (pag. 358). Cella Delavrancea, pianistă de primă mărime, spunea următoarele despre Caragiale: „E o ființă colosală, abordează
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
1911 Caragiale se află la Blaj, unde s-au adunat toate figurile importante ale artei, gândirii politice și vieții religioase, dimpreună cu o mare masă de oameni simpli. Sunt prezenți Coșbuc, Goga, Pușcariu, Zaharia Bârsan, Șt. O. Iosif, N. Iorga, Ilarie Chendi, Gh. Pop de Băsești, dar și Aristița Romanescu, Victor Eftimiu, Ion Bianu, Miron Cristea etc. Aici Caragiale vorbește cu lacrimi în ochi despre iubirea sa față de Transilvania, apoteozând pe Gh. Coșbuc. Poate acum i-a încolțit pentru prima dată
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
mai tarziu, un tânèr de vreo optsprezece ani iese din gheretè și înainteazè spre mine, intimidat că în prezența unei mari vedete cèreia urmeazè sè-i cearè un autograf, Îi dau mâna, tresèrind la atingerea mâinii aproape feminine pe care tânèrul, Ilarie, așa-l cheamè, mi-o întinde, îmi ridic privirea spre chipul lui feciorelnic cu ochi temètori, De ce ai vrut sè mè cunoști Ilarie? Eu v-am umblat la calculator într-o noapte, recunoaște el sfios, Era tata de serviciu! Sè
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
urmeazè sè-i cearè un autograf, Îi dau mâna, tresèrind la atingerea mâinii aproape feminine pe care tânèrul, Ilarie, așa-l cheamè, mi-o întinde, îmi ridic privirea spre chipul lui feciorelnic cu ochi temètori, De ce ai vrut sè mè cunoști Ilarie? Eu v-am umblat la calculator într-o noapte, recunoaște el sfios, Era tata de serviciu! Sè nu vè supèrați pe el, vè rog! Spune-mi pe nume! Ana? Maria? Matei! Nu-i nici o problemè, n-ai stricat nimic! îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
spun copil fiindcè, Esti la liceu? îl întreb în timp ce redeschid ușa biroului și aprind luminile, Da! rèspunde el, Eu deschizând calculatorul, îi fac semn sè-și tragè un scaun, nu mè pot abține, întrebându-l, Matei ar vrea sè știe de ce Ilarie a ales tocmai calculatorul și biroul meu, mai sunt în Institut și altele, Din întâmplare?! Așa, pur și simplu! ridicându-și spre Matei ochii albaștri cu gene lungi de fatè, pur și simplu aspirinè! Am intrat în acest birou și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
pânè acum, Începe sè-mi povesteascè fascinat despre aparițiile miraculoase de la Medjugorje, cum Fecioara Maria s-a arètat mai întâi unor copii, Relatându-mi toatè istoria acelui sat devenit un loc privilegiat de manifestare al lucrèrilor dumnezeiești, pe mèsurè ce vorbește, Ilarie, pare sè-și schimbe înfèțișarea, în ochi arzându-i o strèlucire nouè, stranie, iar chipul, atunci când își întinde mâna cu evlavie înspre imaginea de pe ecran a Fecioarei cu pruncul divin în brațe, i se transfigureazè că atins de razele unei lumini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
mine, intrând într-un fel de transè, o încearcè la atingerea ecranului iluminat al calculatorului meu?! Despre prigoana și hèrțuiala vechii securitèți sârbe pe care le-au suferit acești copii și cei ce au crezut în viziunile lor, îmi vorbește Ilarie, mie nevenindu-mi sè cred cè toate aceste lucruri s-au petrecut în zilele noastre, cè totul e adevèrat și cè Ilarie nu-mi reproduce cumva vreo poveste medievalè când sfinții umblau pe pèmânt fècând miracole, Ceea ce mi se pare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
sârbe pe care le-au suferit acești copii și cei ce au crezut în viziunile lor, îmi vorbește Ilarie, mie nevenindu-mi sè cred cè toate aceste lucruri s-au petrecut în zilele noastre, cè totul e adevèrat și cè Ilarie nu-mi reproduce cumva vreo poveste medievalè când sfinții umblau pe pèmânt fècând miracole, Ceea ce mi se pare straniu și neobișnuit e faptul cè povestea asta a aparițiilor miraculoase a fost prelucratè dupè cea mai nouè tehnologie în mitologii digitale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
miraculoase a fost prelucratè dupè cea mai nouè tehnologie în mitologii digitale, accesibile tuturor și, totuși, când am citit, în urmè cu câteva seri, singur, despre aparițiile miraculoase de la Medjugorje nu am simțit absolut nimic, dar, acum, urmèrindu-l fascinat pe Ilarie, intuindu-i forță cu care el crede în aceste apariții, ceva misterios și inefabil mè face sè vèd prin ochii lui albaștri totul și, vag emoționat, ca și cum mi s-ar fi permis sè particip la un ritual tainic și impresionant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
site-ului cu întâmplèrile miraculoase de la Medjugorje, sunt convins cè toate aceste mesaje divine n-ar fi ajuns niciodatè la mine decât poate ca un subiect de meditație și de conversație între mine și Șerban și, totuși, ascultându-l pe Ilarie, observându-i transfigurarea chipului pe mèsurè ce-și deschide sufletul, aură luminoasè de pe fața lui îndulcindu-i și mai mult trèsèturile, pânè la pierderea fermè a liniilor, ascultându-l, sunt tentat sè cred, sè cred, acum, în credința lui! Teme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
eliberându-mè de umbra luminoasè a vrajei cuvintelor lui, mè regèsesc în familiară lume realè, tastatură, ecranul colorat, masa de birou, creioanele mele, noaptea de afarè și neputința de a da o explicație raționalè la ceea ce mi se întâmplè, urmèrindu-l pe Ilarie care imi vorbește acum despre alte apariții miraculoase ale Fecioarei Maria, Ascultându-l, mè simt ușor, ca și cum aș fi prins aripi și aș fi început sè plutesc undeva deasupra mea, percepând totul de sus, dintr-o stare de suspensie sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
de feminizare a lumii, ascultându-i cuvintele, aproape șoptite, am senzația cè, undeva în creier, un canal de scurgere, înfundat, în care adunasem toate deșeurile constructelor filosofice moderne, începe sè se desfunde, eliberându-mè de sub presiunea cumplitè, De unde știi tu asta, Ilarie? el scuturându-și mândru pletele blonde, Știu! Totul e spus atât de simplu în mesajele de la Medjugorje! Eu, încercând senzația cè am ignorat pânè acum o anumitè laturè femininè a creștinismului pe care Nietzsche, intuind-o, dar conferindu-i diferite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
la acceptarea unei fragilizèri și slèbiri a puterii bèrbaților în raport cu nevoile de afirmare ale femeilor, Singura rezistențè vizibilè în fața feminizèrii planetare mai funcționeazè astèzi numai în lumea islamicè, Tu crezi cè misiunea lui Iisus a eșuat? îl întreb eu pe Ilarie, Nu! îmi rèspunde el, Misiunea bisericii a eșuat! A eșuat fiindcè a ținut ascunsè influență femeilor din jurul lui Iisus care l-au învèțat iubirea și dèruirea lor! Iatè, de pildè, scena ungerii din Bethania, nici un bèrbat din acea încèpere n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
A merge la rèzboi nu înseamnè cè ești mai puternic decât adversarul, ci cè ești prea slab că sè te aperi altfel decât ucigându-l! Tu ce alegi, Matei? Puterea inimii sau puterea rèzboiului? Nu știu dacè am atâta credințè, Ilarie, încât sè pot alege! Și dacè ai avea credințè, nu se lasè copilul cel blond, ce ai alege? Am vorbit cu nenumèrați prieteni despre credințè și despre Dumnezeu, despre probleme filozofice, religioase, probleme pe care le-am întors pe toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
atâta ușurințè în suflet arètând o voioasè indiferențè fațè de stiință minții așa cum a fècut-o prin câteva cuvinte simple acest adolescent cu plete blonde, care nici mècar nu l-a citit pe Nietzsche! Cred cè nu-i atât de simplu, Ilarie, ca un bèrbat sè se întoarcè la o patrie femininè, pierdutè și uitatè din vremuri strèvechi! Nu e ușor, vine repezit rèspunsul lui, dar drumul acesta e o provocare! Și e mai greu decât orice luptè, Aceasta e adevèrata luptè
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
bèrbat sè se întoarcè la o patrie femininè, pierdutè și uitatè din vremuri strèvechi! Nu e ușor, vine repezit rèspunsul lui, dar drumul acesta e o provocare! Și e mai greu decât orice luptè, Aceasta e adevèrata luptè! Pentru tine, Ilarie, totul se raporteazè la Dumnezeu, la credințè, dar pentru mine ca bèrbat obișnuit, lucrurile stau altfel, Nici eu nu sunt nimic altceva decât un musulman care luptè cu toate forțele lui împotriva feminizèrii lumii! Nu caut patria asta, pierdutè, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
voi fi în stare! recunoscând Matei în fața celui mai tânèr decât el, Nu stiu! șoptesc încè o datè, Nu stiu! Elibereazè-te, Matei! Ți-e fricè sè iubești fiindcè ți-e fricè sè pierzi! Taci! Ce știi tu ce e iubirea, Ilarie! rèbufnind eu, mè ridic de pe scaun și mèsor în lung și-n lat încèperea ce-mi pare dintr-o datè foarte strèinè, Tu nu știi cum e sè pierzi totul! Sè fii înșelat! E-adevèrat, mè urmèrește el cu seninètate în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
iubire a lui Dumnezeu, tu poți s-o vezi? Nu! mèrturisind Matei, nevèzètorul, n-o vèd! Ai s-o vezi, Matei, când vei începe sè iubești cu adevèrat! întèrind cu un zâmbet minunată prorocire pe care mi-o face, Bine, Ilarie! Hai sè-ți copiezi documentele! S-a fècut deja foarte târziu! apoi, X Privirea mea, oprindu-se pe geamul murdar al trenului, alunecè peste dealuri și pèduri, pe lângè case ascunse printre copacii înroșiți de soarele de octombrie, dupè câteva sèptèmâni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
în Canada, unde aș fi fècut bani și carierè, nu-i nici viața lui Matei, omul zilelor noastre, oportunist și ambițios, carierist și arogant, chiar dacè sunt îndeplinite toate condițiile că el sè facè carierè, nu-i nici viața lui Ilarie, naivè și simplè în credințè, Atunci care-i viața lui Matei? sè-mi fie propria mea viațè mie însumi transcendentè așa cum îmi este și sufletul cu dorurile lui spre lumi inaccesibile mie?! Sè nu-mi pot concepe viața decât prin ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]