11,020 matches
-
reglementată de alin. (4) (acordarea de despăgubiri sau a unei reparații patrimoniale) se exercită în aceleași condiții cu cererea de la alin. (3) (obligarea autorului, pe cheltuiala sa, la publicarea hotărârii de condamnare; orice alte măsuri necesare pentru încetarea faptei ilicite sau pentru repararea prejudiciului cauzat). ... 64. Cum cererea de la alin. (3) al art. 253 din Codul civil se poate exercita în același timp cu cea reglementată de primul alineat al aceluiași text legal, aceeași soluție trebuie adoptată și pentru
DECIZIA nr. 1 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267298]
-
cuvinte, cererea prin care persoana prejudiciată solicită, în temeiul art. 253 alin. (4) din Codul civil, despăgubiri sau, după caz, o reparație patrimonială pentru prejudiciul ce i-a fost cauzat poate fi formulată concomitent cu cererea de constatare a caracterului ilicit al faptei săvârșite, în temeiul art. 253 alin. (1) lit. c) din Codul civil, întrucât persoana interesată nefiind obligată să opteze pentru una dintre ele, rezultă că fiecare dintre aceste cereri își păstrează caracterul autonom și distinct. ... 66. Sub un
DECIZIA nr. 1 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267298]
-
opteze pentru una dintre ele, rezultă că fiecare dintre aceste cereri își păstrează caracterul autonom și distinct. ... 66. Sub un alt aspect, din cuprinsul art. 253 alin. (1) din Codul civil rezultă că, pentru admiterea cererii de constatare a caracterului ilicit al faptei, trebuie să fi avut loc o încălcare ori o amenințare a drepturilor nepatrimoniale ale persoanei fizice și tulburarea trebuie să persiste, în timp ce, pentru admiterea cererii de acordare a despăgubirii sau, după caz, a reparației patrimoniale pentru
DECIZIA nr. 1 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267298]
-
cererii de acordare a despăgubirii sau, după caz, a reparației patrimoniale pentru prejudiciul nepatrimonial cauzat, este necesară o condiție suplimentară, expres prevăzută de alin. (4) al art. 253 din Codul civil, și anume ca vătămarea să fie imputabilă autorului faptei ilicite. ... 67. Cu alte cuvinte, pentru admiterea cererii de constatare a caracterului ilicit al faptei nu este neapărat necesară îndeplinirea condițiilor răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie, în concret, accesul la acest mijloc de apărare fiind garantat pentru simpla încălcare sau
DECIZIA nr. 1 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267298]
-
prejudiciul nepatrimonial cauzat, este necesară o condiție suplimentară, expres prevăzută de alin. (4) al art. 253 din Codul civil, și anume ca vătămarea să fie imputabilă autorului faptei ilicite. ... 67. Cu alte cuvinte, pentru admiterea cererii de constatare a caracterului ilicit al faptei nu este neapărat necesară îndeplinirea condițiilor răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie, în concret, accesul la acest mijloc de apărare fiind garantat pentru simpla încălcare sau amenințare a dreptului nepatrimonial, dar, în ceea ce privește capătul de cerere
DECIZIA nr. 1 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267298]
-
civile delictuale pentru fapta proprie trebuie să fie îndeplinite. ... 68. În aceste condiții, cererea întemeiată pe art. 253 alin. (1) lit. c) din Codul civil nu poate fi considerată o specie a acțiunii în răspundere civilă delictuală întrucât constatarea caracterului ilicit al faptei, în temeiul textului legal menționat, este considerată de legiuitor ca fiind chiar una dintre modalitățile de apărare prevăzute în favoarea persoanei ale cărei drepturi nepatrimoniale au fost încălcate sau amenințate, pe când, în cazul acțiunii în răspundere civilă
DECIZIA nr. 1 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267298]
-
în temeiul textului legal menționat, este considerată de legiuitor ca fiind chiar una dintre modalitățile de apărare prevăzute în favoarea persoanei ale cărei drepturi nepatrimoniale au fost încălcate sau amenințate, pe când, în cazul acțiunii în răspundere civilă delictuală, caracterul ilicit al faptei constituie doar una dintre condițiile cumulative ce trebuie îndeplinite pentru admiterea acțiunii, finalitatea urmărită fiind acoperirea prejudiciului cauzat prin săvârșirea faptei ilicite, prejudiciu care poate fi patrimonial sau nepatrimonial. ... 69. Distincția este și mai clară prin raportare la
DECIZIA nr. 1 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267298]
-
nepatrimoniale au fost încălcate sau amenințate, pe când, în cazul acțiunii în răspundere civilă delictuală, caracterul ilicit al faptei constituie doar una dintre condițiile cumulative ce trebuie îndeplinite pentru admiterea acțiunii, finalitatea urmărită fiind acoperirea prejudiciului cauzat prin săvârșirea faptei ilicite, prejudiciu care poate fi patrimonial sau nepatrimonial. ... 69. Distincția este și mai clară prin raportare la natura juridică a celor două cereri, cererea întemeiată pe art. 253 alin. (1) lit. c) din Codul civil fiind una în constatare, în timp
DECIZIA nr. 1 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267298]
-
cererea întemeiată pe art. 253 alin. (1) lit. c) din Codul civil fiind una în constatare, în timp ce acțiunea în răspundere civilă delictuală este o acțiune în realizare. ... 70. În sprijinul tezei potrivit căreia cererea de constatare a caracterului ilicit al faptei nu constituie o formă de răspundere civilă delictuală vin atât denumirea marginală a art. 253 din Codul civil „Mijloace de apărare“ (a drepturilor nepatrimoniale), cât și topografia textului. ... 71. Astfel, art. 253 din Codul civil este situat în
DECIZIA nr. 1 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267298]
-
253-256 din Codul civil este mai amplă decât aceea a ipotezelor de răspundere civilă delictuală tipică pentru fapta proprie, incluzând și ipotezele de lipsă a vinovăției, împrejurare față de care nu se poate aprecia că cererea de constatare a caracterului ilicit al faptei ar avea un rol pur argumentativ și că ar constitui o simplă afirmare a uneia dintre condițiile răspunderii civile delictuale. ... 74. Autonomia capătului de cerere privind constatarea caracterului ilicit al faptei față de cererea având ca obiect acordarea
DECIZIA nr. 1 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267298]
-
se poate aprecia că cererea de constatare a caracterului ilicit al faptei ar avea un rol pur argumentativ și că ar constitui o simplă afirmare a uneia dintre condițiile răspunderii civile delictuale. ... 74. Autonomia capătului de cerere privind constatarea caracterului ilicit al faptei față de cererea având ca obiect acordarea despăgubirilor mai rezultă și din împrejurarea că dreptul la acțiune în sens material este independent și are un regim juridic aparte din perspectiva prescripției extinctive în raport cu cel având ca
DECIZIA nr. 1 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267298]
-
cel având ca obiect acordarea despăgubirilor. ... 75. Astfel, art. 253 alin. (4)teza finală din Codul civil prevede în mod expres că dreptul la acțiunea în despăgubiri pentru prejudiciul nepatrimonial este supus prescripției extinctive. În schimb, cererea de constatare a caracterului ilicit al faptei este imprescriptibilă, prin raportare la dispozițiile art. 2.502 alin. (2) pct. 1 din Codul civil, care stabilesc că acțiunea pentru apărarea unui drept nepatrimonial este imprescriptibilă, cu excepția cazului în care prin lege se dispune altfel. ... 76. Ca
DECIZIA nr. 1 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267298]
-
Codul civil, care stabilesc că acțiunea pentru apărarea unui drept nepatrimonial este imprescriptibilă, cu excepția cazului în care prin lege se dispune altfel. ... 76. Ca atare, în situația în care reclamantul înțelege să promoveze o cerere de constatare a caracterului ilicit al faptei care aduce atingere unor drepturi nepatrimoniale, întemeiată pe prevederile art. 253 alin. (1) lit. c) din Codul civil, simultan cu o cerere în despăgubire, întemeiată pe dispozițiile art. 253 alin. (4) din același cod, există posibilitatea constatării caracterului
DECIZIA nr. 1 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267298]
-
al faptei care aduce atingere unor drepturi nepatrimoniale, întemeiată pe prevederile art. 253 alin. (1) lit. c) din Codul civil, simultan cu o cerere în despăgubire, întemeiată pe dispozițiile art. 253 alin. (4) din același cod, există posibilitatea constatării caracterului ilicit al faptei prin dispozitivul hotărârii judecătorești și a respingerii acțiunii în pretenții ca prescrisă sau ca neîntemeiată, după caz, după cum există și posibilitatea admiterii ambelor capete de cerere. ... 77. În cazul în care s-ar considera că cererea de
DECIZIA nr. 1 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267298]
-
dispozitivul hotărârii judecătorești și a respingerii acțiunii în pretenții ca prescrisă sau ca neîntemeiată, după caz, după cum există și posibilitatea admiterii ambelor capete de cerere. ... 77. În cazul în care s-ar considera că cererea de constatare a caracterului ilicit al faptei nu constituie un capăt de cerere distinct, o eventuală admitere a excepției prescripției dreptului la acțiunea în pretenții ar face ca acest capăt de cerere să rămână nesoluționat, în pofida unor norme care stabilesc caracterul său imprescriptibil, ceea
DECIZIA nr. 1 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267298]
-
pretenții ar face ca acest capăt de cerere să rămână nesoluționat, în pofida unor norme care stabilesc caracterul său imprescriptibil, ceea ce nu poate fi acceptat. ... 78. În considerarea acestor argumente, se impune concluzia că cererea de constatare a caracterului ilicit al faptei săvârșite, în cazul încălcării ori al amenințării drepturilor nepatrimoniale ale persoanei fizice, întemeiată pe art. 253 alin. (1) lit. c) din Codul civil, constituind prin ea însăși o măsură reparatorie (de natură nepatrimonială) a prejudiciilor nepatrimoniale, reglementată distinct
DECIZIA nr. 1 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267298]
-
ceea ce privește cea de-a doua chestiune în discuție, referitoare la natura juridică a cererii întemeiate pe dispozițiile art. 253 alin. (1) lit. c) din Codul civil, Înalta Curte de Casație și Justiție reține că acțiunea în constatarea caracterului ilicit al faptei este o acțiune nepatrimonială (în apărarea unui drept nepatrimonial), prin care se tinde la restabilirea dreptului nepatrimonial încălcat, care, nefăcând parte din categoria acțiunilor enumerate de art. 94 pct. 1 lit. a)-k) din Codul de procedură civilă
DECIZIA nr. 1 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267298]
-
perspectiva celor expuse, în raport cu dispozițiile art. 95 pct. 1 din Codul de procedură civilă, Înalta Curte de Casație și Justiție reține că tribunalul este instanța competentă material să judece acțiunile având ca obiect cereri de constatare a caracterului ilicit al faptei care aduce atingere unor drepturi nepatrimoniale, cereri întemeiate pe prevederile art. 253 alin. (1) lit. c) din Codul civil, atunci când acestea sunt formulate simultan cu cereri întemeiate pe dispozițiile art. 253 alin. (4) din Codul civil de
DECIZIA nr. 1 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267298]
-
Codul civil și ale art. 94 pct. 1 lit. h) și k) și art. 95 pct. 1 din Codul de procedură civilă, tribunalul este instanța competentă material în ce privește soluționarea cauzelor având ca obiect cereri de constatare a caracterului ilicit al faptei care aduce atingere unor drepturi nepatrimoniale, cereri întemeiate pe prevederile art. 253 alin. (1) lit. c) din Codul civil, atunci când acestea sunt formulate simultan cu cereri întemeiate pe dispozițiile art. 253 alin. (4) din Codul civil de
DECIZIA nr. 1 din 13 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267298]
-
sancțiunile financiare, darea sau luarea de mită și corupția, manipularea pieței, vânzarea inadecvată și alte încălcări ale legislației în materie de protecție a consumatorului, infracțiunile fiscale, indiferent dacă sunt comise direct sau indirect, inclusiv prin sisteme de arbitraj al dividendelor ilicite sau interzise; ... d. să clarifice faptul că, în plus față de respectarea cerințelor juridice și de reglementare și a politicilor interne, se așteaptă ca angajații să se comporte în mod onest și cu integritate și să-și îndeplinească sarcinile în
GHID din 6 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266044]
-
că dispozițiile criticate din Legea nr. 213/2015 sunt lipsite de previzibilitate, claritate și accesibilitate, sens în care susține că formularea „de la data nașterii dreptului de creanță“ produce confuzie, întrucât dreptul de creanță s-a născut la data producerii faptei ilicite. De asemenea, arată că și mențiunea referitoare la termenul de 90 de zile este neclară, având în vedere că nu se precizează dacă acest termen este de decădere sau este de recomandare. ... 8. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere
DECIZIA nr. 680 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266692]
-
imputabilă persoanei care a săvârșit-o». Actuala definiție a unei infracțiuni conține cele trei caracteristici esențiale ale unei infracțiuni, astfel cum a prevăzut legiuitorul în 2009, și anume tipicitatea (prevăzută de legea penală), nelegalitatea [antijuridicitatea] (fapta trebuie să fie nejustificată, ilicită) și imputabilitatea (actul trebuie să fie imputabil). Tipicitatea rezultă din principiul incriminării și presupune corelarea dintre actul efectiv comis, direct sau indirect, de către o persoană și caracteristicile obiective și subiective stabilite de legiuitor în modelul abstract (tipul) prevăzut de
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265721]
-
întoarce persoana după ce încetează activitatea Discuții cu persoanele care îi dau bani cerșetorului - cât de des văd persoana în locul acela? Persoana vine singură sau e adusă de cineva? A se verifica rapoarte ale autorităților/plângeri legate de desfășurarea activității ilicite Fotografii Declarații ale martorilor-vecinilor Instrument Practic Pentru Detectarea/Identificarea Victimelor Traficului De Persoane 0 Niciun semn 1 Semne prezente 2 Dovezi 3 Necesare mai multe informații ACȚIUNE Recrutare Transport/transfer Adăpostire/primire MIJLOC Amenințări Utilizarea forței Limitarea libertății de mișcare Izolare Reținerea documentelor
MECANISM NAȚIONAL din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265243]
-
separat. Astfel, vor fi stabilite două pedepse pentru cele două infracțiuni care devin concurente, cea prevăzută de textul de lege criticat și cea de braconaj. Această pluralitate de infracțiuni este opțiunea legiuitorului de a pedepsi distinct persoana care desfășoară activități ilicite, în baza probelor administrate legal, în condiții de oralitate și contradictorialitate, cu respectarea tuturor garanțiilor constituționale și convenționale. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: 4. Prin Încheierea din 20 decembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 46/313/2019
DECIZIA nr. 630 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270037]
-
407/2006, trebuie să fie reținută în concurs cu infracțiunea de braconaj, fiind considerate o pluralitate de infracțiuni și pedepsite ca atare. Aceasta este o opțiune a legiuitorului de a pedepsi distinct persona care desfășoară ulterior săvârșirii infracțiunii de braconaj acțiunile ilicite ce privesc transportul vânatului dobândit în condițiile art. 42 sau găsit împușcat ori tranșat în teren, comercializarea, naturalizarea și orice operațiuni privind vânatul sau părți ori produse ușor identificabile provenite de la acesta, dobândite fără respectarea condițiilor legii, și nu
DECIZIA nr. 630 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270037]