1,461 matches
-
Nu numai Nordul, nu numai Europa de mijloc, ci și zonele est-centrale și Estul profund sunt contaminate. E firesc să fi fost așa și în cazul creațiilor literare, istorice, artistice, tehnice. Mare parte din reprezentanții culturii maghiare îmbrățișează ideile Franței iluministe. Pătrunderea masivă a revuisticii, de multe ori sub forma corespondenței, deci ferită de ochii cenzurii, antrenează mișcarea iacobină pestană de la sfârșitul secolului al XVII-lea. Contele Széchenyi Ferenc pune bazele renumitei biblioteci pestane care îi poartă numele. El ctitorește o
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
ctitorește o instituție de cultură capabilă să ofere necesarele contacte în interiorul arealului est-central și sud-estic, precum și să poarte un viu schimb de valori cărturărești cu Occidentul. În biblioteca sa se va tezauriza tot ceea ce este esențial în materie de carte iluministă și tot aici se va crea un cadru propice studiilor istorice și filologice inițiate în primii ani ai secolului al XIX-lea de Kovăchich György. Sub aceeași cupolă se vor întâlni cărturari de seamă ai iluminismului răsăritean și aceeași instituție
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
civilizația materială, până și în arhitectura urbanistică a Budei și Pestei, devenite unul și același oraș, Budapesta, prin ridicarea podurilor peste Dunăre ca urmare a propriilor sale proiecte inginerești. Am atins de nenumărate ori nivelul particular de receptare a ideilor iluministe. Să urmărim acum o expresie a voinței colective: Tipografia Universității din Buda. Ea este o simbioză a vieții sociale, politice și culturale a mai multor națiuni în formare din centrul și sud-estul continentului, având un rol important în adunarea și
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Biserica reînvie, invadând universitățile prin vechii iezuiți ori acționând prin protestanții ce renasc, intelectualitatea cu vederi progresiste își extinde pe nesimțite influența și autoritatea. Organizează biblioteci și cercuri de lectură, asociații savante, cluburi pentru dezbateri politice, pentru popularizarea marilor cărți iluministe sau a jurnalelor interzise de cenzura monarhică introdusă de Francisc I. Caută o unitate, o grupare a forțelor. Și nu doar cunoașterea este esențială în întronarea orientărilor moderne, ci, nu mai puțin, contactele dintre oameni. Am arătat de-a lungul
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Kosăry Domokos, Müvelödés a XVIII szăzadi Magyarorszăgon, Budapesta, 1980, capitolele: „Külföldi tanulmănyok”, pp. 126-129; „Tudomănyagak es polihisztorok”, pp. 139-140; Irodalom es tudomăny történet, pp. 153-157; vezi și comunicarea academicianului maghiar susținută la unul dintre colocviile de la MĂtrafüred despre varietatea manifestărilor iluministe în Europa Centrală și Orientală, în „Les Lumières en Hongrie, en Europe Centrale et en Europe Orientale”, Actes du Troisième Colloque de MĂtrafüred, 28 septembrie-2 octombrie 1975, Budapesta, 1977, pp. 39-46. Immanuel Kant, Werkausgabe, XI, ediție îngrijită de W. Weischedel
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
medieval; este știut că autorul lui De imitatione Christi, Thomas Hammerken din Kempis (1380-1471) prezenta religia ca o interiorizare pe plan mistic; în gândirea sa, speculațiile cad în plan secund comparativ cu momentul pur religios. Să fie vorba în cazul iluministului ardelean de o inițiere, din rațiuni de educație teologică, determinată de celebritatea postumă a lui Thomas din Kempis? Iacob Mârza, op. cit., p. 155. Asupra influențelor, interferențelor, ca și asupra modalităților proprii de exprimare vezi în special D. Prodan, Supplex Libellus
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
I. Pervain, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1970, p. 181. Iosif Wolf, „Repere europene în istoriografia Școlii Ardelene”, în volumul colectiv Stat. Societate, Națiune, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1982, p. 286. Autorul întreprinde o analiză a conținutului scrierilor lui Schlözer, dezvăluind apelul istoricilor iluminiști români la autoritatea învățatului de la Göttingen. Importantă este și incursiunea pe care o face în mediile istoriografice săsești și maghiare fără de care nu se poate evidenția corect dimensiunea și orientarea nici uneia dintre operele redactate în acel timp. Vezi Johann Filstich
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
bibliotecar-conservator al celebrului fond de carte documentară din Alba-Iulia, pentru bunăvoința de a-mi fi semnalat aceste exemplare; nu mai puțin îi rămân recunoscător pentru prețiosul sprijin acordat pe tot parcursul cercetării. Pentru semnificația receptării operei lui Cantemir de către istoriografia iluministă ardeleană vezi Pompiliu Teodor, Interferențe iluministe europene, editura Dacia, Cluj-Napoca, 1984, p. 137. Jakó Zsigmond, op. cit., p. 393; aceluiași învățat îi datorăm și o competentă istorie a bibliotecii colegiului Bethlen din prima sa perioadă de funcționare (1622-1658); Ibidem, pp. 128-146
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
documentară din Alba-Iulia, pentru bunăvoința de a-mi fi semnalat aceste exemplare; nu mai puțin îi rămân recunoscător pentru prețiosul sprijin acordat pe tot parcursul cercetării. Pentru semnificația receptării operei lui Cantemir de către istoriografia iluministă ardeleană vezi Pompiliu Teodor, Interferențe iluministe europene, editura Dacia, Cluj-Napoca, 1984, p. 137. Jakó Zsigmond, op. cit., p. 393; aceluiași învățat îi datorăm și o competentă istorie a bibliotecii colegiului Bethlen din prima sa perioadă de funcționare (1622-1658); Ibidem, pp. 128-146. Biblioteca documentară Bethlen-Aiud (azi funcționează ca
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
primei serii a revistei Erdely Muzeum (din care au apărut 10 numere sub formă de caiete în anii 1814-1818), era un enciclopedist cu vaste cunoștințe de limbă și literatură maghiară, germană și latină, geografie și istorie, un cărturar de formație iluministă; Kazinczy Ferenc (1759-1813), scriitor și coordonator al vieții literare maghiare. Informațiile asupra acestei laturi a personalității lui Körösi Csoma SĂndor mi-au fost furnizate de cercetătorul clujean Ioan-Viorel Bădica, motiv pentru care îi rămân îndatorat. Studiile sale privitoare la circulația
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
centre” ce momentan informează sistemul. Revenind la același lucru, s-ar putea să găsești altă informație, venită dintr-un alt loc, de la un alt emitent. Universalul prin contact, prin conexiune, pare universalul cel mai profund, adus în atenție de filosofii iluminiști, întrucât cuprinde ideea de umanitate (chiar și atunci când în mod real nu toți oamenii au posibilitatea de a se conecta din cauza sărăciei, valoarea de umanitate fiind tot timpul invocată). Cu cât cyberspațiul se întinde mai mult, cu atât el devine
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
mentale flexibile, capacitatea de a rezolva probleme etc.); - combaterea ierarhizărilor disciplinare, cât se poate de vizibile în modul de concepere a curriculumului. Este vorba despre ceea ce precizam și mai devreme: întărirea statutului științelor despre om și societate; - prăbușirea idealului educațional iluminist și a modelului uman asociat. Elevul văzut ca „bibliotecă ambulantă”, depozitar de cunoștințe din toate domeniile, devine elevul cu competențe transversale, fiind capabil să se adapteze la situații noi și/sau neprevăzute, să facă legături între cunoștințele și deprinderile dobândite
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
baza diferitelor niveluri și dimensiuni ale acesteia. 7.2. Strategia Între artă și științătc "7.2. Strategia Între artă și știință" Limbajul strategiei În epoca modernă rămâne Îndatorat ambiției de a dezvolta arta războiului pe baze științifice, reminescență a gândirii iluministe și a mecanicii newtoniene. Cu riscul unei supra simplificări, se poate spune că aspectul științific al strategiei este legat de tentativa de a identifica reguli, legi și principii universale În conducerea războiului. În același timp, strategia presupune integrarea și Înțelegerea
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
seamă de idei despre poezie. Speculațiile sale, cu alură romantică - primul program romantic în literatura română - sunt înrâurite de ideologia lui Saint-Simon, vădind lecturi și din Charles Fourier, Pierre-Joseph Proudhon, Louis Blanc. Crezul lui, nu lipsit de contradicții, este raționalist, iluminist, călăuzit de doctrina socialismului utopic. El visează întronarea rațiunii, desființarea privilegiilor, comunizarea bunurilor, optează pentru republică și cultivă iluzia unei frății universale. Susține necesitatea emancipării sociale și economice a țărănimii, dar, în același timp, se înclină în fața proprietății. Respectă familia
BOLLIAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285808_a_287137]
-
al creării unor opere originale, prin exersarea versificației românești sau prin punerea în circulație a unor motive din literatura universală. În plus, finalitatea etică, explicită, a scrierilor traduse și adaptate de B. răspundea unui deziderat major al epocii, continuând spiritul iluminist al Școlii Ardelene - educarea poporului, ameliorarea relațiilor dintre oameni. Mai modeste sunt cele câteva texte originale ale lui B., între care poemul omagial Gratulație întru cinstea preasfințitului domn Vasile Moga, episcopul neunit în M. Prințipat al Ardealului (1811), câteva poezii
BARAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285616_a_286945]
-
ale românilor din Imperiu. În sprijinul acestei campanii, el comentează ori transpune în românește lucrări de drept, economie și economie politică, precum Lupta pentru drept de Rudolf von Ihering sau Ideea de stat a Austriei de Frantisek Palacky. Considerând gândirea iluministă franceză un bun instrument în lupta pentru emancipare, împotriva oricărui fel de despotism, tălmăcește, în 1879, primul în Transilvania, Contractul social de J.-J. Rousseau. Din rațiuni mai degrabă ideologice, traduce drama Emilia Galotti de Lessing, precum și un fragment din
BARIŢIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285643_a_286972]
-
transilvăneană. Tatăl a desfășurat o bogată carieră ecleziastică, împletită cu misiuni culturale și politice, la Herța, apoi în ținutul Hotinului și la Lvov și, după 1803, la Iași, unde în 1820 ajunge arhimandrit, în urma serviciilor aduse mitropolitului Veniamin Costache. Cleric iluminist, Lazăr Asachi îmbogățește literatura română cu primele transpuneri din preromanticii Young și Bernardin de Saint-Pierre. A. a urmat, la Lvov, colegiul clasic (1796-1803) și, scurt timp (1803-1804), Facultatea de Filosofie, Litere și Științe, cu o specializare în ingineria civilă și
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
în 1832, pune bazele Arhivelor Statului din Iași, instituție nouă, prețioasă pentru istoria națională, la direcția căreia s-a aflat până în 1849 și, scurt timp, în 1857 și 1858. Presa, ca factor de culturalizare în spiritul unui program de sorginte iluministă, este îndatorată mult lui A., întemeietorul publicațiilor periodice din Iași. La 1 iunie 1829, editează „Albina românească”, prima gazetă politică și literară din Moldova, ce sugera din titlu o deschidere spre ambele principate. Cu o apariție întinsă pe două decenii
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
epocă, cu valoare de document, intervenții filologice în chestiuni controversate de limbă și materiale pe teme politice. A. nu părăsește, decât rar, tonul moderat, atitudinea conservatoare, vag conciliantă, a unui oficial dispus doar la reforme, în spiritul mai vechii generații iluministe. Omul, prin excelență, al Regulamentului Organic și devotatul domnitorului Mihail Sturdza, el face față mai multor schimbări de regim, de la fanarioți la dinastia regală. Ca structură și formație intelectuală, apare depășit la momentul 1848, deși, prin vastul său program de
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
la Râmnicu Vâlcea, unde e numit judecător, ocupând apoi funcții administrative mărunte. Făcând parte din grupul de cărturari care susțineau proiectele culturale ale lui Heliade, C. fusese inițiat printre primii în programul Societății Literare de la 1827. Astfel, în spiritul orientării iluministe ilustrate în primul rând de mentorul sau, el întreprinde în jurul anului 1830 o serie de traduceri, optând nu atât pentru scrieri moralizatoare facile, cât pentru opere de seamă ale iluminismului european. În volumul Bibliotecă desfătătoare și plină de învățătură, apărut
CAPAŢINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286080_a_287409]
-
1776, prima sinteză istoriografică (în limba greacă): Istoria politică și geografică a Țării Românești, în care informația, bogată și diversă (cu caracter istoric, geografic, juridic, economic și statistic), și prezentarea sistematică împrumutau deja din spiritul metodic și pragmatic al veacului iluminist. Istoria... expune faptele succint, de la fondarea țării (anul „descălecatului” lui Negru-vodă e, potrivit lui C., 1215) până la Alexandru Ipsilanti (septembrie 1774), în timp ce în „cronologia critică” a voievozilor munteni, prezentă în anexă, apar notate scrupulos, între izvoarele care servesc documentarea, cronici interne
CANTACUZINO-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286069_a_287398]
-
din Esop, cele șase fabule pe care le-a compus se remarcă prin forma clasică și prin conținutul moralizator adaptat realităților rusești. Cele unsprezece scrisori literare și filosofice dezvăluie un poet reflexiv, sceptic, decepționat, melancolic și contradictoriu. Cunoscător al mișcării iluministe, C. a propagat în Rusia ideile europene despre progres, cultură și civilizație, natură și societate, recomandând sistemul raționalist, cartezian. Opera sa este tipărită postum. Prima ediție a Satirelor este scoasă la Londra (1749), realizată în versiune franceză de Ottavio Guasco
CANTEMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286075_a_287404]
-
terifiat trebuie să fie sufletul În această vehemență, cât de puțin din ceea ce-i este cu adevărat drag poate vedea În aceste exerciții Sadice. Și chiar și În acel caz, Marchizul de Sade În felul lui dement era un filozof iluminist. Intenția Îi era În principal blasfemia. Dar pentru cei ce-i urmează (fără să fie conștienți) practicile recomandate, ideea nu mai e o blasfemie, ci mai degrabă igienă, plăcere ce e și igienă și o viață fermecată și interesantă. O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
entuziasmul abandonării lui Roller și dominanta Daicoviciu. Mi-am petrecut mult timp la cetățile dacice de la Costești și la Sarmizegetusa romana, fericită că fugim de încărcătura slavă a trecutului mioritic. Hunedoara nu e Clujul. Acolo, trecutul încărcat nu e cel „iluminist”, ci mai ales cel daco-roman, dar și medieval. Am trăit în castelul lui Matiaș Corvin verile, când o făceam pe ghizii puiandri ai clasei muncitoare în curs de culturalizare. Este o vreme pe care tu nu ai prins-o. Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
durerilor înăbușite“ scrise încă de la începutul secolului. Apropierea inițială de sămănătoriști și de poporaniști, alături de care opune modernității un trecut cvasiromantic, este, așadar, firească la început. Se va îndepărta de ei însă relativ repede, printr-un raționalism moral de tip iluminist, cum spune tot Nicolae Manolescu. Clivajul prematur dintre individ și societate conduce însă, aproape de la sine, spre o concepție monistă, înspre ideea unei utopii care să prezinte o umanitate omogenă, ritualizată și alcătuită după tipare existențiale pure - cum consideră Al.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]