14,068 matches
-
sensul depășirii stadiului revolut al impresionismului literar, a cărui expresie paradigmatica ar fi oferită de cronică literară, în favoarea construcției teoretice de rigoare universitară. Și totuși, raportul dintre cronică și construcția teoretică nu e neapărat dihotomic - dovadă o oferă o tradiție ilustra, de la E. Lovinescu până astăzi. "Discuțiile", cea de a doua secțiune a numărului, sunt consacrate dezbaterilor în jurul unei cărți avându-si deja notorietatea ei - "Paradoxul român" de Sorin Alexandrescu, "citită" succesiv de Ștefan Afloroaiei, Al. Zub, Al. Călinescu și Alexandru
Identitate and Alteritate by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/18003_a_19328]
-
a comportamentului morfologic al numelor proprii românești. Prezentarea strict gramaticala, clară și riguroasă, fixează punctele de reper indispensabile pentru a vorbi despre statutul special pe care il au în limba numele proprii. Autoarea a ales drept categorii onomastice reprezentative - care ilustrează de fapt și complexitatea domeniului, în interiorul căruia diferențele de uz pot fi foarte mari - numele proprii de persoane (antroponimele), divizate în prenume și nume de familie, numele proprii de animale (zoonimele), numele de locuri (toponimele) și cele ale corpurilor cerești
Numele proprii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18024_a_19349]
-
puternic determinat de particularitățile flexiunii nominale românești (aceasta se reflectă, de exemplu, în refacerea prin analogie a unor forme "nearticulate" ale numelor feminine: Ana, Mărie). Aspectele cele mai variate și mai complexe privesc numele proprii de persoane. Date statistice utile ilustrează raportul de frecvență dintre diversele terminații ale prenumelor, în raport cu genul gramatical (de remarcat frecvență, creată mai ales de hipocoristice, cu care terminația -a, specifică substantivelor comune feminine, marchează nume masculine: Costică, Mitică). Specifică e și existența "perechilor onomastice de gen
Numele proprii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18024_a_19349]
-
selectată pentru acest număr o mică dar exemplara parte (textele sînt îngrijite și adnotate cu acribie de Dora Mezdrea). Fiindcă Vasile Băncilă (1897-1979) a fost preocupat de multe domenii - filosofie, psihologie, pedagogie, teologie, filosofia culturii, lingvistică ș.a. -, sumarul urmărește să ilustreze toată amploarea spațiului teoretic acoperit de gînditor, dar și să-i contureze biografia și profilul uman, prin fragmente memorialistice, de jurnal și corespondență sau prin mărturiile celor care l-au cunoscut. Volumul trebuie citit în întregime: secțiunile lui se completează
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18031_a_19356]
-
mărunt într-un spațiu restrîns din pag. 26. Mai mult nici nu meritau, fiindcă, daca doamnele fac parte, toate, din categoria acelora pentru care feminismul e un subiect de studiu și reflecție, scriitorii își dau cu părerea doar ca bărbați, ilustrînd de minune tocmai prejudecățile și neînțelegerile analizate de specialiste. Să vedem pe scurt ce spun ele. Brîndușa Armanca susține că nu de feminism se tem la noi bărbații, ci de discursul feminist public, pentru că acesta "înseamnă o analiză ape față
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18060_a_19385]
-
98, cele două interprete - Elodie Bouchez și Natacha Régnier - au fost premiate împreună, deși, evident, locomotivă premiului a fost Elodie Bouchez, un talent foarte bine cotat în Franța (în timp ce Natacha Régnier, de origine belgiană, era, pînă la acea oră, o ilustra necunoscută, cu o experiență actoriceasca minusculă). Senmificativ: la conferința de presă de la Cannes, cineva le-a întrebat dacă acum, la sfîrșit, le-ar plăcea să reia totul, schimbînd rolurile între ele! Da!" a răspuns entuziasmată, fără să stea pe gînduri
Rezistenta fetelor în floare by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18074_a_19399]
-
a le publică pe toate, neavînd nici cum să alegem, cu inima împăcata, una ori altă, am preferat să le redau succint conținutul în această pagină. Nu fără un la fel de succint comentariu. Hazardul (sau necesitatea?) a făcut că scrisorile să ilustreze admirabil caracterul variat și contradictoriu al tuturor opiniilor oneste: fiecare dintre cei trei corespondenți are părerea lui, deosebită ori în opoziție cu a celorlalți (pe care, firește, n-o cunoaște). Doamna profesoară Aurelia Mioara Baltac îl critica sever pe dl
Dreptul la opinie, dreptul la replică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18080_a_19405]
-
Nicolae Manolescu Pînă una, alta, statul de drept din România postcomunistă s-a ilustrat în cultura mai cu seamă printr-una dintre instituțiile lui fundamentale: justiția. Mai mulți ziariști au dat ochi cu oamenii legii, primind pedepse cu închisoarea sau amenzi administrative. Jefuitorii economiei naționale sînt scoși deseori basma curată, cum se spune; cu
Statul de drept si cultura by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18062_a_19387]
-
vedere stilistic: strategia folosită de cotidianul "România liberă" (RL) pentru rubrică să meteorologică constă în utilizarea unui dublu limbaj - popular, colocvial și glumeț în titlu - dar tradițional meteorologic (monoton, clișeizat, neologistic) în text. Cele două registre coexista aproape fără contaminări - ilustrînd într-o anumită măsură trucul gazetăresc al titlurilor adăugate (adesea, de alte persoane decît autorii articolelor), destinate să atragă cu orice preț atenția cititorului. În acest caz particular mi se pare interesantă operația de "traducere" - dintr-un limbaj tehnic în
Meteorologice by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/18086_a_19411]
-
sînt contracarate de postura scriiturii sale constant "rebele". Prin superfetația metaforica, instanța supraveghetoare a artistului dă impresia a îngădui cuvîntului o supremație, ce-i permite a adopta forme insolite, subversive în raport cu desenul logic pe care s-ar cuveni a-l ilustra publicistica. Alexandru George notează cu privire la discursul arghezian: "Cuvîntul o ia mereu înainte... poetul nu stăpînește cuvîntul, ci este stăpînit de el". Din fericire, inevitabilă platitudine a adaptării e redusă prin comportarea specifică a verbului artist. Să vedem aci o purificare
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
replică de astăzi la steatopigismul celebrei Venus din Willendorf. În cea de-a doua categorie intră desenele de mici dimensiuni, scene de gen realizate într-o manieră mai analitică, plasate însă la limita șarjei cu caricatură și pregătite parcă să ilustreze un text epic tocmai bun ca partener cultural într-o călătorie cu trenul pe ruta București - Oltenița. De fapt, aceasta fascinație a anecdoticului și a caricaturalului există latent, insă neîntrerupt, în orizontul lui Piliută și, nereprimată, ea ar fi dat
Iarăsi despre pictura lenesă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18089_a_19414]
-
un capitol de sinteză din carte tratează cu solemnitate înfiorata despre Cultura și literatura străromâna. (Calificativul protocronist figurează expres în manual: În raport cu spiritualitatea occidentală, cei doi autori amintiți au o poziție protocronică, confirmînd perenitatea momentului străromân în planul universalității. (Sic!)"). Ilustrînd de la cap la coadă venerabilul adagiu Finiș coronat opus, cartea nu pare să fi beneficiat de oficiile unei minți lucide, conștiente că un instrument didactic se cade să aibă obiective precise și strategii pe măsură. De altfel, majoritatea autorilor români
"...Nici tobe, nici trompete..." by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/18097_a_19422]
-
Mircea Mihăieș CONDAMNAREA lui Miron Cozma, amânată de-o veșnicie, s-a produs într-un moment când n-o mai aștepta nimeni. Ea ilustrează, pe de-o parte, propoziția despre încurcatele căi ale Domnului, iar pe de alta, pe aceea despre imprevizibilitatea românului. Are mai puțină importanță că imediat după anunțarea sentinței Miron Cozma a decis să mai ia o dată calea haiduciei, atrăgând într-
Tehnica desperado nu tine la Stoenesti by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18096_a_19421]
-
suma de zece mii de franci elvețieni, Iorgu Iordan ceruse că pe lista să fie și el trecut, ca să scape de iminentă ocupație rusească, pentru că după instalarea acesteia să-i devină un servil instrument... ASEMENEA "metamorfoze" nu reprezintă cazuri izolate, dimpotrivă, ilustrează mai curând, si an manieră ăntrucătva anecdotica, un fenomen de mari dimensiuni, a cărui natură complexă va face probabil anca multă vreme de acum ăncolo obiect de cercetare. Iar istoria literară, desi domeniu specializat, nu poate, nu are cum să
Sindromul tribunalului si istoria literară by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17422_a_18747]
-
fundamentală minimala, articolele enciclopediei par să-și fi propus să se adreseze unui public destul de larg; nu furnizează, deci, o descriere specializată a structurii limbilor (cu particularitățile lor propriu-zis lingvistice - tipologice, gramaticale), chiar nivelul lexical fiind evocat doar pentru a ilustra fenomenele de contact cu alte limbi. De mai mult interes se bucură istoria socială a limbilor: procesul de standardizare, primele atestări, numărul de vorbitori, răspîndirea lor geografică, inclusiv ca urmare a imigrației; de exemplu, în cazul aromanei se spune că
Limbile Europei by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/17447_a_18772]
-
filme scurte durează, practic, mai puțin decât durează ca să le povestești. Uneori, daca ți-a căzut pixul, pana te apleci să-l ridici, filmul s-a și terminat! Că un fel de "haiku" cinematografic. Unul din filme chiar ăncerca să ilustreze, plastic, cateva haiku-uri. Scenariul se reducea la atât: "Toată lumea doarme./ Nimic ăntre luna și mine"...Alteori, un "scurt" poate părea interminabil. Cert e că scurtmetrajul e un gen cu o combustie internă specială și cu un destin, din multe
Revansa DaKino by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17472_a_18797]
-
teoretic impersonal sau an citate de autoritate. Dl Paleologu nu ezită să povestească despre sine, dar ceea ce an gură altuia ar suna jenant, fanfaron sau de o originalitate ostentativa - lui ai sade bine, căci toate acele confesii, anecdote, judecați năstrușnice ilustrează idei de interes comun. Iar când are și o companie pe măsură, care al stimulează prin ăntrebări și comentarii inteligente, personalitatea lui ași dezvăluie ăntreaga putere de seducție. (Cu tot riscul de a părea deplasat, Cronicarul ași mărturisește reacția caragealiană
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17475_a_18800]
-
și în texte de avertizare. Singurul exemplu din dicționarul academic (DA, tomul I, partea a II-a, C) e de același tip: "în caz de nemultemire". Și în Gramatică pentru toți a Mioarei Avram, complementul condițional construit cu ajutorul locuțiunii e ilustrat de eventualități neplăcute: "în caz de incendiu", "în caz de urgență". Locuțiunea introduce un eveniment imprevizibil, intervenit brusc (nu sînt posibile de aceea combinațiile în caz de liniște, în caz de așteptare) și în fața căruia sînt necesare reacții și măsuri
"În caz de..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17501_a_18826]
-
al celor ce vor să-și pună în evidență o relație de familiaritate cu produsul. Distanță presupusa în discursul obiectiv de simplă utilizare a denumirii comerciale este substituita aici de o afectivitate ușor ironică. Din punct de vedere formal, cuvîntul ilustrează reunirea a doua procedee destul de răspîndite în argoul românesc actual: trunchierea și derivarea cu sufixul -an. Trunchierea (procedeu care a fost destul de puțin productiv la noi, cu excepția numelor proprii de persoana; în extindere sub influența unor modele străine) e atestata
"Mertan" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17485_a_18810]
-
influența unor modele străine) e atestata, circulînd și forma Mert: "Mertul, Opelul, BMW-ul etc." ("România liberă" 2562, 1998, 7); "te-am depășit cu Mertu'" ("Academia Cațavencu" = AC 28, 1999, 9). De la aceasta s-a format, cu ajutorul sufixului -an, Mertan - ilustrat în continuare cu cîteva exemple din Academia Cațavencu, dar ușor de găsit în comunicarea orală, în liste de discuții despre mașini pe Internet și chiar în alte ziare și reviste: "ducă-se Mertanul" (AC 36, 1999, 4); "ce Mertane și-
"Mertan" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17485_a_18810]
-
pe atât de diversificate și nuanțate, etichetele au un rol pur orientativ. Pentru a face o (dureroasă) selecție din materialul imens pe care aceste discuții ni-l furnizează, am ales câteva dintre temele recurente: studiile culturale, canonul, situația criticii tradiționale, ilustrate prin doar câteva din opiniile exprimate. Studiile culturale sunt văzute fie că un "scenariu fundamentalist" agresiv de ănlocuire a literaturii cu studii mai cuprinzătoare, dar și mai superficiale (Ștefan Stoenescu), fie că o tentativă firească și iminentă (Thomas Healy), fie
Bibliografie postmodernă în interviuri by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17499_a_18824]
-
nu ași au rostul. (Cronicarul nu se poate abține totuși de la o observație răutăcioasa: dacă se ăntămplă că directorii revistelor an care publică des Miron Kiropol să fie poeți, atunci ei i-au procurat neapărat "momente de prodigiu".) * Pentru a ilustra "aventurile" omului nostru de la Chartres cu poezia română, am ales două transpuneri ale unor poezii binecunoscute, cu un mare grad de dificultate an echivalare. Iată varianta franceză M.K. a poeziei lui Ion Barbu cunoscută (eronat) sub titlul Joc secund (de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17507_a_18832]
-
fi găsit repede de cercetători, căzuse în capcana întinsă de acești sciți... vicleni, lipsiți de orice simt, european, al onoarei și al cuvîntului dat. Ei, sovieticii, în toiul luptelor, îi adresaseră acestui general romantic insurgent cu o tradiție atît de ilustra în spate, un mesaj pentru a se întîlni și discută încetarea ostilităților. Generalul, european, în tradiția napoleoniana sau austro-ungară, se prezentase încrezător la adăpostul sovietic, unde brutele ideologizate îl executaseră pe loc, fără vorba multă... Țin foarte bine minte că
Budapesta 1960 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17593_a_18918]
-
ele, un veritabil "eveniment providențial"!), va fi, în structurile lui principale, acelasi! Caracteristicile lui vor fi: anularea sistemului parlamentar, suprimarea libertății individuale, partidul unic, economia puternic centralizată, teroarea, cultul "cîrmaciului" etc. Chiar biografia unor personalități de anvergură ale ambelor tabere ilustrează premisa lor teoretică analoaga. Dacă Mussolini a aparținut, în tinerețe, stîngii comunizante, o seama de intelectuali care și-au făcut ucenicia în cadrul Internaționalei cu sediul la Kremlin au sfîrșit prin aderenta lor la extremă dreaptă, în calitate de colaboraționiști. În sfîrșit, atît
Un antiideolog (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17584_a_18909]
-
nonliterare, distinge între cele ficționale și cele nonfictionale, insistă asupra unora utile de natură administrativă. În al doilea rînd, programa are caracter orientativ. Ea nu mai obligă la nimic, în privința autorilor și textelor. Oferă, cel mult, sugestii. Dar profesorul poate ilustra tema cu pricina și prin texte alese de el însuși. În definitiv, programa își propune să creeze capacități și deprinderi, nu să dea soluții unice și definitive. Sper că, o dată cu introducerea ei, să dispară acele odioase comentarii gata făcute și
Noile programe si manuale de liceu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17598_a_18923]