2,060 matches
-
FOAIA ILUSTRATĂ, revistă literară care a apărut, săptămânal, la Sibiu între 6 ianuarie și 15 decembrie 1891. F.i. este una dintre publicațiile (calendare, periodice, cărți) editate la Sibiu în urma inițiativelor și strădaniilor materiale depuse de cercul din jurul ziarului „Tribuna”, în al
FOAIA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287042_a_288371]
-
fi niciodată vinovați în caz de eșec. Situația este ilustrată cu referire la documentele - sau, mai precis, absența acestora - care ar fi dovedit că CIA a primit la începutul anilor ’60 misiunea de a-l asasina pe Fidel Castro.) Este ilustrată, de asemenea, evoluția relației serviciu de informații -decident, de la cea unipersonală, tipică începuturilor statelor moderne, la o relație constituțională, în care executivul și aleșii, parlamentul, își exercită pe deplin atribuțiile prin accesul oficial la informații, notificări privind anumite tipuri de
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
dovadă fiind și elogiul pe care i-l aduce profesorul Raoul de la Grasserie în „Revue internationale de la sociologie”. Pentru o vreme este inspector domenial delegat în județele Buzău și Râmnicu Sărat. Colaborează la „Carmen Sylva”, „Convorbiri literare”, „Revista idealistă”, „Adevărul ilustrat”, „Universul literar”, „Rampa”, „Lumea nouă”, „Floare-albastră”, „Clipa”, „Dimineața copiilor”, „Ilustrațiunea română”, „Convorbiri critice” ș.a., semnează și numeroase cronici muzicale, cu precădere în „Aurora” și „Îndreptarea”. În publicistică se folosește de mai multe pseudonime, printre care Raoul de Mont-Doré, Semper, Un
MIHAESCU-NIGRIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288115_a_289444]
-
la Liceul „Mihai Viteazul” din București, de unde în 1938 se pensionează din motive de sănătate. Sporadic, îi suplinise pe Pompiliu Eliade (1912) și pe Charles Drouhet (1919) la Universitatea din București. După primul război mondial fondează „Lectura pentru toți”, magazin ilustrat (1918-1920), și „Sburătorul” (1919-1922, 1926-1927). Colaborează de-a lungul timpului la „Convorbiri critice”, „Viața românească”, „Convorbiri literare”, „Falanga”, „Viitorul”, „Cele trei Crișuri”, „Noua revistă română”, „Românul” (Arad), „Flacăra”, „Rampa”, „Adevărul”, „Naționalul”, „Adevărul literar și artistic”, „Mișcarea literară”, „Cuvântul liber”, „Săptămâna
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
de călugăr în Palestina de unde a plecat apoi în Galicia și a devenit stareț al mănăstirii din Dumio în jurul anului 550; este episcop de Bracara între 556 și 580. Grigorie de Tours și Venantius Fortunatus îl prețuiau pentru cultura lui, ilustrată și de numeroasele sale opere care sunt dovada unor preocupări diverse, fără să fie însă îndeajuns de originale. Aceste scrieri, fără mare valoare literară, sunt centrate în special pe probleme de asceză și morală. În ce privește morala, e interesant faptul că
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
457), Ghenadie a intervenit pe lângă împăratul Leon pentru a-l determina să ia atitudine față de Timotei Eluros, ales ca succesor al lui Proterios, și a reușit să obțină depunerea și alungarea acestuia. Această poziție se încadra, de altfel, în tendința ilustrată deja de predecesorul său Anatolie de a interpreta canonul 28 al conciliului de la Calcedon astfel încât să i se atribuie patriarhului de Constantinopol dreptul de a-i hirotonisi pe ceilalți patriarhi orientali; această atitudine înăsprea relațiile sale cu papa. Spre sfâșitul
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
la Casa de Depuneri din București, unde a fost casier general. Dacă semnătura Cangiul îi aparține, G. debutează, ca foarte tânăr poet, în 1894, la „Dreptatea” din Turnu Severin. A colaborat cu versuri, proză și, câteodată, cu articole la „România ilustrată”, „Sămănătorul”, „Viața literară și artistică”, „Neamul românesc literar”, „Ramuri”, „Convorbiri literare”, „Foaia interesantă”, „Țara noastră”, „Tribuna” („Tribuna poporului”), „Falanga literară și artistică”, „Seara”, „Minerva literară ilustrată”, „Voința națională”, „Conservatorul”, „Românul” (Arad), „Flacăra”, „Dimineața”, „Rampa nouă ilustrată”, „Literatorul”, „Gloria României” ș.a.
GIULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287285_a_288614]
-
din Turnu Severin. A colaborat cu versuri, proză și, câteodată, cu articole la „România ilustrată”, „Sămănătorul”, „Viața literară și artistică”, „Neamul românesc literar”, „Ramuri”, „Convorbiri literare”, „Foaia interesantă”, „Țara noastră”, „Tribuna” („Tribuna poporului”), „Falanga literară și artistică”, „Seara”, „Minerva literară ilustrată”, „Voința națională”, „Conservatorul”, „Românul” (Arad), „Flacăra”, „Dimineața”, „Rampa nouă ilustrată”, „Literatorul”, „Gloria României” ș.a. A mai semnat cu inițialele H.C., C.A.G. sau C. Giulescu Vâlcea. A scris și teatru. A tradus, în „Tribuna” (Arad), din Geneviève Denis și Gilbert
GIULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287285_a_288614]
-
cu povestirea Spovedania Iancului. G.R. publică și versuri, în general de factură tradițională, printre colaboratorii destul de constanți numărându-se George Gregorian, I. Brătianu-Vaslui, Nestor Ionescu, Nicolae Țimiraș, N. T. Cristescu, Constantin Muche, D. Karnabatt, Const. A. I. Ghica. Mult mai bine ilustrată este proza, a cărei abundență constituie chiar una dintre trăsăturile distinctive ale revistei. Apar aici schițe, nuvele și povestiri de o mare diversitate tematică, aparținând unor autori ca Mihail Lungianu, N. Davidescu, I. Peltz, Al. Cazaban, N. Batzaria, I. C. Vissarion
GLORIA ROMANIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287300_a_288629]
-
orice altă cale. Cea mai importantă dintre ele era redistribuirea după criterii politice a avuției și veniturilor publice - dar cea mai mare parte a populației nu avea acces la această sursă de îmbogățire. A doua sursă importantă o reprezenta speculația, ilustrată, în lipsa oricărei experiențe modelate de o piață de capital, mai degrabă prin intermediul loteriei sau al jocurilor de noroc. Deoarece acceptase capitalismul tocmai ca societate a tuturor posibilităților de îmbogățire, în opoziție cu socialismul considerat o societate în care munca nu
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
cea industrială nu este un aspect specific României. Ea a avut loc în toate țările foste comuniste care au trecut la capitalism. Și, așa cum în procesul de ansamblu, avem de a face cu două tipuri „ideale” de tranziție - modelul german, ilustrat mai mult sau mai puțin standard de societățile Europei Centrale care au făcut tranziția cu resursele obținute prin implicarea pe scară largă a capitalului occidental, și modelul rusesc, pus în aplicare de societățile în care investițiile de capital occidental au
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Moritz Mandy Grünberg; 31.I.1909, Târgu Ocna - 18.XI.1995, Londra), publicist și traducător. Aflat încă pe băncile liceului, G. iscălește în 1924 câteva cronici dramatice în gazeta ieșeană „Comedia” și în „Rampa”, iar ulterior trimite revistei bucureștene „Comedia ilustrată” o suită de corespondențe referitoare la spectacolele Teatrului Național din Iași. Acum mai colaborează cu note, recenzii, cronici literare și muzicale și cu numeroase tălmăciri (din Jean Cocteau, Walt Whitman, Maxim Gorki, Guillaume Apollinaire, André Gide, Oscar Wilde, Friedrich Nietzsche
GRINDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287366_a_288695]
-
Möllendorf, ginerele lui Theodor Mommsen. Murindu-i tatăl, este nevoit să-și întrerupă studiile și se întoarce la Sibiu, unde va fi secretar la Astra. Debutase cu poezii în revista „Tribuna” în 1897, colaborând apoi la „Tribuna literară”, „Familia”, „Revista ilustrată” și devine colaborator permanent și redactor, iar mai târziu director la „Luceafărul”, care apăruse în 1902 la Budapesta, revista fiind mutată în 1906 la Sibiu. Scrie, de asemenea, la „Țara noastră” (1907), pe care o și conduce un timp, și
GOGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287305_a_288634]
-
prin lecturi asidue. După două căsnicii ratate, în 1890 va deveni soția lui Alexandru Hodoș (Ion Gorun). A debutat sub pseudonimul Th. Costan, în „Familia” (1888), cu o schiță. Continuă să publice, până în anul morții, în „Viața”, „Pagini literare”, „Lumea ilustrată”, „Universul ilustrat”, „Tribuna” (Sibiu), „Luceafărul” (Budapesta, Sibiu), „Voința națională”, „Epoca”, „Evenimentul” (Iași), „Sămănătorul”, „Voința literară”, „Neamul românesc literar”, „Minerva”, „Universul literar”, „Cosinzeana”, „Tribuna” (Arad), „Lupta” (Budapesta), „Viața literară și artistică”, „Universul copiilor”, „Țara noastră” (Sibiu), „Biruința” (Cluj), „Dacia Traiană” (Sibiu
HODOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287440_a_288769]
-
asidue. După două căsnicii ratate, în 1890 va deveni soția lui Alexandru Hodoș (Ion Gorun). A debutat sub pseudonimul Th. Costan, în „Familia” (1888), cu o schiță. Continuă să publice, până în anul morții, în „Viața”, „Pagini literare”, „Lumea ilustrată”, „Universul ilustrat”, „Tribuna” (Sibiu), „Luceafărul” (Budapesta, Sibiu), „Voința națională”, „Epoca”, „Evenimentul” (Iași), „Sămănătorul”, „Voința literară”, „Neamul românesc literar”, „Minerva”, „Universul literar”, „Cosinzeana”, „Tribuna” (Arad), „Lupta” (Budapesta), „Viața literară și artistică”, „Universul copiilor”, „Țara noastră” (Sibiu), „Biruința” (Cluj), „Dacia Traiană” (Sibiu), „Adevărul literar
HODOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287440_a_288769]
-
intereseze” de ea, bănuind-o a fi „spioană sovietică”. Trăind vreme de doi ani în clandestinitate, cu sprijinul Legației Franței la București, G. iese la lumină după august 1944, când colaborează la „Democrația”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Adevărul”, „Lumea”, „Bis”, „Realitatea ilustrată”, „Femeia și căminul”, „Universul” (pe care îl și conduce un timp, după arestarea lui I. Lugoșanu, fiind numită de Comisia Aliată de Control, pe lângă care funcționase ca translator de limba rusă imediat ce armata sovietică a ocupat Bucureștiul), și la alte
GURIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287388_a_288717]
-
confirmare a spiritului regionalist al publicației. La acestea se adaugă articolele și eseurile despre artele plastice scrise de Teodor T. Țiucra (Pictori români arădeni, 6/1936, ș.a.) și câteva contribuții etnografice și folcloristice. De menționat și aspectul grafic al revistei, ilustrată adesea cu expresive xilogravuri de Marcel Olinescu. Alți colaboratori: N. Ladmiss-Andreescu, N.D. Covaciu, Ion Vornicu, Tiberiu Bornea, Traian Mager, Voichița Jalea, Dimitrie Danciu. I.M.
HOTARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287455_a_288784]
-
până la moarte. A fost membru corespondent al Academiei Române (1904). Colaborează la „Almanahul învățătorilor”, „Amicul poporului. Calendar pe anul 1921”, „Anuarul Arhivei de Folclor”, „Anuarul Institutului de Istorie Națională”, „Calendarul poporului”, „Convorbiri literare”, „Dacia Traiană”, „Drapelul”, „Familia”, „Foaia diecezană” (Caransebeș), „Foaia ilustrată”, „Învățătorul bănățean”, „Lucefărul”, „Răsăritul” (Palanca-Bacău), „Sfatul” (Sighet), „Telegraful român”, „Transilvania”, „Tribuna”, „Tribuna poporului”, „Țara noastră”, precum și la multe calendare sibiene. Ca profesor, a publicat câteva manuale, cel mai cunoscut fiind Manual de istoria literaturii române (1893). Apărute în numeroase ediții
HODOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287438_a_288767]
-
acordă Premiul pentru proză pe anul 1925, materializat în tipărirea la Casa Școalelor a volumului de debut Minunea (1926). Prozatorul va mai fi prezent cu nuvele și fragmente de roman în „Clipa”, „Viața literară”, „Gazeta Băilești”, „Țara de Jos”, „Premiera ilustrată”, „Pleiada”, „Revista literară” și mai frecvent în „Adevărul literar și artistic”, „Duminica Universului” și „Gândirea”. De sub tipar îi apar volumul de nuvele Cărarea cenușie (1929) și romanul Un strigăt în noapte (1933). Un alt roman, intitulat Bancherul cu părul de
HURMUZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287468_a_288797]
-
francez, „Les Cahiers de la quinzaine”, alcătuite de Charles Péguy, pe care le citise în tinerețe. La București va edita o revistă dedicată studiului procedurii juridice, „Forma” (1938), precum și o alta, culturală, „Falanga” (1941). A mai colaborat la „Adam”, „Adevărul”, „Adevărul ilustrat”, „Adevărul literar și artistic”, „Arta”, „Dimineața”, „Egalitatea”, „Evenimentul literar”, „Gazeta”, „Îndrumarea”, „Însemnări ieșene”, „Lumea”, „Lumea nouă literară și științifică”, „Liberalul”, „Lupta” (1922), „Mișcarea”, „Momentul”, „Renașterea română”, „Timpul” (1945), „Tribuna literară”, „Universul”, „Vremea”. Preocupările publicistice variate, laborioase, adesea de un nivel
HEROVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287431_a_288760]
-
la ADN („Pentru mine jurnalismul era totuși altceva”), Peter K. s-a reîntors la comisia de cadre, care a decis să-l trimită la Neues Deutschland, deși el ar fi preferat Neue Berliner Illustrierte (NBI), un periodic În tradiția jurnalelor ilustrate berlineze. În toamna lui 1981, după un an la ADN, lucra la Neues Deutschland, unde era și În 1995. Figuri ale noii elite politice Dieter Klein (născut În 1931), fiul unor mici comercianți evrei care au supraviețuit Holocaustului, și-a
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
, revistă de actualități și literatură apărută la București din decembrie 1918 până în aprilie 1920 (cu o întrerupere de două luni), sub direcția lui E. Lovinescu. Purta subtitlul „Magazin ilustrat lunar”. Articolul-program, Ce voim să facem..., semnat „Lectura pentru toți” (dar redactat de director), anunță inaugurarea în România a noului gen de publicație - magazinul literar, asociind scrisul cu imaginea fotografică și situându-le manifest în pulsul intens al momentului postbelic
LECTURA PENTRU TOŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287767_a_289096]
-
Eftimiu, Liviu Rebreanu (Catastrofa), Hortensia Papadat-Bengescu (Pe praguri de biserici, Patrula) și E. Lovinescu însuși (cu povestirea Vrabia). Teatru semnează Victor Eftimiu (Prometeu, actul I, Poveste de Crăciun) și Alfred Moșoiu. Ambiționând să devină „un fel de arhivă literară și ilustrată a războiului”, revista consacră spațiul rubricii „Epiloguri” retrospecțiilor nonfictive - cu precădere memorialistică sau analize și reportaje în marginea unor fapte eroice sau acte politice majore, dar și a unor actualități care sunt consecințe ale trecutului recent. Octavian Goga e autorul
LECTURA PENTRU TOŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287767_a_289096]
-
a semnat cu pseudonimul Vasile Cărămidaru. Va continua să publice în „Cuvântul”, „Tribuna politică, parlamentară, economică, socială, culturală și artistică”, „Credința”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Azi”, „Lumea românească”, „Libertatea”, „Gazeta capitalei”, „Gazeta femeilor”, „Patria”, „Reporter”, „Realitatea ilustrată”, „Viața de azi” ș.a. Până prin 1940 a vădit preferință pentru eseul filosofic, deși pregătirea sa în domeniu era aceea a unui autodidact ambițios. Învață germana și franceza, citește cărți de filosofie, atașându-se de principiile eticii lui Spinoza, la care
LEMNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287775_a_289104]
-
REVISTA ILUSTRATĂ, publicație apărută la București, cu periodicitate variabilă (lunar, bilunar, „o dată la 20 de zile”), de la 15 octombrie 1908 până în octombrie 1910, cu o întrerupere între aprilie și august 1909, având subtitlul „Publicațiune bilunară pentru literatură, artă, teatru, muzică, mode, sport
REVISTA ILUSTRATA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289219_a_290548]