2,423 matches
-
visul ce-a fost / potolind focul din oase și luna / cu dorul, / arzând întotdeauna.” (Al. Florin Țene - „Poeții nu mor niciodată”) ELISABETA IOSIF strivește amintirile între petalele de trandafir ale adolescenței, convinsă fiind că doar creația rămâne: „Într-o armonie iluzorie / Adolescența strivește lumina / Din visul ei. O transformă / În zeci de iubiri nesigure. / E tot atât de confuză, / Ca mine. Numai poemul rămâne. ” (Elisabeta Iosif - „Numai poemul rămâne”) În poezia LILIANEI PETCU, stările de spirit se modifică la adierea toamnei, copacul devine
„ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE” de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349750_a_351079]
-
și aprobat în mare măsură de către toți. Majoritatea acțiunilor este subordonată și subjugată acestui țel, de a face bani, care se transformă încet în stări, în arhetipuri inefabile, devin parte a ființării. Profilul și cursa ori capcana nebunească după puterea iluzorie și amăgitoare pe care ți-o oferă banii, sunt câteva dintre coordonatele principale și principiale ale acestui nou secol și mileniu. Ceea ce este foarte trist este faptul că și Biserica, ca instituție, se modelează și adaptează pe zi ce trece
MEDIA DIN PERSPECTIVA VIEŢUIRII ŞI A TRĂIRII DUHOVNICEŞTI ÎNTR-O LUME MULTIMEDIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349594_a_350923]
-
acele obiective economice, devenite forțe concurențiale îngrijorătoare în ansamblu mondial economic. Sub umbrela succeselor economice, clasa HP se dezvolta și înflorea, manipulând masele populare cu sloganuri mincinoase. Pentru că, în comunism tehnica manipulării s-a perfecționat cu metode rafinate, învăluite în iluzoria manta a limbajului de lemn. Atunci a apărut tipul de HP-politruc, dulău al puterii politice comuniste, executant feroce al directivelor dictatoriale împotriva intereselor oamenilor de rând, organizator ideal al turmelor gregare de aplaudaci, pentru aprobarea acelor măsuri prin osanale și
HOMO POLITICUS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349830_a_351159]
-
inimilor albe reîncep să prindă ritmul pulsului vieții. Adevărată viață asumată în sângele curățit de frica de a fi ceea ce sunt. Aprind doar candela albă cu parfum de tămâie. Adevărul își lasă palma blândă pe umărul meu strivit de așteptări iluzorii... Nu mă mai tem... Măștile ard în apa otrăvurilor, sfârtecate de propriile simboluri absurde. M-am trezit dimineață cu zâmbetul sării pe buze. Am alergat printre umbrele tăcerilor căutându-le sensul. A durut. Un grăunte doar, un grăunte... A crescut
ÎNTR-O ZI... de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344475_a_345804]
-
căci numai întâlnirea celor doi în al treilea afirmă caracterul ipostatic al celor două persoane divine: În unitatea a doi - zice Leo Karsawin - al doilea trăiește doar prin primul și nu există real în sine. De aceea, deosebirea lui este iluzorie. În afară de mișcarea la un al treilea, nu există în al treilea nici un "stâlp", nici o "temelie" a caracterului său ipostatic". Trei înseamnă viața divină. Unul este un lucru în sine, în timp ce doi se deschid într-un fel iubirii. Însă iubirea celor
DESPRE EXISTENŢA, MISIUNEA ŞI SOBORNICITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1995 din 1 [Corola-blog/BlogPost/344349_a_345678]
-
septembrie 2011 Toate Articolele Autorului În fiecare zi la aceeași oră zvârlit de furnicarul străzii în dreptul locuinței, cum face banda rulantă cu o piesă de care nu mai are nevoie Două trei uși închise în urma mea în căutarea unui refugiu iluzoriu: liniștea de gradul unu; Cicăleleala zilnică a soției mărunțișurile ndramei diurne în așteptarea gheizerului interior și a calmului răspândit de acesta: liniștea de gradul doi Desenatul florilor pe colțul ziarului, pe șervețelele de hârtie, în aer, în podul palmei, în
LINIŞTEA DE GRADUL TREI de ION UNTARU în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348054_a_349383]
-
de foc venind din puste Și cu hangițe strânse-n fuste Răpite noaptea de-un balaur Cu lăutari cântând în strună Și cimpoieri doinind cu jale Azi plânge vântul în lagună Toate nimicurile tale Un arsenal de amăgiri Oh, dinastie! Iluzoriu Castelul vostru de ivoriu Și decupat din amintiri! Referință Bibliografică: Hanul amintirilor / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 265, Anul I, 22 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
HANUL AMINTIRILOR de ION UNTARU în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348064_a_349393]
-
copilăriei este reluat. Cuprins de dorul marilor călătorii care compensează, ca la simboliști, neajunsurile prezentului autohton, poetul se visează un peregrin zănatic, neostoit, care bântuie cu visarea țărmuri exotice din nord, cu fiorduri și burguri. Toate preumblările sunt însă doar iluzorii visuri: „Dar, ce păcat, e-o seară răcoroasă // Pleoapele mi se deschid ușor // Și mă trezesc; alăturea pe masă // Surâde trist, o hartă bicolor” // (Vis) Uneori, poetul e dispus să negocieze și să cumpere „visuri”: „Hei! Voi cu visuri de
BALANSOARUL CU VISE, POEME DE TEODOR BARBU-CRONICĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348141_a_349470]
-
tot pasul sunt efecte ale principiului dominoului, după care funcționează legile moralei. (Domino) Poetul ar dori ca bumerangurile imaginare să readucă în prezent timpul pierdut, aidoma concepției artistice a lui Marcel Proust (Kamara) Motivul întoarcerii în timp „Pe-un lac iluzoriu, pe care plutesc și plutesc și plutesc...” ne readuce în prim-plan pe vizionarul visător (Plutesc) Dorința de a învinge scurgerea inexorabilă a timpului o întâlnim și în poezia Joc: „Nu suntem încă poveste // Nu suntem încă trecut // Totu-i
BALANSOARUL CU VISE, POEME DE TEODOR BARBU-CRONICĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348141_a_349470]
-
Acasă > Poeme > Conștiința > AM SCRIS DESPRE TĂCERE Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 1159 din 04 martie 2014 Toate Articolele Autorului Motto: Un dialog imaginar cu scriitorul Petre Anghel Eu am scris despre tăcere, tăcerea iluzorie că de fum, ca un tratat de mângâiere peste al scrisului taifun. Apoi am auzit clopotele tăcerea lor a fost o adiere, a zbaterii, a peștelui ce moare, pe coama valului, plăcere. Mă caută călâul iar la dinți sunt un
AM SCRIS DESPRE TACERE de PETRU JIPA în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347639_a_348968]
-
Îți scriu de-aici, din nesfârșita lume A umbrelor stăpâne peste vise, Cu vulturi răstigniți peste abise, Un loc unde ecoul n-are nume. E liniște în toate. Muribunda, Lumina clatină arar perdeaua De aburi reci, ce'nvăluie podeaua Speranței iluzorii. N-o inundă Nimic din ceea ce a fost izvorul Schimbat în râu, cascade și talazuri. E totul sterp în jur, zvântate iazuri, Stăpânul pustiirii este dorul. *** Imagine: Hiroshi Yamazaki, The Sun is Longing for the Șea Referință Bibliografica: Stăpânul pustiirii
STĂPÂNUL PUSTIIRII de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350153_a_351482]
-
de spirite asemănătoare, evoluați sau involuați, retrograzi sau revoluționari, asasini sau genii? C. În ceea ce mă privește, nu doresc să inoportunez cititorul cu amănunte biografice sau cu speculații subiective asupra locului pe care m-aș situa în această trecătoare și iluzorie lume. Să spun totuși că am venit pe lume într-o familie de intelectuali, fără însă a dobândi pe parcurs cultura și abilitățile lui Emanuel, iar, în tinerețe, am cochetat cu fotbalul amator și cu concursurile de băut bere, fără
UN SIMPLU ŞI LETAL DE CE ? de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350201_a_351530]
-
cu ai partenerului, iar când a încetat să mai fie o ‘'crescătoare'', terminându-și rolul de continuator al speciei, a revenit la dragostea dintâi ... poezia! Astfel a demonstrat în maniera originală modul prin care femeia interpretează lumea deși această lume iluzoriu de banală aparențele sunt tranzitoriu de înșelătoare. Stănescu Aurel Avram Referință Bibliografică: Un caz special / Aurel Avram Stănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 372, Anul II, 07 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Aurel Avram Stănescu : Toate Drepturile
UN CAZ SPECIAL de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361854_a_363183]
-
aștept din tine să răsară, Nectarul adormirilor astrale... Să mă ascunzi în palma ta de nori, Sub aripile tale de lumină, Strivește-mi lunecarea înspre vină Păcatul răstigneșe-l în culori! Citește-mă din nou, în mii de semne Răstălmăcind mesaje iluzorii Uitate, ieri, pe-o umbră-ntre fotolii În clipele tăcute și nedemne. Eu simt părerea de rotundă amăgire Când te petreci sub false armonii; Un anotimp nebun aș vrea să-mi fii La nunta nemuririi...fără mire... Referință Bibliografică: Tu-anotimp
TU-ANOTIMP NEBUN de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361906_a_363235]
-
unghi de oglindă Un ochi e mai limpede, altu-i strălucitor Cad pleoape peste luciul din vis Nud încovoiat prin magia ei Atins de revelarea cuvântului iluminat. Când cerc, când ploaie aplecată prin vers În formele multiple ale luminii cu axa iluzorie Invocând-o în cioburi de oglindă curbă. La orizont, femeia. Cer vertical asupra pământului Orizontal. Atlas e stâlpul cosmic, sprijinind oglinda. Elisabeta IOSIF Referință Bibliografică: Elisabeta IOSIF IN OGLINDĂ poem / Elisabeta Iosif : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 595, Anul
ELISABETA IOSIF IN OGLINDĂ POEM de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 595 din 17 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365849_a_367178]
-
visul ce-a fost / potolind focul din oase și luna / cu dorul, / arzând întotdeauna.” (Al. Florin Țene - „Poeții nu mor niciodată”) ELISABETA IOSIF strivește amintirile între petalele de trandafir ale adolescenței, convinsă fiind că doar creația rămâne: „Într-o armonie iluzorie / Adolescența strivește lumina / Din visul ei. O transformă / În zeci de iubiri nesigure. / E tot atât de confuză, / Ca mine. Numai poemul rămâne. ” (Elisabeta Iosif - „Numai poemul rămâne”) În poezia LILIANEI PETCU, stările de spirit se modifică la adierea toamnei, copacul devine
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE CRONICĂ DE ELENA ADRIANA RĂDUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365950_a_367279]
-
comunicare, cooperare și coordonare a activitățiilor greco-orodoxo--occidentale? Religia este cheia, fundamentul comportamentului social-economic, așa că unificarea Europei numai pe baza unui acquis tehnocratic și abstract, fără reunificarea normelor și valorilor creștinismului rupt în două de o mie de ani e încă iluzorie. Să ne reamintim că interdependentă religie-societate a fost o jumătate de secol tabuizata în Lagărul comunisto-ortodox și denunțată ca misticism retrograd și reacționar. Așa că nu-i de mirare că ortodocșii ocolesc încă cu teama această problemă. De la Weber, Marx există
CONDUCEREA LUMII. de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365346_a_366675]
-
sec. 19, comuniștii din sec. 20 și se confruntă în zilele noastre teoreticienii și practicienii globalizării, ai integrării în UE. Pentru că fără o armonizare a valorilor ortodoxiei cu cele ale occidentului integrarea social-economică, a organizațiilor din est și vest este iluzorie. Greco-ortodocsii ori se reorienteze și reorganizează după achizițiile comunitare occidentale, ori rămân la periferie Europei. Chestiune veche și bine cunoscută, din păcate azi politic incorectă. De un mileniu se pune problema refacerii unității creștine și numai apoi a celei politico-administrative
CONDUCEREA LUMII. de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365346_a_366675]
-
începuturile sunt grele. A rămas vie și reală ezitarea, neînțelegerea, deruta, dacă nu chiar rezistența la restaurarea istoriei, din partea câtorva profesori, chiar a câtorva școli, din nefericire. Această decădere, la Colegiul Național „Calistrat Hogaș” din Piatra Neamț, nu există, însă! Rădăcinile iluzoriei și abuzivei sentimentalități comuniste, de altădată s-au uscat, aici. S-a deschis drumul pregătirii copiilor pentru învățarea și înțelegerea istoriei. Profesorii de azi de la Colegiul Național „Calistrat Hogaș” prevăd că elevii trebuie să reînceapă învățarea și respectarea părților de
REGINA ANA, ANIVERSATĂ LA COLEGIUL NAŢIONAL CALISTRAT HOGAŞ , DIN PIATRA NEAMŢ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365091_a_366420]
-
lor Ceva frumos prin care sufletul să-mi fie-n zbor, Ceva... așa...ce peste timp să pot să recitesc Și-atunci, să gust din bucurie... să zâmbesc. Dar ce anume aș putea să scriu Când tot în jur e iluzoriu și pustiu? Referință Bibliografică: Despre oameni / Ana Soare : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2048, Anul VI, 09 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ana Soare : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
DESPRE OAMENI de ANA SOARE în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365216_a_366545]
-
estetic și emoțional. Iar referințele critice semnalizează cu acuratețe valențele creatoare ale autoarei : „ Proză de introspecție, cu infiltrații fantastice, mitice și cu dezvoltare epică în spirală, schițele Ștefaniei Oproescu intrigă prin tehnica subtilă a trecerii de la real la ficțional și iluzoriu”(Valeria Manta Tăicuțu). „Ce m-a surprins în această carte, dincolo de calitățile narative ale autoarei, a fost felul în care prozatoarea folosește magicul ca o fisură în ontologia construcției, prin care poate să pătrundă fantasticul”( Ionel Necula). „ Amestecul registrelor, crearea
ZĂPADA NEAGRĂ-POTRIVELI ŞI COINCIDENŢE AUCTORIALE, ARTICOL DE VIRGINIA PARASCHIV de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365270_a_366599]
-
toată viața. Într-o lume tulbure ca a noastră, care tremură de atâta răutate, iubirea adevă¬rată este o lumină purtă¬toare de adevăruri și spe¬ran¬țe iar ura, invidia și lăco¬mia sunt doar minciuni și false trăiri iluzorii. Atunci când aceste sentimente malefice se înfiripă în ființa noastră, ele pot distru¬ge ceea ce Dumnezeu a con¬struit cu iubire pentru noi. Există iubiri pe care le întâlnim de-a lungul vieții, dar uneori mulți dintre noi nu suntem pregătiți
IUBIRI...ȘI IUBIRI de SILVIA KATZ în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/364785_a_366114]
-
religiei. Puternic influențat de teologia antropologică a lui L. Feuerbach (1841), Marx a fost primul teoretician social care a văzut în religie unul din factorii principali ce se opune progresului și schimbării sociale. „Religia este opiumul popoarelor”, „este doar soarele iluzoriu care se rotește în jurul omului atâta timp cât omul nu se rotește în jurul său însuși” susținea Marx în anul 1844. Di perspectiva sa, societatea viitorului, în care diferențele de clasă vor fi eliminate și care va da naștere omului nou, va fi
DESPRE IMPORTANTA CONLUCRARII RELIGIILOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364718_a_366047]
-
conștiinței. Dar dacă nu există dorință interioară profundă, un dor imanent pentru această cunoaștere, un fel de punct nodal la care simbolurile se pot conecta, atunci omul nu le va lua în considerare, privind doar forma lor exterioară, cea a iluzoriului. Poetul - ca un autentic inițiat, tinde să redescopere forma eternă, colindă pe calea ocultă asemeni alchimistului - aflat mereu în căutare- spre o imitare a Facerii dintâi. Pentru a înfăptui acest țel, el are patru chei încă din etapa primordială, ce
POEZIA SENSULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364854_a_366183]
-
simte Frumoasa fascinată de Bestie, în celebrul basm. S-a spus că atracția vine din iubire, numai că, după Freud, avem de-a face mai curând cu o iubire-ură, cu polii interschimbabili, așa cum frumusețea-monstruozitatea sunt denunțate de artiști ca reprezentații iluzorii. Dimineața, când masca chipului s-a șters, frumoasa cu care am petrecut noaptea se dovedește o femeie banală, dacă nu chiar urâtă; delicioasa colegă de liceu, pe care o reîntâlnim după treizeci de ani, a devenit o femeie cu trăsături
METAMORFOZĂ ŞI ANTROPOMORFIZARE de DAN CARAGEA în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364934_a_366263]